2,323 matches
-
lumină monocromatică prezintă un maxim luminos central, urmat de o parte și de alta de maxime laterale (secundare separate prin regiuni întunecoase, numite minime). POLARIZAREA LUMINII Lumina este o undă electromagnetic, în care vectorii E și B oscilează în plane perpendicular pe direcția de propagare a undei. Cum informația luminoasă este purtată de vectorul camp electric E, numit și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
iar o suprapunere aleatorie de unde elementare constituie lumina nepolarizată (lumina naturală) - figura 1.17.a. Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura 1.17.c, unde direcția de propagare este perpendiculară pe planul figurii 1. 17. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura 1.17.c, unde direcția de propagare este perpendiculară pe planul figurii 1. 17. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
numește rază ordinară (o) și una “nerespectând" legile refracției, numită rază extraordinară (e) - Fig.1 .18. Planul ce conține axa optică (AA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei ordinare este perpendicular, iar vectorul câmp electric al razei extraordinare este paralel. Ambele raze sunt, deci, total polarizate în plane perpendiculare. Materiale necesare: • lamă de turmalină de 1mm grosime • cristal de spat de Islanda (calcit) • sursă de lumină cu fantă circulară • lamă de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
caracterului polarizării. Dacă ambii polaroizi sunt ținuți astfel ca direcțiile de polarizare să fie paralele, obsevați că lumina este transmisă. Dacă unul dintre polaroizi este rotit în jurul razei de lumină intensitatea acesteia scade, anulându-se atunci când direcțiile de polarizare sunt perpendiculare. C A P I T O L U L I I TESTE DE EVALUARE SUMATIVĂ “evaluarea sumativă se concentrează mai ales asupra elementelor de permanență ale aplicării unor cunoștințe de bază, ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este mai mare decât indicele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentilei este. 5. Un sistem optic centrat este format din două lentile L1 și L2, situate la distanța d = 4,2m una față de alta. Distanțele focale ale lentilelor sunt f1= 1m, respectiv f2 = 40 cm. Un obiect real este așezat, perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 1,5 m față de lentila L1, astfel încât prima lentilă se află între obiect și cea de a doua lentilă. Determinați: a. convergența celei de a doua lentile; b. distanța dintre lentila L1 și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în vasul cu apă, al cărui fund este o oglindă plană. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați o concluzie. 3. O rază de lumină cade normal pe latura AC a unei prisme cu reflexie totală, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n1=1,6 situată în aer. a) Reprezentați drumul razei de lumină prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
rotește cu. 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este. B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul A) este. 4. Un om privește o piatră, sub unghiul de incidență normală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
5cm. Un obiect real O este la 20cm în fața unui capăt. Distanță la care se formează imaginea sa reală este 40cm de cel de-al doilea capăt. Determinați lungimea vergelei. 2. Reprezentați razele de lumină reflectate în sistemul de oglinzi perpendiculare din Fig.2.9. Ce valoare are unghiul dintre raza incidentă și cea emergentă din sistem. 3. Trei prisme identice, cu secțiunea principală triunghi echilateral, având indicele de refracție n=1,41 sunt așezate ca în Fig.2.10. Să
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentilelor subțiri, stabiliți dependența distanței imagine lentilă de distanța d1 dintre obiect si lentilă, pentru o lentilă cu distanța focală f ; b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă. Veți considera un obiect așezat perpendicular pe axa optică principală, distanța obiect-lentilă fiind egală cu dublul distanței focale; c. Folosind datele experimentale culese, calculați raportul dintre mărirea liniară transversală, corespunzătoare unei distanțe obiect-lentilă d1C =32cm si cea corespunzătoare distanței obiect-lentilă d1B =36cm; d. Folosind rezultatele experimentale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea observată este dreaptă și de trei ori mai mare decât obiectul. a. determinați mărirea liniară transversală dată de lentilă ; b. calculați distanța focală a lentilei ; c. realizați un desen în care să evidențiați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
incidență este i = 30°, unghiul de refracție are valoarea. 6. O lentilă plan convexă, confecționată din sticlă optică, cu raza de curbură a suprafeței sferice de 20cm, este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală (sistemul se află în aer). Dacă obiectul este plasat la 50cm de lentilă, imaginea obținută pe ecran este de patru ori mai mare decât obiectul. a. realizați un desen în care să evidențiați mersul razelor de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
al doilea, unghiul de refracție având valoarea de 60°; c. pătrunde în mediul al doilea, unghiul de refracție având valoarea de 45°; d. pătrunde în mediul al doilea, fără a devia de la direcția inițială. 4. Imaginea unui obiect liniar, așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile, este reală și egală cu obiectul. Distanța dintre obiect și imagine are valoarea de 80 cm. Convergența lentilei are valoarea. 5. O placă de metal cu lucrul mecanic de extracție este iradiată cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este. Se consideră: viteza luminii în vid constanta Planck. TEST 38 1. La distanța de 60 cm în fața unei lentile subțiri de convergență C = 5 dioptrii este plasat, perpendicular peaxul optic principal, un obiect liniar. Înălțimea obiectului are valoarea de 3cm . a. Determinați distanța focală a lentilei. b. Aflați distanța dintre imaginea obiectului și lentilă. c. Calculați înălțimea imaginii. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
b. este întotdeauna mai mic sau egal cu unitatea; c. este întotdeauna mai mare sau egal cu unitatea; d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
câmpului magnetic și electric al unei unde se poate afla foarte ușor folosind așa-numita “regulă a mâinii drepte". Se știe că unda electromagnetică are reprezentarea prin cei doi vectori E - intensitatea câmpului electric și B inducția câmpului magnetic, vectori perpendiculari unul pe altul și pe direcția de propagare a undei, marcată prin vectorul k, vezi Fig. 3.15. Pentru materialele cu indicele de refracție negativ această regulă nu mai este valabilă, fiind necesar să se folosească “regula mâinii stângi". De
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o anumită axă), uitându-vă la ecranul LCD și rotind ochelarii, luminozitatea ecranului va varia de la luminozitate maximă când cele doua axe sunt paralele ( axa lentilei și axa ecranului) și va scădea până la aproape zero când cele două axe sunt perpendiculare? ... Ideea holografiei îi aparține fizicianului maghiar Dennis Gabor, care în acea perioadă (1947) lucra în Marea Britanie în domeniul microscopiei electronice? ... Pentru inventarea holografiei Gabor a primit în 1971 Premiul Nobel pentru Fizică, iar invenția sa nu a putut însă fi
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
din razele ei violete și albastre și noi vedem discul solar de culoare galben-aurie, iar la apus și la răsărit Soarele are culoarea roșu portocaliu, deoarece mai multe radiații albastre sunt împrăștiate? ... Spectacolul aurorei polare debutează printr-un arc aureolar perpendicular pe meridianul magnetic al locului, fiind acompaniat de lumini ce dansează, dând imaginea unei perdele puse în mișcare de o briză, luminozitatea sa putând varia mult și poate dura câteva minute sau chiar zeci de minute? ... Aurora la Belfort s-
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
atenție deosebită unor elemente care să asigure egalizarea șanselor În educația școlară și pentru această categorie de copii. Dintre acestea, cele mai importante sunt: - așezarea elevului cu vedere slabă cât mai aproape de tablă (de preferință, În primele bănci, cu privirea perpendiculară pe suprafața tablei); - scrierea clară a notițelor pe tablă, Însoțită de lectura lor simultană cu voce tare; - acolo unde este posibil, să se utilizeze mijloacele de amplificare optică, Înregistrările audio sau dactilografierea cu caractere mari pe notebook (calculator portabil); - folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
important să insiste asupra posibilității de transfer a capacităților intelectuale de la un sector la altul, În cadrul unei anumite discipline și au pus la punct un model al proceselor intelectuale de Însușire a cunoștințelor care plasează aceste capacități pe o axă perpendiculară pe cea a conținutului. În modelul proceselor de Însușire a cunoștințelor, conținutul este În mod firesc prezent, dar este tratat mai degrabă ca un ansamblu de date cu care să se opereze decât fapte care trebuie Învățate. Un exemplu bun
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Cartea Românească, București, 1972. Caraion, Ion, Eseu, Editura pentru literatură, București, 1966. Caraion, Ion, Exil interior, Editura Libra, București, 1997. Caraion, Ion, Frunzele din Galaad, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973. Caraion, Ion, Interogarea magilor, Editura Cartea Românească, 1978. Caraion, Ion, Lacrimi perpendiculare, Editura Minerva, București, 1978. Caraion, Ion, Lucrurile de dimineață, Editura Ion Creangă, București, 1978. Caraion, Ion, Marta, fata cu povești în palme, Editura Ion Creangă, București, 1974. Caraion, Ion, Munții din os, Editura Cartea Românească, București, 1972. Caraion, Ion, Necunoscutul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-lea și al Curții acestuia. Moartea lui Dürer (1528) și plecarea lui Holbein în Anglia (1532) marchează sfirșitul Renașterii germane. În celelalte țări ale Europei, influența artei italiene este încă și mai slabă. În Anglia, unde arhitectura rămîne fidelă goticului perpendicular, Renașterea în forma ei italiană trezește puțin interes. Numai adaptarea sa flamandă sau germană este adoptată. Spiritul înnoitor se manifestă doar în literatură, prin opera lui Shakespeare. Profund impregnată de credința creștină, Peninsula iberică este și mai reticentă față de noile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]