2,861 matches
-
acoliților săi că a doua zi vor începe bătăile, fapt care l-a șocat profund pe Sobolevschi, cu toate că era în tabăra agresorilor: s-a desfășurat într-un mod îngrozitor, fiind bătuți de la orele 7 dim[ineața] până la 15 încontinuu cu pari, ciomege, curele, până la epuizare. În urma acestei bătăi au căzut 3 deținuți, în nesimțire stând mai multe zile, iar restul învinețiți pe tot corpul. Pot spune că de o astfel de bătaie nici nu am auzit în viața mea, ea petrecându
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
negru pe tot corpul), avea bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați și ficatul zdrobit. A fost torturat și în altă cameră, unde Aurel Popa i-a spus că în prima zi numărase 980 de lovituri cu parul asupra lui Măgirescu, în afară de pumnii, palmele și călcatul în picioare. A fost forțat să își lovească și fratele, care era infirm, peste ciotul piciorului. Decăzut, a fost selecționat de Țurcanu să ia parte la 'școala de cadre' din camera 4-spital
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a urcat pe marginea priciului și l-a suspendat în aer, luxându-i brațele. Deși Niță făcea eforturi mari să tragă aer în piept, vreo cinci agresori îl loveau cu ciomegele peste cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept. L-au lăsat să cadă de la înălțime: S-a prăbușit inert, cu fața la pământ, fără să se mai poată mișca din loc. I-au dezlegat mâinile ce se bălăbăneau pe lângă corp, cu articulațiile complet zdrobite, și, după ce
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unul dintre cei care au cedat, ulterior, ajuns membru în 'comitetele' de conducere ale agresiunilor, Maximilian Sobolevschi, mărturisește că o bătaie s-a desfășurat într-un mod îngrozitor, fiind bătuți de la orele 7 dim[imineața-n.n.] până la 15 încontinuu cu pari, ciomege, curele, până la epuizare. În urma acestei bătăi au căzut 3 deținuți, în nesimțire stând mai multe zile, iar restul învinețiți pe tot corpul. Pot spune că de o astfel de bătaie nici nu am auzit în viața mea, ea petrecându
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ieșind de la o ședință solemnă la care asistaseră suveranii, și ducele de Spoleto, strigînd cît îl ținea glasul: "Ce zi istorică extraordinară! Iată-ne de acum tovarăși, cot la cot, iar aceasta înseamnă pentru dumneavoastră că ați scăpat de bătutul parului pe loc alături de vitele cehoslovace!". Frază spontană, fără echivoc, ce revela profunzimea acțiunii diplomatice italiene, așa cum o punea la cale Ducele peste capul palatului Chigi (ale cărui birouri nu aveau cunoștință de ea și la care nu-și aduseseră contribuția
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
adaugă funcția de susținere, de sprijin: rom. steájăr „par înfipt în pământ în mijlocul unei arii de treierat cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de plantă”. Așadar, denumirea stejarului vine de la folosirea lemnului său ca par sau stâlp rezistent înfipt în pământ. Prin forma steag s-a realizat ideea de simbol, de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat formal ideea de potecă și a se poticni, în sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
olat, 47 Olimp, 53 Olt, 54 Oltenia, 54 Oradea, 57 oraș, 57 Orșova, 57 os, 99 a se osebi, 242 Osica, 57 Osoi, 57 oșan, 54 Oșești, 57 ot, 81 ou, 44 pai, 131 pan, 66 Pania, 67 Panonia, 65 par, 131 patru, 195 pădure, 104 pământ, 139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de la zone d'incertitude que l'imprevisibilité de son propre comportement lui permet de contrôler face à șes partenaires. Mais (...) pas n'importe quelle zone d'incertitude: encore faut-il que celle-ci soit pertinente par rapport au problème à traiter et par rapport aux intérêts des partis en présence, que ce soit en somme une zone d'incertitude dont l'existence et la maîtrise conditionnent la capacité d'action des uns et des autres. Et la stratégie de chacun des partenaires/adversaires
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
culture " (comme on suggère souvent faussement, en lui attribuant des pouvoirs extraordinaires), mais sur leș sens qui peuvent être attribués aux comportements formels ou informels préexistants dans l'organisation en vue de négocier ces sens pour qu'ils soient acceptés par tout le monde. Dans la communication externe, nous avons pris en considération l'organisation comme entité qui essaie de contrôler leș réactions des acteurs relevants (des groupes plus ou moins institutionnalisés) du milieu où elle apparaît, premièrement, comme image. Quant
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care înjură de sfinți și dau cu cuțitul”. Accentele argheziene de împotrivire și revoltă se transformă, într-o conștiință anticonformistă și dezabuzată, în viziuni cinice, terifiante, dominate de imagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
și religioasă față de profunzimile insondabile ale puterii mele? Ce-mi dai cu o mână Îmi iei, obraznic, cu celelalte două... ha, ha!” ... Se poate, se poate! Dar... ce mă intrigă la Mata, Zeule, este faptul, cum să spun, că... nu pari a fi Îmbătrânit! Și, pentru acest motiv, În ochii mei, cum spuneam, te-am asociat copilului zburdalnic și crud, lui Eros. Sunteți ambii Înfiorător de tineri, de jucăuși și de distrugători! Nu cumva de voi se slujește Natura, colosul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aceeași direcție, apoi am văzut-o trecând lateral stânga drumului nostru, până s-a pierdut undeva, departe, pe drumul ei. Într-o dispoziție sufletească excepțională ajungem la apartamentul Marianei în jurul orei unu din ziua următoare. Se cam strânsese funia la par, adică se apropia ziua plecării spre țară. Cu trei luni în urmă mă gândeam că timpul va trece cu greutate pentru mine și acum mi se părea că a trecut prea repede și simțeam regretul despărțirii de fiică-mea și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
conduce neapărat la reușită. Așa se explică dificultățile pe care le avem când încercăm să recuperăm, în condiții de libertate proaspăt redobândită, reflexele normalității. Bucuria de a avea stil, de a fi eficace, de a fi mulțumit de mulțumirea celuilalt par înzestrări suprarealiste. Celui care asamblează automobile puțin îi pasă dacă părțile asamblate țin laolaltă, celui care toarnă asfalt puțin îi pasă dacă asfaltul rezistă două zile, o lună sau un ceas, taximetristul e plictisit de corvoada zilnică, funcționarul public e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu-s caii de furatu’ Că-s din târg de cumpăratu’ Și mulți bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-s din târg de cumpăratu’ Și mulți bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se tămăduiește. - Ciuma. Când se aude de molimă de ciumă, se adună nouă babe laolaltă și cos o ie pe care musai s-o dea gata într-o singură zi între răsăritul și asfințitul soarelui. Ia se pune pe un par la capătul satului, din partea din care se bănuie că ar putea veni ciuma. Văzând ia din par, ciuma se va speria și se va întoarce din drum. - Holera. Toată lumea să bea apă fierbinte cu untdelemn și zahăr. - Cur de găină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o ie pe care musai s-o dea gata într-o singură zi între răsăritul și asfințitul soarelui. Ia se pune pe un par la capătul satului, din partea din care se bănuie că ar putea veni ciuma. Văzând ia din par, ciuma se va speria și se va întoarce din drum. - Holera. Toată lumea să bea apă fierbinte cu untdelemn și zahăr. - Cur de găină (Pecingine). Se aplică mămăligă fierbinte pe zona bolnavă, care apoi se dă s-o mănânce găinile. - Dalac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bălan, dacă e noatenă, va fi tânăr, dacă va fi berbec, va fi bărbat puternic, dacă e oaie bătrână, mirele va fi tomnatec și așa mai departe. Sau fetele, ieșeau în curtea gazdei la capul gardului și alegeau unul din pari. Numărau spre stânga sau spre dreapta zece pari și așa cum era acesta, așa va fi mirele, scurt sau înalt, drept sau cocârjat, țapăn sau putred, urât sau frumos etc. La miez de noapte pe rând, fetele luau o scovergă, ieșeau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
va fi berbec, va fi bărbat puternic, dacă e oaie bătrână, mirele va fi tomnatec și așa mai departe. Sau fetele, ieșeau în curtea gazdei la capul gardului și alegeau unul din pari. Numărau spre stânga sau spre dreapta zece pari și așa cum era acesta, așa va fi mirele, scurt sau înalt, drept sau cocârjat, țapăn sau putred, urât sau frumos etc. La miez de noapte pe rând, fetele luau o scovergă, ieșeau în ogradă, se urca pe grămada de bălegar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu care se leagă doi pari la un loc gârligiu locul prin care se coboară pe trepte în pivniță ghelău rindea ghigan energic, vânjos, plin de viață glajă sticlă globin cremă de ghete glodare fructe H haramină femeie voluminoasă haznă (a-i fi) a fi satisfăcut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
asemenea situații cu cine te culci? Ai o iubită? — N-am pe cineva anume. — Atunci cu cine te culci? Nu mi se pare că ești unul dintre oamenii ăia pe care nu-i interesează viața sexuală. Și nici homosexual nu pari. Nu vrei să răspunzi la întrebare? Nu, nu sunt homosexual. Nu mă număr printre cei cărora le face plăcere să-și dezvăluie intimitățile, dar nici n-am nimic de ascuns. Și-atunci cu cine te culci? — Cu cine-apuc. Te culci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
persoană o dată. E mai sigur așa, pentru că testăm și funia. Cred că durează mai mult dacă urcăm amândoi în același timp. În caz că ajunge apa până aici, n-am decât să mă agăț și eu de funie. — Ești mai curajos decât pari. Am crezut că o să mă sărute iar și parcă așteptam, dar nu m-a băgat în seamă. A început să se cațere. M-am agățat cu ambele mâini de stâncă și m-am uitat la ea cum urcă, cu lanterna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
efectuat cercetările de la Curtea domnească din Bacău*. • Macheta „Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt reconstituite locuințele dacice, piața centrală pavată, o locuință de mari dimensiuni („palat princiar”, probabil locuința conducătorului local sau locul de adunare a războinicilor și sanctuarul circular. În malul Siretului este marcat
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc. Numai cu mare greutate liniștea a putut fi restabilită. Bineînțeles, după ce s-a făcut uz de arme și au căzut mulți morți și răniți. Răscoalele s-au întins apoi în județele Prahova, Buzău, Muscel și Dâmbovița. Ceea ce păruse unora
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]