4,422 matches
-
le văzuse de atîtea ori de la fereastra Înaltă a cabinei sale? Totul i se părea necunoscut și straniu, ca un oraș de vis, iar uimirea din sufletul său creștea pe măsură ce Înainta. După un timp, casele Începură să se rărească spre periferia orașului, iar strada se pierdu Într-un drum de țară - drumul pe care locuia femeia. Iar mecanicul Înainta anevoie prin praf și prin căldură. În cele din urmă ajunse În fața casei pe care o căuta. Își dădu seama imediat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să locuiască” divinitatea în mijlocul poporului lor prin construirea mai multor sanctuare (cf. KAI 14, liniile 16-17; KAI 214 linia 19; KAI 26A, liniile 18-19). Prin poziționarea Ierusalimului în centrul lumii, gândirea religioasă crea o opoziție naturală simbolică între centru și periferie, între interior și exterior după cum bine evidențiază Ez 5,5: „Acesta este Ierusalimul. Îl pusesem în mijlocul neamurilor și de jur împrejurul lui erau țări”. Conform acestei concepții geografice, comună și altor culturi semitice, numai teritoriul care participă la calitățile benefice ale „centrului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
altor culturi semitice, numai teritoriul care participă la calitățile benefice ale „centrului” constituie adevărata lume civilă în care este posibil să construiești orașe și sate și unde poți cultiva pământul și crește animale domestice. Departe de acest centru se găsește periferia sălbatică, lipsită de ospitalitate, unde își au locuința doar animalele sălbatice și șerpii și unde, din cauza deșertului, a pământului arid și a vântului sufocant, nu poți construi un mediu care să permită viața și să reziste în timp (Ier 4
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Va descoperi că numele dumitale este pe lista pasagerilor de pe Președintele Hardie. Se va mira că nu te-a văzut, dar măcar aceasta va dovedi că acum ești pe Venus. Chiar în acest moment, ne găsim într-un parc la periferia orașului New Chicago. - Hă? Janasen se uită în jur, stupefiat. Nu erau decât pomi, tufișuri de umbre și clipocitul cascadei. Ici și colo. În umbră, luciri slabe aruncau lumini palide, dar nici urmă de oraș. - Cetățile astea venusiene, zise Discipolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
locuitori ai orașului, patru cincimi ocupau poziții cheie în birouri, în legătură directă cu birourile de "lucru" ale celorlalte planete. Aproximativ cinci sute de mii de locuitori - Ashargin n-a știut niciodată cifra exactă -, ostateci, duceau o viață lugubră în periferiile luxuriante și îndepărtate. O viață lugubră pentru că ei considerau Gorgzid-ul ca un oraș provincial și se simțeau jigniți. Gosseyn zărea unele dintre casele lor, splendide locuințe ascunse printre arbori și frunziș veșnic verde, case care ocupau dealuri întregi, se târau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ei... A doua ipostază mă transporta, cam pe la șase ani, pe strada Doamnei, la cinematograful Terra. Citeam perfect, făceam și versuri. Nimic de laudă în toate astea, poate dimpotrivă. Terra era pe jumătate ocupată de galerie. Acolo se înghesuiau durii periferiilor bucureștene, analfabeți și generoși, gata oricând să mânuiască șișul. Stăteau pe jos, fumau, aplaudau și înjurau. Printre ei, mă visam călărețul singuratic, pierdut prin canioane. Descălecam, intram într-un saloon... Mă cunoșteau toți : eu le citeam cu glas tare titlurile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Va descoperi că numele dumitale este pe lista pasagerilor de pe Președintele Hardie. Se va mira că nu te-a văzut, dar măcar aceasta va dovedi că acum ești pe Venus. Chiar în acest moment, ne găsim într-un parc la periferia orașului New Chicago. - Hă? Janasen se uită în jur, stupefiat. Nu erau decât pomi, tufișuri de umbre și clipocitul cascadei. Ici și colo. În umbră, luciri slabe aruncau lumini palide, dar nici urmă de oraș. - Cetățile astea venusiene, zise Discipolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
locuitori ai orașului, patru cincimi ocupau poziții cheie în birouri, în legătură directă cu birourile de "lucru" ale celorlalte planete. Aproximativ cinci sute de mii de locuitori - Ashargin n-a știut niciodată cifra exactă -, ostateci, duceau o viață lugubră în periferiile luxuriante și îndepărtate. O viață lugubră pentru că ei considerau Gorgzid-ul ca un oraș provincial și se simțeau jigniți. Gosseyn zărea unele dintre casele lor, splendide locuințe ascunse printre arbori și frunziș veșnic verde, case care ocupau dealuri întregi, se târau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că un atare amestec este de dorit, la ce scară îl putem preconiza: a casei scării, a imobilului, a cartierului, a orașului întreg, sau chiar a ansamblului populației? Capitala este întîi de toate un oraș care atrage familiile bogate, iar periferia sa este locul unde viețuiesc, uneori supraviețuiesc, masele nevoiașe. Cum pot funcționa împreună aceste două entități urbane într-o aglomerare în care nucleul central pare a fi atît de îndepărtat de împrejurimile sale imediate? Ultimul capitol va trage concluziile asupra
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
acestei dihotomii care marchează profund spiritele. Orașul este produsul unei interacțiuni permanente între socialul obiectivat în edificii, forme urbane, instituții și reglementări și socialul încorporat în locuitori. Fie că vorbim de alcătuirea socială, de comportamentele electorale sau de raporturile cu periferia, viața pariziană rezultă din dinamica dintre aceste două forme ale socialului, într-un oraș în care liniile de demarcație sînt o manifestare a clivajelor societății. Această Sociologie a Parisului are la bază, firește, truda personală a autorilor, dar și lucrările
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mai difuză. New York-ul, cu densitățile rezidențiale ridicate din cartierul Manhattan (242 locuitori pe hectar), prezintă o configurație asemănătoare. Dar, în cazul Parisului, frontierele administrative coincid cu zonele cele mai dense, fapt care nu rămîne fără urmări asupra opoziției Paris periferie și a modului în care este percepută capitala: ea este chiar hipercentrul unei aglomerări care depășește zece milioane de locuitori [Jean-Marie, 1987]. Limitele departamentului și ale comunei Paris sînt marcate de ansamblurile de locuințe sociale, de dotările sportive și de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Zidul Fermierilor Generali Această incintă nu era militară, ci fiscală. Construită cu puțin timp înainte de Revoluție, ea trebuia să împiedice contrabanda și să asigure perceperea taxei pe mărfurile alimentare, băuturile, combustibilii și materialele de construcții care intrau în Paris. Către periferie, în paralel cu aceasta se desfășura un bulevard de 60 m lărgime, pe care, mai tîrziu, au fost amplasate bulevardele exterioare care fac ocolul Parisului, de la Place de l'Étoile la Place de la Nation, trecînd la nord prin piețele Clichy
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Situate la o distanță cuprinsă între unu și trei kilometri de Zidul Fermierilor Generali, unde se sfîrșea Parisul, ele înglobau vaste sectoare ale foburgurilor, precum Ménilmontant, Batignolles sau Bercy, blocate în mod bizar între aceste două frontiere. Acest inel de periferii apropiate va fi anexat în 1860. Bulevardele Mareșalilor, care poartă numele mareșalilor din perioada Imperiului, au fost amenajate, începînd din 1861, pe bulevardul militar care deservea, în interiorul capitalei, linia de apărare. Dincolo de fortificații, "zona", unde nu se putea construi din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
4, Porte de Clignancourt Porte d'Orléans, care traversează capitala pe o axă nord-sud, și linia 1, Château de Vincennes / La Défence, care asigură varianta de traseu est-vest. Acest plan este prezent în mintea fiecărui parizian, a fiecărui locuitor al periferiei. Memorarea sa rezultă dintr-o lungă experiență legată de viața familială și de serviciu. Acesta din urmă, prin deplasările cotidiene și repetitive pe care le implică, determină interiorizarea traseelor și a ingeniozităților care fac să se cîștige timp. Odată evocată
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
creează deja o idee asupra poziției tale în societate. Construit începând din 1900, metroul s-a oprit, în urma unei decizii luate după o matură chibzuință, la porțile Parisului. Logica era de a evita plecarea unei părți a locuitorilor spre o periferie mai puțin densă, de a conserva valoarea imobiliarului intra muros și deci de a favoriza finanțele comunale. Perifericul Bulevardul periferic, autostradă urbană, constituie cel din urmă element al acestei structuri în inele concentrice. De-a lungul celor 35,5 km
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
bulă care s-a umflat de-a lungul deceniilor. Această geneză a formelor orașului, pornind de la fortificații, simbolizează, într-un stat în care tradiția iacobină rămîne puternică, sediul puterii. Ierarhia pe care o reprezintă opoziția dintre orașul intra muros și periferie nu poate scăpa celui ce străbate Parisul pe jos: trecerea este indicată brutal prin persistența transfigurată a rupturii pe care o marcau fortificațiile. Perifericul constituie o separație vizuală și sonoră. Opoziția dintre Paris și periferia sa nu este artificială: ea
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
dintre orașul intra muros și periferie nu poate scăpa celui ce străbate Parisul pe jos: trecerea este indicată brutal prin persistența transfigurată a rupturii pe care o marcau fortificațiile. Perifericul constituie o separație vizuală și sonoră. Opoziția dintre Paris și periferia sa nu este artificială: ea este cît se poate de reală și se manifestă prin prețurile imobiliare. Firește, între centru și periferie există schimburi permanente, fie și din simplul motiv că majoritatea celor care lucrează în Paris locuiesc la periferie
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a rupturii pe care o marcau fortificațiile. Perifericul constituie o separație vizuală și sonoră. Opoziția dintre Paris și periferia sa nu este artificială: ea este cît se poate de reală și se manifestă prin prețurile imobiliare. Firește, între centru și periferie există schimburi permanente, fie și din simplul motiv că majoritatea celor care lucrează în Paris locuiesc la periferie. Însă Parisul ocupă o poziție dominantă în cadrul regiunii Île-de-France. În 1999, cei 2 125 000 de parizieni nu reprezentau decît 19,4
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
periferia sa nu este artificială: ea este cît se poate de reală și se manifestă prin prețurile imobiliare. Firește, între centru și periferie există schimburi permanente, fie și din simplul motiv că majoritatea celor care lucrează în Paris locuiesc la periferie. Însă Parisul ocupă o poziție dominantă în cadrul regiunii Île-de-France. În 1999, cei 2 125 000 de parizieni nu reprezentau decît 19,4 % din cei 10 951 000 de francilieni. În ciuda acestei ponderi zdrobitoare a periferiei, Parisul rămîne inima megalopolisului. Axa
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lucrează în Paris locuiesc la periferie. Însă Parisul ocupă o poziție dominantă în cadrul regiunii Île-de-France. În 1999, cei 2 125 000 de parizieni nu reprezentau decît 19,4 % din cei 10 951 000 de francilieni. În ciuda acestei ponderi zdrobitoare a periferiei, Parisul rămîne inima megalopolisului. Axa puterii Axa care duce de la Muzeul Luvru la pădurea din Saint-Germain-en-Laye trecînd prin bulevardul Champs-Elysées, poarta Maillot și Marele Arc din La Défense își merită pe deplin calificativul de "istorică". Ideea de a prelungi Palais
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de-a lungul acestei axe. Ea unește astăzi cartierele puterii politice (palatul Élysée, Adunarea Națională și ministerele) cu acelea ale luxului (bulevardul Montaigne) și cu cel al afacerilor (La Défense). Axa puterii Străbătînd arondismentele cele mai șic și comuna de la periferia cea mai înstărită, Neuilly, ea simbolizează unitatea dintre ban și putere. Această prelungire s-a realizat mai întîi pe terenurile legumicole, prin construirea de reședințe particulare somptuoase. Acesta a fost punctul de pornire al cartierelor celor mai căutate ale capitalei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
unui Paris în care estul și vestul își răspund, precum sărăcia și bogăția. Est-vest: cartiere sărace, cartiere bogate Parisul așează față în față cartierele sale selecte din partea de vest cu cele populare din partea de est. Această separație se prelungește la periferie: comunele burgheze se află preponderent în vest, în vreme ce orașele muncitorești formează un arc de cerc care merge dinspre nord spre sud trecînd prin est. Parisul nu este o insulă: structura sa socială se prelungește dincolo de zidurile sale. Distribuția categoriilor sociale
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lucrătorilor și muncitorilor. Ea este practic de 1 pentru ansamblul Parisului (1,04): numărăm aici ceva mai multe cadre și șefi de antrepriză (406 600) decît funcționari și muncitori laolaltă (392 000), în raport cu o rată cu jumătate mai scăzută la periferie (0,44 "cadre" la 1 "funcționar-muncitor") și de zece ori mai mică în provincie (0,14 la 1). Rata este deosebit de ridicată în arondismentele 5 și 6 (2,41 și 2,55), în virtutea prezenței accentuate a profesiunilor intelectuale, și deosebit de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
8 ori. Această creștere foarte rapidă a căpătat un ritm mai lent în anii din urmă, dar rămîne mai accentuată decît aceea a Franței metropolitane. Evoluția populației din Île-de-France, Franța metropolitană și Paris (1962-1999) Sursa: recensăminte INSEE Extinderea continuă a periferiei traduce încă atracția pe care o exercită capitala. Reculul demografic al Parisului pare paradoxal: cum se explică faptul că spațiul urban care exercită această atracție a putut înregistra un asemenea recul? Îmburghezirea Parisului, scăderea densităților sale rezidențiale, ameliorarea unui habitat
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
orașului, tinde să reducă un amestec social care a fost mult mai marcat. Este o evoluție ineluctabilă într-o logică a pieței. Cei care vor să trăiască la Paris trebuie să plătească prețul, sau, dacă nu, să se resemneze cu periferia și cu migrările alternative între locul unde locuiesc și acela unde muncesc. Această putere de atracție este prin urmare veche. Pribegi nevoiași, adesea săraci lipiți, încercînd să scape de o viață în care nu de puține ori erau siliți să
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]