2,151 matches
-
atât de ușor, practic fără greutate, doar Împingând ușor cu degetele picioarelor? Întrebarea asta aproape obsesivă, stând cu genunchii Înfipți În dușumeaua de lemn pe care o clătește cu apă rece adusă de la closetul comun, după ce a frecat-o cu peria de scânduri, În imobilul cu aer imperial din Piața Libertății, În văzduhul căruia se Învolburau stoluri grele de porumbei care se găinățau pe statuia Mariei Tereza. În săli râncede și reci, cu oameni Îmbrăcați În paltoane și cu căciuli pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
citit pe balconul care dădea spre plajă. Chevroletul negru stătea la umbra unui platan, și În burta lui trebăluiau doi mecanici, sub asistența stăpânului (primul Înger al dreptății), un bărbat cu alură de atlet, cu părul tuns scurt ca o perie, ușor buimac după beția pe care o trăsese cu o seară În urmă Într-unul din barurile de noapte, Înconjurat de fete a căror bătrânețe prematură era bine ascunsă sub farduri și de lumina policromă a proiectoarelor. Privea peste capota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dimineața friguroasă de primăvară spre fabrici și uzine. Tu cumperi două kile de gaz, te Întorci degrabă acasă unde ceaiul de tei e gata și te Înfigi În bucata de marmeladă așezată Într-o farfurie, adâncă, ciobită. La Întreprinderea de perii și bidinele Munca Orbilor, orbii intră În schimb. Se Întâmplă aceste lucruri În vremuri de demult; pe acasă pe la ei, copiii orbilor cântau la mandolină și Învățau la limba esperanto. Studentul filolog care stă cu chirie În camera de la parter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Oprescu face germană În dormitor și mama lui nu-l lasă afară când el Își face la germană și-ți spune să nu-l deranjezi. Cele două camere se află deasupra atelierului de tăiat lemne și forme al fabricii de perii și bidinele, iar din cauza paznicului care scoate sunete Înfiorătoare degeaba Îl fluieri că nu te aude nimeni. Îl aștepți resemnat În curte, așezat la umbră sub un oțetar, amorțit de emoție și de glorie. Curtea lui Oprescu e plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În plutire, nu se produce. O imensă neputință și ciudă dau năvală peste tine. Te biruie plânsul și plângi. Bărbați și femei ținându-se de braț ies de la fabrică. Pocnesc trotuarul și gardurile cu bastoanele. Sunt muncitorii de la Întreprinderea de perii și bidinele Munca Orbilor. Tu, de-abia aștepți să vină noaptea ca să visezi din nou cum zbori. Și noaptea vine, și nu visezi nimic. Atențiune! Atențiune! Transmitem semnale de pe primul satelit artificial al pământului, Sputnik 1! Tiii-Taaaa! Tiii-Taaaa! Tiii-Taaaa! și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Spațiile verzi”, spune tata despre o casă din parcul Tolbuhin. Mai vorbește de furtunul ăla, lung negru și greu. De stropit florile. Panseluțe, zorele, crăițe și trandafiri. În fine pe Ilarie Chendi la nr. 49 lângă Munca Orbilor, fabrica de perii și bidinele. Casă la comun cu dușumea și WC În curte. Mulți oțetari și un dud. Totul aproape de grădiniță, aproape de școală. Grădinița este pe strada Fluierului. Aici ai participat la un concurs de triciclete. Și te-ai clasat pe ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
toată strada. Îi vezi cum nu te văd că te muți. Îi vezi pentru ultima oară. Îi respecți pentru munca lor și nici azi nu poți pricepe cum bagă ei pirul prin găurile alea mici. Și mai ales pirul de la periile de frecat scânduri. Pirul este gros și tare. Și orbii se zgârie pe mâini. Le spui În gând adio. Îți aduci aminte că ai uitat cutia cu sare dietetică. Te Întorci și o găsești pe teracota albastră. E ultima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Într-o piațetă mică, rotundă. Pe o parte se află un părculeț cu trei oțetari, două bănci și un rond de flori Înmuiate de prima brumă. Dincolo de calcanul caselor, care străjuiau partea din spate a parcului, bântuia fantoma fabricii de perii și bidinele Munca Orbilor. Peste drum, destul de aproape de biserica Bălăneanu, fusese de mult, cu ani În urmă o găzărie și stația de taxiuri În care au zăcut În așteptare de clienți, birje, Forduri negre și pe vremea festivalului, Pobede bej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pace absolută. Același ziar citit pe balconul care dădea spre plajă. Chevroletul negru stătea la umbra unui platan și În burta lui trebăluiau niște mecanici, sub asistența stăpânului, un bărbat cu alură de atlet, cu părul tuns scurt, ca o perie, ușor buimac după beția pe care o trăsese cu o seară În urmă Într-unul din barurile de noapte, Înconjurat de fete a căror bătrânețe prematură era bine ascunsă sub farduri și de lumină plicromă a proiectoarelor. Privea peste capota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai fie loc și de sentimentalisme. Judy m-a tratat cu un ceai din amestec de fructe. Era o urmă vagă de portocală, cu particule groase suspendate în lichid. Nu i-am simțit gustul; limba mea era groasă ca o perie, dar a ajutat. Adormisem sau mai bine zis leșinasem, în patul lui Tom, dar din fericire reușisem să îmi scot mai întâi cizmele și jacheta. Era foarte important, mai ales în ceea ce privește jacheta; era decorată abundent cu fermoare și chestii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
se apropie de patul domnului care, întins pe spate, dormea. — Doamne ferește, se sperie tânărul. Pe perna albă fața lui Constantin Brâncoveanu era roșie, roșie vineție, și atât de umflată încât firele bărbii și ale mustății se ridicaseră vâlvoi ca o perie. Nasul umflat și el își micșorase nările și fiecare respirație se auzea ca un șuier. Puse lumânarea la loc și îngenunche și el în fața icoanei Născătoarei de Dumnezeu. Psalm după psalm, rugăciune după rugăciune, ca un susur continuu însoțeau respirația
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
curtea, care era de fapt o grădină, și reluă. Auzisem că în fiecare lună, aci la Mogoșoaia înflorește alt pom, dar eu acum îi văd pe toți deodată înfloriți. — Neică Mihai, ți se pare, sunt doar trandafirii, glicinele, rodiii și perii turcești. Acu’ o lună erau într-adevăr toți deodată, cum nu s-a mai văzut: cornii și scorușii din pădure, corcodușii, caișii și piersicii pitici, și merii, și cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deșeurilor prin piele, am făcut băi de curățenie totale: o zi da și o zi nu. Baia de curățenie o fac la duș, cu apă călduță: spălarea capului de două ori cu șampon, spălarea corpului cu săpun, perierea corpului, cu peria cu păr natural, umezită și săpunită. Perierea se face de la extremități, spre mijlocul corpului (zona diafragmei ). De la mâini și gât, în jos, până în talie și de la vârful picioarelor, în sus până în talie. În talie se află zona de triere pentru
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
apoi clătirea cu apă rece, tot din cap până în picioare. Urmează ștergerea și îmbrăcarea. Apoi gimnastica de înviorare, timp în care se usucă părul. Urechile se șterg, în interior, cu bețișoare speciale. Perierea corpului este recomandată a se efectua cu peria uscată, zilnic. Recomandarea o face Daniel Reid în cartea ,,Cartea completă de medicină tradițională chineză”, pentru stimularea eliminării toxinelor, a deșeurilor din limfă (lichidul transparent din piele). În funcție de anotimp și de temperatura aerului exterior, din decursul anului, în anumite perioade
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Sfânta Vineri, Piața Unirii... — De câți ani? — De patruștrei de ani. Atâta am. — Aș fi zis că ești mai mic. Și io am tot patruștrei. Aha. Special mă rad în cap. Ca să par mai tânăr. Să nu mi se vadă perii albi. E și mai economic, știi, părul consumă. Trebuie și el hrănit. — Și tu ar trebui să te hrănești, moșule, se hlizi blondul. Ai scos părul din porție și l-ai desființat; nu mai ai mult până să te scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Tu ai rămas singurul sprijin pentru familie. Să ai grijă de părinți, că sunt bătrâni...de copiii mei și de Ana, nevastă-mea...Să nu vă certați pentru pământ și casă. Americanul nu-și putea înghiți nodul, aspru ca o perie de sârmă, pus de-a curmezișul în gât. Cum să-i spună unui muribund că nu mai aveau părinți? Cât despre Ana și copii nu avea nici o veste, pierduți undeva în țară pe drumurile refugiului din fața războiului. Culcă cu gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
păianjen își abandonă un fir de pânză în bătaia vântului. Poate că-l agățase chiar de Sui. Detectam numai un segment subțire care ar fi putut fi agățat oriunde. Văzui că fratele Wang abandonase și el găleata cu apă și peria pe dușumea, probabil în favoarea mesei. Apa formase de jur împrejurul găleții o zonă întunecată ce se restrângea treptat. O clipă, ochii mi-au tremurat de o sclipire puternică. Am ridicat capul din piept. Sui - nicăieri. În fața mea stătea Gongku, ținând o sabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
întrebat dacă nu cumva eu sunt cel care murdărește pardoseala; mi-am verificat tălpile, erau curate. Singura explicație stătea în faptul că obosisem și mi se împăienjeneau ochii. Era cazul să plec. Am pus la loc toate ustensilele, cârpele, măturile, periile, detergentul, aranjându-le cu cea mai mare grijă posibilă. În mod normal nu aș fi atât de obsedat de curățenie, însă voiam să le joc o festă celorlalți. Îi și vedeam dimineața, muți de uimire din cauza perfecțiunii restaurantului, pășind cu băgare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de spălat și tot restul, în a căror imediată vecinătate se aflau pungi de orez, borcane cu murături, condimente și conserve. Nu-mi plăcea deloc apropierea dintre atâtea domenii diferite, ca de pildă dintre igienic și culinar. Ce să caute peria de pantofi lângă cutia de fasole? Sau bolul cu mei al papagalului lângă insecticid? Din acest motiv intram cât se poate de rar în cămara alor mei, și nu mică mi-a fost mirarea când am realizat, pe la 11 ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
se purta, căci așa era moda), la cămașă avea guler tare și plastron, costumul negru era închiriat (când nu-l avea pe al lui, propriu), iar în picioare ghete cu găurele multe, în care intrau șireturile lungi, își dădea cu peria peste mustăți, le ungea cu “brandolină” ca să “stărlucească”, și le arcuia frumușel cu codițele tari înspre sus, își lua nevasta și mergea la Hanul lui Topor, care era nu departe de casa lor, pe Sărărie, un loc celebru de popas
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Când Dumnezeu și Sfântu’ Petrea mergeau pe pământ, ea i-a fâșcâit cu cânii. „Dacă fumeie ești și fâșcâi, atunci să nu mai fii fumeie, a zis Dumnezeu, pasăre să fii !” Păscărița avea ochi mici și lipiți, înconjurați cu o perie deasă de gene, și expresie plângăreață, de călugăriță. Cu ochii ei lipiți, privi invidioasă la Bocoaia și cârâi : - Ai, fa, cipici noi, ărra !... - Apoi mi-a dat Boca al meu un suman să i-l dreg. „Ia-n fă-l
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
an. De ziua ei. Și Victoria... Lefty Își trecu un deget peste buza de sus. ― Victoria are o mustață mai mare ca a mea. N-am chef să-mi Împart lama de ras cu soția. Cu aceste cuvinte, puse jos peria de haine și Își luă haina. ― Să nu mă aștepți, spuse el și ieși din dormitor. ― Du-te! strigă Desdemona după el. Puțin Îmi pasă! Dar ține minte: când nevasta ta turcoaică o să-și dea jos masca, să nu dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înainte să avem timp să observăm schimbările, am ajuns la casa de pe Bulevardul Middlesex. Mai Întâi am observat copacii. Două sălcii plângătoare imense, ca niște mamuți blănoși, de fiecare parte a proprietății. Lujerii lor atârnau deasupra aleii de la intrare ca periile de la o spălătorie de mașini. Deasupra era cerul de toamnă. Întrezărindu-se prin frunzele sălciilor, le transforma Într-un verde fosforescent. Era de parcă În mijlocul umbrei dese a cvartalului fusese aprins un far; și această impresie a fost Întărită ulterior de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scârbos! țipă Becky Turnbull. O să chem Protecția Animalelor! În zadar Încerca Milton să mă convingă să port o tichie de hârtie de felul celor pe care angajații lui erau obligați prin lege să le poarte. Tessie mă asaltă cu o perie de păr, de parcă aș fi avut șase ani. ― Nu... Înțeleg... de... ce... nu... o... lași... pe... Sophie... să-ți... facă... ceva... la... păr. ― Pentru că văd ce face cu părul ei. ― Sophie are o coafură foarte frumoasă. ― Îâu! ― Ei, da’ ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ai vrea? E genul cuib de rândunică. ― Te rog, las-o baltă. ― Stai așa. Mă perie În continuare, trăgându-mă de păr. Capul mi se clatină la fiecare mișcare. ― Oricum, acum se poartă părul scurt, Callie. ― Ai terminat? Încă două-trei perii frustrate, de Încheiere. Apoi, cu un glas plângător: ― Măcar leagă-ți-l la spate! Dă-ți-l la o parte de pe față. Ce puteam să-i spun? Că exact ăsta era scopul pentru care aveam părul lung? Ca să mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]