34,654 matches
-
Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în anchetă nouăzeci de zile, bătut și chinuit pentru acuzații fără nici un suport real. După ani de detenție, de interminabile anchete și deplasări de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagăr de muncă forțată, la temuta închisoare de la Aiud, Părintele Arsenie Papacioc a fost eliberat și i s-a permis să slujească la o parohie din Ardeal. De aici, a ajuns, în anul
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
Toth au fost pentru eroul nostru adevărate îmbrățișări siberiene. După condamnarea la un sfert de veac și confiscarea totală a averii, Vasile Bucelea a stat un an la Sibiu (vara 1957-vara 1958), 5 ani la Gherla (vara 1958-primăvara 1963), la penitenciarul Luciu Giorgieni din primăvară până-n toamna anului 1963 și la sinistra și umeda Jilava din toamna lui ’63 până la 13 Aprilie 1964. Moș Crăciun l-a surprins pe Vasile Bucelea în ’57, printre ceilalți camarazi în penitenciarul din Sibiu, fredonându
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
1958-primăvara 1963), la penitenciarul Luciu Giorgieni din primăvară până-n toamna anului 1963 și la sinistra și umeda Jilava din toamna lui ’63 până la 13 Aprilie 1964. Moș Crăciun l-a surprins pe Vasile Bucelea în ’57, printre ceilalți camarazi în penitenciarul din Sibiu, fredonându-i șoptit un colind fratelui de suferință Victor Șandru. Gardianul l-a simțit și i-a oferit în dar, 3 zile de izolare, fără hrană, doar cu ger. La Gherla erau alte surprize: plimbarea deținuților în curtea
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
a primi pachet. Una din scrisori a scris-o fratele său Ion, pentru a se afla acasă și despre soarta lui. Pachetul a sosit împreună cu vestea cea bună că Viorica are 4 ani,este cuminte, frumoasă și deșteaptă. După 1963 penitenciarele țării s-au supra-aglomarat cu dârzii țărani care s-au opus colectivizării forțate. Vasile Bucelea a fost trimis cu alți deținuți la lagărul din Dobrogea, Luciu-Giorgieni la o fermă de legume. Nu a rezistat mult fiindcă s-a îmbolnăvit și
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
și nu te lăsa să-ți termini fraza, continua să țipe și lumea care trecea pe stradă ne privea lung. Nu știu de ce, dar parcă eram ca într-o pușcărie. Nu putea fi mai greu sau mai ușor într-un penitenciar. Cât e ceasul? și tot ea își răspundea...Aha! e 12:00. Gata! Toate curvele să vie la mine câte două și până la internat să măturați strada pe care mergeți. Cine nu are mătură, să cânte! Ne privea cu scârbă
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
poziționa și judeca prin prisma ambelor părți și din noroc, șansă și mai știu eu ce, de a nu le fi și trăit literalmente... A existat chiar o tentativă de revoltă organizată a deținuților, o tentativă nereușită de evadare din penitenciarul Alcatraz, răzmeriță care a durat 2 zile, răstimp în care doi ofîțeri de pază au fost omorâți și alți 11 au fost răniți, instigatorii și planificatorii au fost condamnați la moarte și executați. Consecințele acestor măsuri la limita regulamentului au
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
poarta închisorii. Chiar pierdute orice șanse, în loc să se predea, deținuții au preferat să lupte, varianta unei reușite în aceste condiții fiind însă zero: revolta a fost înfrântă, implicații condamnați la moarte. Rebeliunea mai este cunoscută în analele revoltelor din sistemul penitenciar american și sub numele de „războiul Alcatrazului”... De-a lungul existenței închisorii, mai ales spre sfârșitul acestui tip de destinație, au mai fost întâmplări care merită consemnate, unele tragice, de fapt cele mai multe, altele - puține, hazlii, iar unele de neînțeles, frizând
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
aparține Georgiei independente și suverane, ca stat membru al O.N.U. Diferențe de interpretare(!) sau cine să mai știe... Pentru că se zvonise în fel și chip despre Alcatraz, că statul nu mai poate suporta chltuielile unei bune funcționări a penitenciarului, condițiile sunt mizerabile - cu toate că multe din ele erau neadevăruri sfruntătoare, de exemplu că n-ar fi fost curată sau că s-ar fi mâncat prost, complet neadevărat și nici măcar că regimul disciplinar era atât de draconic, și totuși... Timp de
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
mare, coane Costache. Se urăsc oamenii. A intrat dihonia între prieteni și în familii... - Asta s-a semănat, asta avem, ce să-i faci? - La pușcărie cu toți nebunii! Asta să se facă. Am auzit că ministrul justiției construiește două penitenciare noi... - În care ar fi bine să bage, mai întâi de toate pe toți marii și mincinoșii politiciei, în frunte cu actalul președinte! Aia ar trebui, dar..., dar... - Dar cine s-o facă, coane Costache? Doamna de fier și generalul
URA ȘI MÂNIA DISTRUG ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367065_a_368394]
-
debarcader din apropierea Muzeului Național Maritim din San Francisco, câteva zile mai târziu, când vom naviga deja cu o mică ambarcațiune de agrement în jurul și apoi atăt de aproape de insula celebră a și mai celebrului Al Capone, din Alcatraz-ul tinereților sale penitenciare... De fapt întregul spațiu limitrof oceanului, inclusiv platforma continentală pe care fiecare țară și-o stabilește în conformitate cu reglementările internaționale în domeniu delimitând-o între 30 și 60 de mile de țărm - constituind zona așa numitelor ape maritime ale statului sau
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social, calitate care îi certifică experiența celor peste două sute de cercetări psihosociologice intreprinse în domenii din cele mai diverse. Cea mai reprezentativă publicație: „Mediul penitenciar românesc”, Editura Institutul European, 2006. Cel mai important proiect profesional: „Ssondarea lunară a opiniei publice naționale”. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Bruno ȘTEFAN - MĂICUȚA ANA / Bruno Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 957, Anul III, 14 august
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
de opinie in cadrul Centrului Independent de Studii Sociale și Sondaje aparținând de Grupul pentru Dialog Social, calitate care îi certifică experiența celor peste două sute de cercetări psihosociologice intreprinse în domenii din cele mai diverse. Cea mai reprezentativă publicație: „Mediul penitenciar românesc”, Editura Institutul European, 2006. Cel mai important proiect profesional: „Ssondarea lunară a opiniei publice naționale”. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Bruno ȘTEFAN - ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) / Bruno Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
și am finalizat cursul de consiliere în adicții - prin intermediul căruia acum sunt voluntar în orașul Beclean la ONG-ul „Identitatea”, conducând grupurile de tratament. În cadrul programului „Sf. Dimitrie Basarabov” mă deplasez regulat în diferite instituții (precum Sanatoriul din Borșa, Săvădisla, Penitenciarul Gherla) pentru a transmite mesajul de eliberare de sub dominația alcoolului și a altor substanțe celor dependenți de ele sau cu risc de a ajunge dependenți. Eu sunt un exemplu concret și mesajul meu că abstinența este posibilă și că e
MĂ NUMESC IANOŞ de IOAN KALLO în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349021_a_350350]
-
1964), este autorul mai multor albume cu lucrări de grafică tematică. Împreună cu un camarad de suferință Între acestea se află și câteva albume inedite în plastica românească prin faptul că reproduc secvențe dramatice, tulburătoare din locurile de detenție și coloniile penitenciare de muncă prin care a trecut Radu Bercea (Luciu-Giurgeni, Cireșu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoenești, Mărașu, Vaca, la “Saivane” sau pe înfricoșătorul bac “Gironde”). Față de prima versiune a unui album realizat cu câțiva ani în urmă, a apărut și o ediție
„MEMORIA RETINEI GULAGULUI ROMÂNESC” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349042_a_350371]
-
Monahul; 5. Câinele din Montargis; 6. Stupul; Capitolul IV (sau alte povești și eseuri pregătitoare pentru a ne obișnui cu actul mărturisirii creștine); Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de spălare a creierului care se practicau în instruirea personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
Alba Iulia, 2002, p. 42). În aceste împrejurări și condiții săvârșirea Sfintei Liturghii era mai lesne de făcut în lagărele de muncă decât în închisori, dar cu mari riscuri și în condiții precare s-a oficiat sfânta taină și în penitenciare. Pastorul Richard Wurmbrand relatează despre slujirea unei Sfinte Liturghii ortodoxe la închisoarea Gherla: „Pentru Masa Domnului, era nevoie de pâine și mulți erau gata să-și sacrifice rația. Dar ritualul ortodox cere ca pâinea să fie sfințită pe un altar
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
aceea a mișcării. A fost mai degrabă un mistic rătăcit în politică, la fel ca mulți alți intelectuali interbelici. După așa numita „rebeliune legionară”, din luna ianuarie anul 1941, Ernest Bernea a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu și în penitenciarul Tg. Ocna, fiind suspect pentru că își păstrase postul de funcționar în Ministerul Informațiilor pe timpul guvernării Antonescu-Sima. La numai o lună, a fost eliberat, fiind găsite dovezi că n-a participat la rebeliune. Promovat director de studii în Ministerul de Externe
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securității și regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privință fără însă să existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijența sau în excesul de zel al unor angajați ci la rădăcinile aparatului
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
și cu care acesta se coaliza conștient fiind că anihilarea lor va fi mult mai lesnicioasă. Printr-o tactică similară sunt înlăturați liderii PNL și PSDI (Titel Petrescu), apoi „partenerii de drum” precum PNL-Tătărescu. Liderii politici vor fi concentrați la penitenciarul Sighet și supuși unui regim de izolare și înfometare care viza exterminarea lor. Nu mai au nume proprii, ei devin simple numere și acelea dictate de la centru. Aici se vor stinge rând pe rând nume marcante pentru politica și cultura
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers cu mult dincolo de limita suportabilului și de aceea în cazul lui criterii obișnuite de evaluare morală a actelor și sentimentelor se cer cu obligativitate contextualizate
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Relatarea cea mai tulburătoare pe care ne-o face și despre care va pomeni și o altă mărturisitoare cu care am stat de vorbă, Tanța Moței, este vindecarea de o boală gravă, nediagnosticată, a Elenei Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune pe care deținutele le-au făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de spălare a creierului care se practicau în instruirea personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]