3,841 matches
-
în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească pelerinilor un miracol prin care să aducă preamărire Fecioarei Maria, de aceea începe discursul cu o rugăciune. Acest gen de laudatio era frecvent în scrierile vremii și cu atât mai mult putea fi întâlnit în discursul unei monahii, este o dovadă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea de-a doua maică nu se evidențiază concret, rămâne doar un glas lipsit de o personalitate bine definită. Femeile în opera lui Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lumii: „Dar duhul bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i ofere răsculatului iertare și să-l transforme în frate ospitalier. Pătrunzând în universul Povestirilor din Canterbury ale lui Geoffrey Chaucer, întâlnim o critică mult mai acidă la adresa clerului și a neajunsurilor morale de care acesta dă dovadă. Din suita pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury fețele bisericești nu puteau lipsi, deși grupul pestriț este atât de laicizat și de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei afecțiuni căutate față de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prin poarta îngustă, naratorul personaj o alege pe cea largă, demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sacră și exemplele edificatoare constituie centrul narativ al operei. Personaje celebre ale antichității sunt evocate cu vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune gurii frâu e cea dintăi./ Așa să-nveți și pre copiii tăi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din Franța). Avem, încă din incipit, imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena. „Kittredge a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii ideale, cu care autorul și-a propus, poate, să rezolve acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți pelerini. Se pleacă în caracterizarea personajelor de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj al povestirii, care, dintr-o relatare despre cuplul perfect, se convertește într-o istorisire ce are ca principal motiv ideea nobleței sufletești. Prima problemă pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trad. n.) 859 Ibidem, p. 12. (trad. n.) 230 îmbărbătat pe cei care nu aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
despre bătrânul 875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și infidela sa soție Mai, este o mostră a ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
greșesc de-oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 376. 879 Ibidem, p. 377. 880 Ibidem, p. 378. 881 Ibidem. 237 însoțire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiecare dată, pare în mod real îngrijorat de soarta iubitei sale consoarte. 914 În jurul personajului feminin se desfășoară o adevărată competiție. Neculai și Avesalon sunt cu adevărat pretendenții în această povestire, amintind și de competiția care s-a iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois în Povestirea cavalerului, cel care a deschis șirul istorisirilor din cadrul capodoperei chauceriene.915 Fabliau-urile, în a căror specie poate fi încadrată și Povestirea morarului, parodiază limbajul curtenesc, îl fac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a femeilor în spațiul intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care să-i evidențieze atributele deosebite, ascunse.1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
titlul de la o operă foarte importantă dar mai puțin cunoscută, Labirintul lumii a marelui scriitor ceh din secolul al XVII-lea, Comenius. Cartea lui Comenius este foarte frumoasă, diferind prin tonul său satiric amar de cartea contemporanului lui, renumita Calea Pelerinului de John Bunyan cu care se înrudește ca gen. Am fost întotdeauna uimită că iubitorii de "literatură universală" nu au descoperit această carte care pentru literatură este aproximativ ce sunt Bosch și Brueghel pentru pictură. Yourcenar comentând pe marginea titlului
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
belle matinee. Oeuvres romanesque [Vocile lucrurilor, (Opere în proză)] (Paris, Gallimard, 1982). Le cheval noir à tête blanche [Calul negru cu capul alb] (Paris, Gallimard, 1985). La Voix des choses [Vocile lucrurilor] (Paris, Gallimard, 1987). En pélerin en étranger [Ca pelerin și ca străin] (Paris, Gallimard, 1989). Conte bleu, Le premier soir, Maléfice [Poveste albastră, întâia seară, Farmece] (Paris, Gallimard, 1993). 2. PROZA DE NON-FICȚIUNE Pindare (Pindar) (Paris, Grasset, 1932). Les Songes et les sorts [Visurile și Sorții] (Paris, Grasset, 1938
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în trup, dar, la rândul său, el susține trupul. Și creștinii sunt ținuți în lume ca într-o închisoare, dar ei sunt cei care sprijină lumea. Sufletul nemuritor locuiește într-un cort muritor, tot așa, și creștinii sunt ca niște pelerini în călătorie printre lucrurile supuse stricăciunii, dar așteaptă incoruptibilitatea cerească. Sufletul, privat de mâncăruri și băuturi, devine mai bun. Tot așa, și creștinii, expuși chinurilor, cresc zi de zi ca număr. Dumnezeu i-a așezat într-un loc așa de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a celorlalți creștini. Se pare că prima comunitate creștină din Roma a fost opera centurionului Cornelius și a soldaților italici din cohorta omonimică, care au primit botezul în Palestina, în timpul staționării lor temporare în acele locuri, dar și a acelor pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării lui Petru la minunile și la semnul prevestitor al limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care predominau în Vest. ODA este un partid de idei pentru care liberalismul constituie mai mult decît o viziune economică, o filozofie, referința la Hayek fiind explicită. Ministrul ceh al Privatizării, T. Jezek, era un apropiat al călugărului de pe muntele Pelerin, iar pentru ODA atașamentul față de economia de piață semnifică o fervoare religioasă, în timp ce pentru FIDESz unguresc acesta provine dintr-o pasiune iconoclastă. Într-adevăr, străluciții tineri intelectuali care o compun au înțeles că trebuie să rupă complet cu trecutul, fie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mulțimea ordonată de turiști nerăbdători, care s-au adunat în fața Westminster Abbey, cu zeci de ore înainte de marea ceremonie, în speranța de a prinde un loc mai bun. In partea dreaptă a ecranului, se transmitea imaginea unor mulțimi întregi de pelerini autohtoni, ce își ocupau locul strategic, în dispozitiv, în fața Izvorului Tămăduirii de la Târgoviște. Aici pălăriile doamnelor, erau suplinite corespunzător de baticuri sobre și bine legate sub bărbie. Interesant era de privit mulțimile acestea, pe măsură ce ora evenimentului se apropia, cameramanii și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
surprindă emoțiile în creștere accelerată. Fiecare participant agita ce avea în dotare. Turiștii din Londra și mâna de londonezi încă iubitori de monarhie, fluturau stegulețe cu culorile Marii Britanii și pe ici, pe colo, portrete ale cuplului princiar, în vreme ce la noi pelerinii români, veniți din toate colțurile țării, agitau sticle goale, iconițe și pe ici pe colo, începeau să se agite chiar pumni amenințători. Bineînțeles, la adresa babelor care doreau să treacă, fie și cu un centimetru, înaintea lor. Doar din pură coincidență
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]