1,950 matches
-
de bătaie. Viața tot nu-și reluase cursul normal la Vila orelor de lumină. Nastia făcea plimbări lungi pe plajă, mai ales după-amiaza târziu, pe partea opusă sanatoriului. Se întorcea absentă, cădea pe fotoliul din salon, cu mâinile în buzunarele paltonului, și rămânea mută ore întregi. Madam Segal cosea lângă ea. Teama că ar putea rămâne fără comenzi se dovedise, cel puțin deocamdată, neîntemeiată. Aveau în continuare nevoie de ea. Soția comisarului, a poștașului, a căpitanului portului și multe altele nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rezervă. Tocmai se întreba cum să-i ofere bani fără s-o jignească, când năvăliră Panaiota, cu o tocă de blană îndesată până deasupra sprâncenelor, și învățătorul, cu un fular mare în jurul gâtului, care compensa fleandura ce-i servea drept palton. Totul e bine, Panaiota a fost foarte curajoasă, anunță de la început învățătorul, știind că Grigore ar fi putut să se îngrijoreze, dar concertul a început cu întârziere. Constantin și Nel s-au dus direct acasă, ne așteaptă acolo imediat ce Panaiota
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu întârziere. Constantin și Nel s-au dus direct acasă, ne așteaptă acolo imediat ce Panaiota se odihnește un pic." Ușurat că-și văzuse nevasta nevătămată, Grigore se repezi să-i scuture de zăpadă și să-i ajute să-și scoată paltoanele: Sper că a fost reușit concertul." Ah, da, Nicolae a fost foarte aplaudat, spuse Panaiota. Era obosită și, după câteva înghițituri de ceai cu rom, se duse să se culce, nu înainte de a face o scurtă escală la masa locotenentului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sunt obosit." Prezența mea vă pune pe fugă? Se întâmplă ca, după concert, să fiu obosit, Farcaș." Nu știam că te extenuează să scârțâi la vioară. Grigore interveni oportun, luând hainele care se uscaseră și adresându-se vameșului: "Scoate-ți paltonul și pune-l aici, lângă sobă. Ai un umeraș și acolo un cuier pentru căciulă." Profitând de schimbul de haine, o șterseră fără vreun incident. Era și timpul. În sala de așteptare, dădură peste Constantin care venea după ei. Am
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să nu-l vadă apărând pe vameș. Lillișu, cu obrajii înroșiți de căldura din bucătărie, se duse să deschidă: Panaiota și Grig își făcură intrarea, încărcați de sticle, oale și pachete. Se grăbiră să-i ușureze de poveri și de paltoanele care avuseseră timp, deși restaurantul era în apropiere, să se acopere cu un strat subțire de zăpadă, ca un văl foarte fin. "Ce-ai făcut cu vameșul, întrebă învățătorul, ne-a fost frică să nu te țină prea târziu, ca să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ne-a fost frică să nu te țină prea târziu, ca să se răzbune?" Nu l-am tras pe sfoară, dar, cum l-am lăsat singur, n-a avut cu cine să se certe. Și-a băut romul și a plecat. Paltonul lui nici n-a avut timp să se usuce. "Sunt nițel trist că l-am lăsat singur în zi de sărbătoare, dar e un strică-chef..." suspină șeful de gară. Caterina deschise voioasă ceremonia. Nu era momentul să fie abătuți. "O să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să spună vorba asta, bosiac? Am mai auzit-o azi." Bosiacul e un om care nu are nimic de pierdut, afară de viață. Unul sărac lipit pământului, Filip... Învățătorul, cu cascheta peste căciula de lână și fularul peste fleandura lui de palton, intră în restaurant lovindu-și una de alta mâinile amorțite de frig. "E strașnic pe-aici", spuse el, aruncând o privire spre masa jucătorilor, de unde țâșneau înjurăturile și insultele. Să mergem la mine, o să fim mai liniștiți acolo, spuse șeful
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întredeschisă: "Te întorci la prânz?" El izbucnește în râs: "Ce mai e și ciuperca aia?" "O beretă." "Roșie?" "Da, roșie. Ai ceva împotrivă?" "Nu, dar ansamblul..." "Ce e cu ansamblul? Ai curajul opiniilor tale!" Opinia lui e că părul ei, paltonul mov, fularul verde și bereta roșie, toate astea la un loc... Dar spune: "Părerea mea e că o beretă în culorile naționale ar fi fost de un mai mare efect." Cu o ridicare din umeri, îi notifică disprețul ei și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
enervat ziarul ca să-i aranjeze foile și își reia lectura. Omagiul închinat micului Om Mare care ne conduce, înjghebat de colegul lui un evreu ungur! -, îi face greață. Nu are răbdare să ajungă până la ultima temenea. La intrare, îmbrăcându-și paltonul, examinează imaginea reflectată de oglindă: un tip destul de bine ca înfățișare. Oleacă boțit, totuși. Vremea trece și... Își trage părul, ca să mascheze un început de chelie occipitală, și iese trântind ușa cu forță, ca să nu întrerupă dinamica familială. După ce coboară
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
profund. Când se trezește, îl doare capul și are arsuri pe esofag. Varza! În dulăpiorul din baie, cutia de comprimate e goală. E târziu, dar poate găsește o farmacie de serviciu. Soția lui se miră când îl vede luându-și paltonul: "Unde te duci?" "Mă întorc repede." Și pleacă, dus de vântul care învârtejește zăpada moale. În fața lui, chipul sfrijit al lunii aleargă printre nori, cu expresia înțepată a soacră-sii; în spate, pe străduța pustie, răsună imediat niște pași grăbiți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
denigrator, criticii l-ar considera total dezechilibrat, familia l-ar renega, publicul l-ar huidui. Să creadă cine vrea în (auto)biografiile romanțate, în așa-zisele mărturii ale contemporanilor sau în reconstituirile pe baza jurnalelor cu notații de felul: "cumpărat palton", "mers la teatru". Eu am altă opinie. După ce, în plină tinerețe, îngenunchiat în fața marii tale iubiri ce se află pe patul de moarte, juri (la rugămințile ei insistente) să-ți refaci viața și "o refaci", dar nimic nu te salvează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la Târgoviște, era atunci funcționar la Ministerul de Finanțe. Când Ion Brătianu a ieșit singur din Cameră, Petraru s-a repezit asupra-i cu un cuțit și a voit să îl lovească; Brătianu a oprit lovitura, dar cuțitul a pătruns paltonul, cămașa, și a zgâriat pielea în partea pieptului. Alergând, deputatul Goga, care tocmai ieșea, a lovit pe atentator cu bastonul în cap și apoi lumea ce a alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni ușoare la cap
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nou arestat sub acuzația că a afirmat că-i așteaptă pe americani, iar satelitul lor e mai bun decît al rușilor. Va fi judecat pe 27 ianuarie 1960. Înainte de a fi dus la tribunal va fi: ras, tuns, îmbrăcat cu palton negru, nou, de la alt deținut, cu cravată, stropit cu colonie. Totul pentru a da aparență unui om politic. Va povesti, cu amărăciune, în continuare: "Ca om politic, am fost condamnat la 7 ani închisoare, la confiscarea totală a averii, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi mai important decât mutarea sa în centru. — Numai dacă ai aflat secretul nemuririi ne mai poți minuna, amice, se ridică Fernic și-l îmbrățișează. Ai înnebu- nit, ce veste să bată o așa realizare ? Iar Cristi bagă mâna în paltonul său, scotocind după ceva, și într-un târziu, după nenumărate murmure și șușoteli, scoate câteva foi mototolite. — Să bem, dragii mei ! În cinstea acestor coli de hârtie. Fernic i le și smulge din mână și rămâne uluit când înțelege ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajuns la un înalt din Poliția Capitalei, pentru ca incidentul să fie trecut repede cu vederea. Era începutul unei nopți răcoroase, ușor încețoșate chiar, o ultimă luptă a primăverii, când răsuflările încă mai scoteau mici fire de abur în aer și paltoanele groase, de care nici bine nu te despărțiseși, fuseseră din nou date jos din cuiere. Era aproape zece seara și o beznă de abia vedeai pe unde mergi se așternuse deja peste slab luminata Barieră a Vergului, în capătul de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
am zis ? — Le am în buzunare. — Și sticlele de vin ? — Una pe fiecare mânecă. — Bun, bun ! Când prinzi momentul și nu te vede nimeni, le scoți și le bagi în trăsură, jos aici, sub scaun. Și să-ți dai și paltonul jos și sacoul, ia, Sachi, dă-ți și tu paltonul. — Paltonul meu bun ? — Haide, c-o să avem nevoie de toate ! Pune-l aici, să-l aibă Cristi la îndemână. Uite, îl las și eu pe-al meu. Tu, Cristi, iei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Una pe fiecare mânecă. — Bun, bun ! Când prinzi momentul și nu te vede nimeni, le scoți și le bagi în trăsură, jos aici, sub scaun. Și să-ți dai și paltonul jos și sacoul, ia, Sachi, dă-ți și tu paltonul. — Paltonul meu bun ? — Haide, c-o să avem nevoie de toate ! Pune-l aici, să-l aibă Cristi la îndemână. Uite, îl las și eu pe-al meu. Tu, Cristi, iei orice ai nevoie de-aici și le-arunci înspre ei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe fiecare mânecă. — Bun, bun ! Când prinzi momentul și nu te vede nimeni, le scoți și le bagi în trăsură, jos aici, sub scaun. Și să-ți dai și paltonul jos și sacoul, ia, Sachi, dă-ți și tu paltonul. — Paltonul meu bun ? — Haide, c-o să avem nevoie de toate ! Pune-l aici, să-l aibă Cristi la îndemână. Uite, îl las și eu pe-al meu. Tu, Cristi, iei orice ai nevoie de-aici și le-arunci înspre ei dacă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scenă, în aplauzele publi- cului. Mai rămânea câteva minute bune să-și salute amicii, orchestra, să mai dea un autograf, să primească felicitări, uneori și flori sau câte o scrisoare de dragoste din partea vreunei noi admiratoare, apoi își trăgea repede paltonul pe care îl lăsase la garderobă, dacă era mai frig, de multe ori lua de mână și o însoțitoare și se grăbea spre casa de pe Cobălcescu, tăind-o repede de pe Victoriei pe Elisabeta, coborând spre grădina Cișmigiului, care la orele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
început toți să strige atunci când Cristi a intrat odată la un concert al celor două interprete și a fost imediat recunoscut. Și n-a fost chip ca cineva să se împotrivească sau să amâne momentul, Cristi doar și-a lăsat paltonul său negru la o masă și a urcat imediat pe scenă. — Știți versurile ? le-a șoptit el lui Jenny și Radei, în timp ce publicul îi aclama. Cristi nu cântase cu nimeni Zaraza până atunci. — Glumești, nu ? a râs Rada și a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
luni bune acolo. Moldovenii sunt cei mai calzi și totodată aprigi oameni pe care i-am întâlnit, singurii poate care știu să bea peste măsură, ca și cum ar avea totuși una, râde Cristi. După care bagă mâna în buzunarul interior al paltonului și scoate de-acolo niște bani, pe care îi întinde : — Ia, să aveți să vă distrați mai mult decât trebuie, tine- rețea, știu eu, nu are limite decât la portofel. — Mulțumesc, domnule Vasile ! — Pentru nimic. Vino într-o seară la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
poate vreo zece când s-a dus să-l caute pe proprietar și să-l anunțe că n-are să mai rămână în București decât o zi - poate două. Iar după ce și-a plătit chiria și restul de cheltuieli, a îmbrăcat paltonul său gros și s-a dus să se plimbe pentru ultima dată în orașul pe care l-a iubit la fel de mult precum muzica. Capitala distracției și a cântecelor care nu demult se confunda cu numele lui și cu tangourile sale
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai departe: și el trebuia să-i plătească pe alții! Era și frig În casele românilor, În faimoasele blocuri, mândria regimului. Șase luni pe an, din toamnă până-n primăvară (iernile sunt destul de aspre În România), oamenii stăteau În apartamente cu paltoanele pe ei și dormeau noaptea Îmbrăcați. Pentru ca spectacolul să fie complet, se Întrerupea și lumina. În București, seara, fiecare cartier avea ora lui când se tăia curentul electric și se aprindeau lumânările. Bucureștiul era privilegiat; alte orașe petreceau În Întuneric
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
costume Cerutti, așa încât uneori devenea într-adevăr vizibil că nu eram total nepătat de droguri, ceea ce a dus în final la zilnice percheziții corporale din partea lui Terence, care îmi dibuia pachețelele de methadonă și coca și alte stupefiante dosite în paltoanele Armani pe care apoi le trimetea la curățătorie. După aceea au început să apară efectele secundare mai grave ale consumului de droguri pe parcursul acelui lung turneu extenuant: leșinul din Raleigh-Durham și coma între viață și moarte din St. Louis. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
auzit că Suceava a luat un mare avânt. Civilizat a fost Întotdeauna, dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea pentru 2 stânjeni de lemne!! La toți dorim multă sănătate și cele mai frumoase realizări. Marie și Evsei Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”17 februarie 1977”> Mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]