3,126 matches
-
nu înseamn] același lucru. Dincolo de multe alte responsabilit]ți personale, am putea avea și datoria de a promova adev]rul și frumosul că și scopuri în sine, chiar dac] acest lucru nu ar aduce nim]nui nici un câștig. E ca si cum pan] și ultimul om de pe p]mânt ar avea datoria de a nu distruge planetă în întregime odat] cu moartea sa, deși acest lucru nu ar mai afecta bunele intenții ale nim]nui. Etică nu presupune încurajarea unor acțiuni pozitive prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre anumite scopuri personale ulterioare, sau chiar și numai pentru a ne ușura conștiința. Totuși, indiferent de satisfacția obținut], aceasta nu poate fi exprimat] în termeni pur hedoniști. În același fel, atunci cand un alerg]tor de curs] lung] se zbate pan] la moarte pentru a dep]și recordul de timp sau cand niște prizonieri prefer] s] îndure chinuri groaznice decât s] își tr]deze camarazii, a asocia satisfacția lor unei pl]ceri hedoniste ar fi din nou o greșeal]. Teoria modern
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocup]rilor care i-au motivat pe adepții utilitarismului idealist. Potrivit principiilor materialiste, valorile de adev]r și frumos trebuie protejate și promovate doar în m]sura în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a detașat adesea în totalitate de elementele teoretice. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a detașat adesea în totalitate de elementele teoretice. Acest lucru a fost posibil fie printr-o abordare „de sus în jos” a problemelor etice și f]r] a se menționa fundamentele teoretice, fie printr-o abordare „de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care afirmă c] sufletele ajunse în rai privesc spre suferințele celor condamnați la iad („observarea chinurilor celorlalți amplific] sensul bucuriei personale”). Astfel, Bennett este de p]rere c] Edwards pare absolut insensibil la suferință veșnic] a damnaților, fiind deci inferior pan] și lui Himmler, care cel putin manifestase un dram de sensibilitate. Acest subiect dezv]luie un inconvenient frecvent întâlnit în cazul teoriilor care nu se axeaz] pe problema virtuții. În ceea ce privește teoriile asupra principiilor și datoriei, este posibil (din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Criteriile de distincție între actele demne de laud] și cele damnabile, modul de formare a manierelor personale precum și concepțiile proprii asupra liberul arbitru, subliniaz] ideea c] oamenii pot s] își dezvolte său s] își modifice caracterul în mod deliberat. Limită pan] la care este posibil] aceast] modificare a tr]s]turilor și a caracterului personal este un aspect care dep]șește subiectul eseului de fâț]; cu toate acestea, o concluzie general] ar fi aceea c] situațiile de criz] îi pot obligă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse în sfera drepturilor. Ele contribuie la analiza acestora din urm], deși nu rezolv] problemă fundamental] cu privire la întrebarea dac] o afirmare a drepturilor este, pe de o parte, o descriere a unei st]ri de lucruri, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamentali. Unele dintre aceste probleme mai sunt discutate în cuprinsul acestui volum, de exemplu, în capitolul 24, „Etică mediului înconjur]tor”, capitolul 25, „Eutanasia”, capitolul 26, „Avortul” și capitolul 30, „Animalele”. 2) Care poate fi conținutul său obiectul unui drept? Pan] la un punct, r]spunsul la aceast] întrebare va depinde de cel al întreb]rii precedente. Dac] a avea interese este un criteriu esențial pentru deținerii anumitor drepturi, atunci acestea vor constă din orice lucru necesar pentru a proteja sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ieftine. Cererea pentru dreptate nu este doar una orientat] c]tre viitor în termenii organiz]rii mondiale astfel încât fiecare s] aib] asigurate nevoile de bâz]; ea presupune și stoparea nedrept]ților active precum și recompensarea a ceea ce s-a f]cut pan] acum. Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este legat de o interpretare controversat] a acțiunilor guvernelor, b]ncilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facem distincția între ceea ce poate fi numit] dezvoltare „real]” și convențiile conceptuale ale dezvolt]rii. În sens larg, dezvoltarea poate fi v]zut] drept un proces de schimbare socio-economic] care trebuie s] aib] loc. Acest lucru nu spune prea multe pan] în momentul în care se identific] procesele care trebuie s] aib] loc, dar arăt] c] bazele definiției dezvolt]rii sunt evaluative și presupun existența unui sistem de valori. Dac] cineva crede c] distribuirea general] a prosperit]ții economice și materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o catastrof] ecologic], aceasta se datoreaz] mai mult ștric]ciunilor produse de națiunile bogate în procesul de „supradezvoltare” și consecințelor societ]ților de tip consumator decât efectelor subdezvolt]rii, precum erodarea solului și deșertificarea. F]r] îndoial] exist] o limit] pan] la care planetă poate suporta creșterea populației. Dar afirmația general] f]cut] de mulți este aceea c], în cazul în care națiunile bogate vor lua m]suri severe pentru reducerea consumului și deterior]rii mediului, iar națiunile s]race vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în suferinț] ar fi fost echivalent], dac] nu chiar o form], de a îi „r]ni”. Eșecul nostru în acțiuni reflect] priorit]țile noastre, în speț], preferință noastr] de a cheltui bani pe anumite lucruri sau de a-i economisi. Pan] la urm] deci stilurile noastre de viat] sunt cele care reprezint] cauza (negativ]) s]r]ciei continue. În timp ce distincția dintre acțiune și omisiune poate fi cu ușurinț] înl]turat], consider c] trebuie insistat asupra ideii de „responsabilitate negativ]”, idee conform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mediului sunt adepții unei etici cu privire la acestă constând din cel puțin unul, dar, în general, mai multe principii. S] lu]m drept exemplu ecologiștii care consider] c] dispariția speciilor ca urmare a acțiunilor umane este un lucru negativ, indiferent uneori pan] și de cauză care o genereaz]. Acesta poate fi luat drept principiu de bâz] într-o etic] a mediului. F]r] a o fi exprimat ca atare în mod explicit, un ecologist poate fi adeptul viziunii potrivit c]reia dispariția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți, chiar dac] ființele umane nu ar fi considerate ca fiind cele mai importante. Conservarea biosferei și a ecosistemelor complexe pot fi considerate mai importante decât conservarea unui num]r mare de ființe umane. 4) Drepturi pentru roci? Eticile examinate pan] acum analizeaz] fiecare acțiune luând în considerare consecințele asupra indivizilor și f]când un cumul al acestora. Ce diferențiaz] aceste etici sunt tipurile de indivizi la care fac referire; mai mult, cele din urm] includ toți indivizii la care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu au. Trebuie subliniat ideea c] deși principiile holismului ecologic difer] fâț] de cele ale celorlalte etici, nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț] de toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu de a d]rui și de a lua viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] unele practici medicale acceptate (cum ar fi administrarea dozelor din ce in ce mai mari de calmante care duc la moartea pacientului sau neaprobarea opririi tratamentului care menține pacientul în viat]) pot s] conduc] la eutanasie involuntar]. iii. Eutanasia activ] și cea pasiv] Pan] acum, am definit „eutanasia” într-un sens mai flexibil că „moarte din compasiune”, adic] A provoac] moartea lui B, de dragul lui B. Totuși, exist] dou] modalit]ți prin care A poate realiza acest lucru: A poate s] îl omoare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c] acest fapt i-a împins pe olandezi pe o pant] alunecoas]. Referințe Aquino, Ț.: Summa Theologiae, ÎI, îi, intrebarea 64, art.5 și 7 Foot, P.,: „The Problem of Abortion and the Doctrine of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avorturile s] fie legale, deși uneori sau întotdeauna acestea sunt imorale? Astfel de întreb]ri au suscitat dezbateri intense în ultimele dou] decenii. În mod interesant, în cea mai mare parte a lumii industrializate, avortul nu a constituit un delict pan] când o serie de legi antiavort nu au fost adoptate în cea de-a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea. În acel moment, majoritatea susțin]torilor interzicerii avortului subliniau pericolele medicale ale acestuia. De asemenea, a fost argumentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opun avortului susțin c] femeile care apeleaz] la acestă „refuz] s] își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni”. În opinia lor, femeile ar trebui s] evite relațiile sexuale de tip heterosexual dac] nu sunt preg]tite s] duc] o posibil] sarcin] pan] la cap]ț. Dar este aceast] cerinț] una rezonabil]? Relațiile sexuale de tip heterosexual nu sunt biologic necesare pentru supraviețuirea său s]n]tatea fizic] a femeilor sau a b]rbaților. Din contr], femeile celibatare sau lesbienele sunt mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scurt, celibatul permanent nu este o opțiune rezonabil] pentru a fi impus] asupra majorit]ții femeilor. Și pentru c] toate femeile sunt vulnerabile fâț] de violuri, chiar și cele lesbiene sau celibatare, acestea se pot confrunta cu sarcini nedorite. Deci pan] când nu exist] o metod] contraceptiv] complet eficace, sigur] și disponibil] tuturor femeilor, argumentele consecințialiste vor r]mane puternice. Dar aceste argumente nu îi vor convinge pe cei care resping teoriile morale consecințialiste. Dac] avortul este în mod inerent greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la viat] a femeilor. Interzicerea avortului încalc], de asemenea, dreptul femeilor la libertate, autodeterminare și integritate fizic]. A fi forțat] s] porți o sarcin] nu este doar o „inconvenient]”, așa cum afirm] cei care susțin interzicerea avortului. A duce o sarcin] pan] la cap]ț este o responsabilitate dificil] și riscant], chiar și atunci când este voluntar]. F]r] îndoial] multe femei g]sesc sarcina (o mare parte a ei) pl]cut], dar pentru acele femei care r]mân gravide împotriva voinței lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi reprobabil din punct de vedere moral s] se sugereze c] oamenii pot fi omorâți doar pentru c] sunt prea mulți și tulbur] echilibrul ecologic natural. Dac] omorârea oamenilor este mai greu de justificat decât omorârea iepurilor, cum crede pan] și majoritatea susțin]torilor drepturilor animalelor, acest lucru se datoreaz] faptului c] oamenii au un statut moral care nu se bazeaz] doar pe facultate. În urm]toarea secțiune vom examina câteva argumente posibile pentru acest punct de vedere. Personalitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]