6,187 matches
-
cu pânze, urmează cu cea mai mare precizie toate cotiturile râului pe care-l străbate în sus și jos. Dar la o examinare mai atentă descoperim, spre surprinderea noastră, că în ciuda acestei facilități pare să existe o ciudată lacună în perceperea de către el a spațiului. Dacă i se cere să dea o descierea generală, o conturare a cursului râului, el nu este capabil de aceasta. Dacă i se cere să deseneze o hartă a râului și a diferitelor lui cotituri el
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acomodare internă, adaptare externă. Categoriilor de secvențe prezentate anterior le corespund categorii de competențe organizate În jurul câtorva verbe definitorii, și anume: 1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: identificarea de termeni, relații, procese; observarea unor fenomene, procese; perceperea unor relații, conexiuni; nominalizarea unor 47 concepte, relații, procese; culegerea de date din surse variate; definirea unor concepte. 2. Prelucrarea primară (a datelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: compararea unor date, stabilirea unor relații; calcularea unor rezultate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
identificat ca fiind un personaj care a descoperit o comoară, o primă izotopie se poate dezvolta: ceea ce vede Ali Baba în textul publicitar este tot o "comoară", adică o mașină minunată, de excepție. Izotopia argumentativă (mașină-comoară) se traduce explicit prin perceperea personajului-suport, A VEDEA, în particular: o magnifică mașină se arătă strălucind în mii de culori; lăsînd să se vadă minunății și mai uluitoare; Ali Baba descoperi; nenumărate cadrane străluceau; Lui Ali Baba nu-i venea să-și creadă ochilor; Niciodată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și punctuație. Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I și a II a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic); stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației acestuia; formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca o activitate socială. Tema dezvoltată în prezenta lucrare nu este doar o preocupare de etapă; aceasta m-a preocupat
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
elaborarea anumitor mișcări coordonate (ochi - mână). Se evidențiază atât hipermotilitatea, cât și lentoarea, adică ritmul încetinit al mișcărilor. Se manifestă o particularitate specifică - apariția întârziată a limbajului (3 - 4 ani), slaba diferențiere a stimulilor auditivi, tulburări în orientarea temporală, în perceperea clarității limbii. La vârsta antepreșcolară, simptomele copiilor cu sechele parteucefalice sunt : hipermobilitatea, fuga fără scop, instabilitatea emoțiilor, instalarea rapidă a oboselii, perseverența în joc și lipsa de adaptare la nou. La vârsta preșcolară caracteristicile lor sunt : instabilitatea atenției, capacitatea redusă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cum o calcă-n patru crapă; crape capul caprei în patru cum a crăpat și piatra-n patru” etc. Exerciții ortografice a) Exerciții pentru educarea percepției limbajului, realizabile prin „ analiza mesajelor fără mijlocirea conceptelor gramaticale”, în scopul formării capacității de percepere integrală a limbajului în funcție de stimulii verbali. b) Exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe, care accentuează corelația ortoepie-ortografie, obișnuind elevii să sesizeze locul exact al accentului în cuvânt, precum și regula formării unei silabe, întotdeauna în jurul unei vocale. Dacă se acordă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
folosite, cu deosebire, pentru precizarea și nuanțarea vocabularului. d) Citirea ortografică, mai puțin utilizată în activitatea didactică, favorizează atât dezvoltarea deprinderilor ortografice, ortoepice și de punctuație, oferind școlarilor multiple posibilități pentru: observarea integrării textului în pagină, scrierea corectă a alineatelor, perceperea și fixarea grafiei specifice, motivația ortogramelor și, evident, a semnelor de punctuație, pe suportul analizatorilor vizual și auditiv; citirea ortografică motivează și corelația ortoepie ortografie, oferind multiple posibilități, încă din etapa postabecedară, pentru sesizarea formelor sonore ale cuvintelor care se
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Cu apă și săpun’’, în cuvintele : ceașcă, nenea, marea. Analiza fonetică a acestor cuvinte trebuie să evidențieze prezența sunetului e în grupul de sunete ea, elevii fiind solicitați să dea și ei exemple de cuvinte care conțin diftongul ea; deoarece perceperea și scrierea acestui diftong se realizează mai greu, sunt necesare numeroase și repetate exerciții de identificare, de dezvoltare, copieri, transcrieri cu caracter explicativ. Aceeași atenție o acordăm cuvintelor care conțin diftongii oa și ua (textele ,,Poveste de iarnă’’, ,,Un concert
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
anticipa formele de plural ale substantivelor articulate care se scriu cu trei i, dar în toate aceste situații trebuie să avem în vedere că principalul element al înțelegerii intuitive rămâne silaba, deoarece, la această vârstă, este singura cale motivațională pentru perceperea scrierii cu i, ii sau iii. Tot în această perioadă, se reia scrierea numelor proprii : de persoane, de localități, țări, ape etc. , deoarece pe parcursul anului școlar elevii au întâlnit exemple din toate aceste situații și le-au coștientizat prin exerciții
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
clasa, a textului din manual, în sistem explicativ aplicativ. Sunt și texte în care apare semnul exclamării (,,La cinema’’, ,,Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
automatisme, este absolut necesar elucidarea lor atunci când elevii vin în contact cu asemenea situații, atât în lecțiile de limba română cât și în celelalte discipline de învățământ. Numai prin explicitarea și prin exersarea acestor noțiuni vom crea bazele perceptive necesare perceperii lor științifice, în etapa de dezvoltare. Concluzii Dobândirea conștientă a noțiunilor de ortografie, ortoepie și punctuație, dublată de formarea deprinderilor de exprimare corectă, oral și scrisă, constituie obiective primordiale specifice atât disciplinei limba română, cât și ale procesului de predare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Expresia adecvată a feței Postura - care să sugereze deschidere Localizarea - un loc adecvat discuției Încurajarea Repetarea - folosirea acelorași cuvinte ca și interlocutorul Întreruperea relatării Ascultarea cu ironie Ascultarea în mediu zgomotos Aparenta ascultare Mimica feței înghețată Efort excesiv în ascultare Perceperea lucrurilor relatate ca pe un afront personal Angajarea unor discuții în locul ascultării XIII. 4. Regulile unei bune comunicări 1. Limbajul responsabilității este o formă de comunicare prin care putem exprima propriile opinii și emoții fără a ataca interlocutorul, aceasta fiind
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și actualizarea, pe care le analizăm în continuare. Receptarea faza inițială a învățării presupune mai întâi o stare de orientare investigare, prin care mecanismele cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.) pentru a permite înregistrarea, perceperea activă a datelor concrete ( experimentale și verbale) cuprinse în lecție. Receptarea este înregistrarea unui stimul exterior, situat în zona de atenție a individului, stimul perceput și apoi codificat interior pentru a putea intra în structurile intelectuale ale subiectului. Însușirea este
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și prin obținerea pe parcurs a satisfacțiilor, este posibilă transformarea motivației extrinseci în motivare intrinsecă. Se constată că atracția spre o disciplină școlară sau alta, ca și spre o profesie sau alta, sunt doar permise pentru formarea intereselor. Produc motivație perceperea clară a scopului și perspectiva utilizării ulterioare a cunoștințelor, care să justifice efortul necesar. Un exemplu este creșterea interesului pentru învățarea limbilor străine, ca urmare a perspectivei de deplasare în străinătate, sau a eventualelor relații cu străinii. Deoarece motivația învățării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fi din ce în ce mai bună. Cine poate beneficia de un implant cohlear? Pentru a fi considerat un posibil candidat pentru un implant cohlear o persoană trebuie să aibă o pierdere de auz severă sau profundă , beneficii limitate în urma protezării, dificultăți majore în perceperea vorbirii. Protezele auditive au posibilități limitate de amplificare. În cazul unei amplificări exagerate, sunetul suferă distorsionări ceea ce poate duce accentuarea dificultăților de înțelegere a mesajului vorbit. În aceste cazuri, implantul cohlear poate permite accesul la sunete în mai mare măsură
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
poeziei. Ovidiu se metamorfozează spiritual. Pendulând între resemnare și fervoare, depășește exilul nostalgic și descoperă exilul înnoirii de sine. Izolat de mediul cult din Roma, părăsind teribilismul și narcisismul tinereții, se maturizează prin suferință și însingurare. Drama lăuntrică, provocată de perceperea dureroasă a spațiului și a timpului, se convertește în cunoaștere. Tomisul și Roma devin axe polare care ilustrează antinomia dintre real și imaginar. Dacă în prima parte a exilului, Tomisul era un ținut al tristeții prezente, iar Roma un tărâm
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
printre delictele care țin de "latura financiară": aici intră în primul rând crimen de repetundis, sau, de exemplu, falsum-ul etc. Oricum, dacă poetul ține să sublinieze acest lucru, fără îndoială, o face pentru că în ansamblul error-ilor ovidiene era inclusă și "perceperea de compensații". De asemenea, în altă parte, Ovidiu subliniază că vina sa nu are nici o legătură cu invidia, adică cu ura, cu ranchiuna, cu aversiunea poetului față de cine păcătuiește 85. Ultimele versuri la care am făcut trimitere ne aduc un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
DEX-ului, "comportament: 1.Modalitatea de a acționa în anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare. 2.Ansamblul manifestărilor obiective ale animalelor și ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică"55 Interesează, aici, doar cea de-a doua accepție. Perceperea unui stimul, respectiv transmiterea unui gând, a unei idei etc., ne poate provoca zâmbetul, încruntarea, ridicarea sprâncenelor în mod întrebător, o grimasa, frământarea degetelor de la mâini, ridicarea umerilor, gesticulări excesive ale mâinilor, bâțâitul/bătutul din picior etc.; prin toate acestea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tot astfel stând lucrurile cu ori-care dintre cuvintele care alcătuiesc vocabularul unei limbi. Prin urmare, cu-vintele sunt pure convenții, semne digitale, coduri care trebuie învățate de vorbitorii unei limbi, pentru a se putea face înțeleși. Limbajul analogic se referă la perceperea globală a relațiilor, la intuiție, la perceperea întregului, (recunoașterea lui pornind de la parte). Limbajul analogic este reprezentat de asemănare, de asociere, de analogie și este atribuit emisferei drepte a creierului uman. Văzându-și părinții făcând diferite lucruri, copilul va reuși
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cuvintele care alcătuiesc vocabularul unei limbi. Prin urmare, cu-vintele sunt pure convenții, semne digitale, coduri care trebuie învățate de vorbitorii unei limbi, pentru a se putea face înțeleși. Limbajul analogic se referă la perceperea globală a relațiilor, la intuiție, la perceperea întregului, (recunoașterea lui pornind de la parte). Limbajul analogic este reprezentat de asemănare, de asociere, de analogie și este atribuit emisferei drepte a creierului uman. Văzându-și părinții făcând diferite lucruri, copilul va reuși să dobândească, prin învățare, va "copia" (pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de lentă, situația se prezintă invers în cazul stării di-naintea unui examen dificil, când, cel mai adesea, din pricina emoțiilor, trăim sentimentul că timpul se scurge prea repede, "aruncându-ne" nemilos în situația respectivă. În opinia lui E. Hall semnificația perceperii timpului este diferită în cadrul culturilor. Bunăoară, în S.U.A. timpul este tangibil (concret, perceptibil); pentru americani timpul poate fi cumpărat, vândut, salvat, cheltuit, pierdut, măsurat, decis, risipit. De asemenea, americanii sunt orientați spre viitor, în sensul că totul este planificat cu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
urmare, deși rămâne ancorată în realitate prin focalizarea asupra pasiunilor și a vieții afective, melodrama depășește principiul mimetic și sugerează posibilitatea existenței unui model abstract, dincolo de realitate, și a unei structuri de semnificație relevabile exclusiv pe calea analizei (de unde și perceperea tragediei ca reflecție fără soluție, "în marginea" vieții). Apoi, dacă melodrama e o piesă cu sens etic ("the play of ethical mind"), în forma agreată de public a unui omagiu al virtuții pe scenă ("spectacular homage of virtue"), melodramaticul ajunge
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
recunoaștere, exterioară intrigii, legată de receptareea sa de către spectator sau cititor" (op. cit., p. 149). Ca atare, anagnorisis, și deopotrivă mimesis-ul, "produc un efect în afara ficțiunii, adică în lume" ceea ce înseamnă că "recunoașterea transformă mișcarea lineară și temporală a lecturii în perceperea unei forme unificatoare și a unei semnificații simultane. De la intrigă (mythos) ea face trecerea la temă și la interpretare (dianoia)" (op. cit., p. 150). Pe de altă parte, Ricoeur (în Temps et Récit) echivalează mimesis-ul cu mythos-ul, legând punerea în intrigă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
accesul neîngrădit pe piața europeană.20 Chiar încadrarea Rusiei într-o categorie de sistem economic a fost problematică, oficialitățile ruse respingând termenul de "economie în tranziție," în condițiile în care imaginea fostei puteri sovietice era încă prezentă în modul de percepere a relațiilor internaționale de către diplomații ruși.21 De asemenea, deși acordul fusese negociat în 1994, el a intrat în vigoare abia în 1997 din cauza primului conflict cecen.22 APC este fondat pe principii și obiective comune, în principal promovarea păcii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]