4,896 matches
-
dulce, Blăstemul maicii m-ajunge. De-ar fi Prutu-n deal la cruce De trei ori pe zi m-aș duce, Dar mi-i Prutu mai departe, Nu pot merge făr de carte, Că Turcii fac morți de om Și trăesc pin țara lor - Da eu pentr-o leac de vină Trăiesc în țară străină. Grădina cu florile, Stratu cu garofile, Maica cu surorile. 167 {EminescuOpVI 168} 109 Crezi, tu mândro, crezi, o ba Că eu mâne te-oi lăsa, Mâne de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca dorul de drăguță. Multe stele sunt pe cer Eu de dorul mândri pier. Mîndră-i luna când răsare Eu mă-ntrist de dorul mare - Mult întreb de ceea stea Mai vede-te-oi mândra mea - Că de când, mândruță dragă, Mă luai pin lumea largă, Nici soarele nu se stinge Sufletul meu tot îmi plânge, Nice luna nu răsere Pănă nu suspin cu jele, Nici zorii că nu resăr Până ce suspin de dor. Maică, măiculița mea, Or ce zice ceea stea, Dar eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-ntină, Și trec prin apă nu se-neacă. De tânăr voinicu - aleargă Tinerel fără musteață Când se-nvață - a strînge-n brațe Și sărută cu dulceață. - Țucu-ți, mândră, ochii tăi. - Țucă-i, bade, Pe - amândoi. 141 Frunză verde rosmalin, Ajunsu-m-on dor pin sin. Dorul mare se oprește Și mândruța mă iubește, Și pe sinul ei de flori Varsă șir de lăcrămiori Și mă-ndeamnă a mă duce Să-i sărut gurița dulce. 188 {EminescuOpVI 189} Ș-așa-mi vine ca să sbor Ca să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ne-am dus ne-am întristat Și cu groaz - am cuvîntat: - Rămâi, mamă, sănătoasă Că noi ne ducem de-a casă, Zici că n-ai fost bucuroasă Să ne vezi sara prin casă. Frunzuliță de negară S-o pornit mama pin țară Cu bocceaua subsuoară Să ne strângă grămăgioară, Să ne dee la o școală. Noi atunci om învăța carte Când o crește grîu-n casă Ș-a bate cu spicu-n masă, Și a crește orzu-n tindă Ș-a bate cu spicu-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se pleca crengile-n jos. Da nu cânta mama cucului, 15 Ci mândruța smăului În valea nucului. " Frunzuliță busuioc, M-o scaldat mama-n apă de soc Să rămân fără noroc, M-o scaldat în apă de spini Să rămân pin străini, M-o scaldat în apă de iaz Să fiu în lume de necaz, M-o scaldat în apă de surcele Să trăiesc în lume cu jele". Și voinicu - o auzea, Inima i se rupea 229 {EminescuOpVI 230} Și la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la moară, Doi cioroi Aduc napoi, Două rațe Spală mațe. 334 Unde fugi pin ramuri verzi, Gangure, gangure? Vei în lume să te perzi, Gangure gangure? Dar de fugi, tu mă răpui, Pui, pui, pui, pui. Vin la pieptu-mi să te pui. 335 Jocul ciofului Iese cioful dintr-o bortă C-un papuc și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de moșie Dintr-a noastră semînție, Și nu cere multă simbrie". Îl gătară Și frumos îl îmbrăcară Cu cămașă nouă lutoasă De nouă ani în gard acățată, Când vântul bătea Gura-i alegea! Cu cumănac de jder Ce eșia părul pin el, Cu curele, Cu obiele, Cu opinci nouă-n picioare Dară tălpile erau goale. Așa s-a dus Precum v-am spus, Și găsi pe Danciu paraleu Șezând călare pe ileu, Și era împodobit Cum n-ați mai văzut, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vai de noi! " Atunci țiganii se-mputerniciră Și luară paștele cu ciururi, apoi Le aruncară în cap la Mătrăgună, Cel de viță bună. Ziseră țiganii: " F... -ți popă ispovada, Nouă paști nu ni mai da Ci ne lasă cu Rumanii pin țară " Să mâncăm paștile cu ocară". Atuncea popa Mătrăgună, Cel de viță bună, Zise către cinstitul Porgație Să li mai spun-o predicație, Și -ncepu a spune stihuri zece Ca dracul pe țigani să-i înnece: 1. Să li fie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cei buni să fie Alții părăsiți De voi să fie primiți, De voi lăudați, Prin târguri jucați. 10. Să nu fie de voi orașe și sate Neîmblate. Aceste învățături vă dau. Să vă fie numele Boo, Unde gode veri merge pin țară, Să vă fie numele cioară; Până-n veacul veacului Să fie țiganii ai dracului, Amin! {EminescuOpVI 314} {EminescuOpVI 315} {EminescuOpVI 316} {EminescuOpVI 317} FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și fața unuia strălucea ca alba lumină a soarelui; celălalt mai umilit, nu părea decât umbra celui luminat. Erau Domnul și Sf. Petrea. Picioarele lor înfierbîntate de nisipul pustiului, călcară atuncea în răcoarele și limpedele pârău ce curgea din isvor. Pin cursul apei cu glesnele lor sfâșiau valurile până la umbritul lor isvor. Acolo Domnul bău din apă, și-și spălă fața sa cea sfântă și luminată și mînele sale făcătoare de minuni. Apoi șezură amândoi în umbră, Domnul cugetând la tatăl
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
stins focul. Ș-așa pin-tuneric s-o-nceput ei a lupta ș-însfîrșit l-o omorât CĂLIN - NEBUNUL ș-o făcut opt căpiți de carne. Acu ce să facă el? Foc nu-i. S-o luat el și mergea așa supărat pin pădure ș-o ajuns la un copac nalt și s-a suit în vârful lui ș-o văzut în depărtare o zare de foc. Scoboară el și se pornește s-ajung-acolo și-ntîlnește un om pe drum. - Bună noapte. - Mulțămesc D-tale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
strașnic, nu știu cum s-o fi chemat și vede - o pasăre, așa de frumoasă era - de aur. Acu el ce să facă, ca doar să n-o-npuște, s-o poată prinde, că vînzînd-o vie mai multe parale ar fi luat. Alungînd-o el pin copac, ea se vîrî-ntr-o bortă... ș-o prinde. El n-o mai stătut către noapte că s-o temut de draci, ci o luat paserea ș-o venit a casă ș-o făcut o cușcă bună ș-o pus paserea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aici? -Ia, mă joc, moșule! - Hai cu moșu, că ți-a da pere și mere (știi ca la copii) - înșală pe băiet și-l ia cu dânsul. Da acela era un vrăjitor grozav - îngheța apa. Ș-acu el tot vrăjind pin pădurea - neagră, a dat de ceva strașnic, care el nu putea face, numai c-un copil. Se duce - acolo cu băietu-n mijlocul pădurii și dă de-o piatră mare. Și bate de trei ori în piatră și se deschide pământul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe aici și-ai să dai de pădure și tot te du-nnainte. Se ia el și se pornește, merge pîn-în pădurea ceea... când în mijlocul pădurii vede - o fumărie strașnic de mare încît se-nnădușia, nu mai putea. S-apropie el acolo pin fum binișor și găsește pe mama smăului-își pârlea părul de pe picioare că era cald strașnic și nu mai putea. - Bună ziua mătușă. - Mulțămesc D-tale voinice, da - zice - und-te duci voinice? - Caut curtea smeului, mătușă. - I, flăcăule! Mult trebue să mergi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
c-o bubă coaptă umblă. 332Ca cu picioroange umblă. 333Ca la Crăciun cu colindețul din casă-n casă umblă. 334Ca melcul, cu casa-n spinare umblă. 335Ca paraua, din mînă-n mână umblă. 336Ca pe pod îmblător umblă. 337Ca cele de pin prejur, când alergi cu trăsura, se pare că ele umblă. 338Ca o umbră de măgar, ca un lucru de nimic (prost de tot). 339Mai aproape dinții decât părinții. 340Milă de silă, dor de zor. 341Nașul botează, nașul cutează. 342Socoteala de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
389Tu-mprumuți nuiele, gardul se prăpădește, datoria nu putrezește. 390Cum erea, bună rea, îmi făceam treaba cu ea. 391De copii, de barbă și de coate goale să nu te plângi niciodată. 392Răsare unde nu-l sameni. 393Casa-n trei pereți și ușa pin pod. 394Și coada securii face rău pădurii. 395Orbul își caută acul în aria cu paiele și surdul îl povățuește unde sună. 396 Sutele mărită slutele. 397 Fețișoara mărită fetișoara. CIMILITURI Doagă uscată In cui acățată. Bâtă măzărată In pod aruncată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
merită să fie furat. Nu știu de unde îi vin lui Ignatius ideile astea a’ lui. — Vin cu Angelo pe la șapte. Uite ce, scumpo, încearcă să afli prin piața de pește cine-i bătrânu’ ăla. * Casa familiei Levy era așezată printre pini, pe o colină mică, de unde se vedeau apele cenușii ale golfului Sfântul Louis. Fațada era un exemplu de stil rustic elegant; interiorul era o încercare reușită de a evita orice element rustic. Temperatura era constantă, de douăzeci și cinci de grade, datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se ondula. Lăsându-și o clipă jos creionul, se întinse să aleagă o prăjitură din cutia pusă jos pe podea. Și din cauza acelor prăjituri petrecuse domnul Levy o noapte fără somn. El și cu doamna Levy merseseră cu mașina printre pini ca să-l întâlnească pe domnul Reilly la Mandeville și nu numai că nu-l găsiseră acolo, dar fuseseră tratați foarte grosolan de unul dintre directorii spitalului, care crezuse c-au venit să le joace o festă. Doamna Levy, cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
reziste mult în deșert. Aveau să-i vină de hac rapid un șarpe cu clopoței sau vreun coiot. Probabil că asta se întâmplase deja. Nu avea nici un rost să se întoarcă. Stan opri pe marginea drumului, într-un crâng de pini. Opri motorul și inhală parfumul pomilor. Adormi instantaneu. Gerard se plimba înainte și înapoi prin praf, în întuneric. Voia să se ridice de la sol și încercă de câteva ori să sară pe tufele de pelin care-l înconjurau. Dar acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de parcă voia să spună ceva, Însă În schimb l-a Îmbrățișat cu putere. Apoi a coborât În goană cele cinci etaje și a fugit cât de repede a putut de toate chinurile care Îi urmăreau sufletul. CAPITOLUL OPT Semințe de pin — Cum de doarme Încă? a Întrebat Asya făcând semn din cap În direcția dormitorului ei. Când se Întorsese de la aeroport descoperise, spre dezamăgirea ei, că mătușile puseseră un al doilea pat chiar vizavi de al ei și transformaseră singurul spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la mâncare, unul dintre cele două leacuri pentru supărare pe care le cunoștea. — E foarte bun, mulțumesc, a spus Armanoush punând mâna pe furculiță. A observat că găteau orezul exact la fel ca bunica ei, cu unt și semințe de pin sote. — Bine, bine! Mănâncă, mănâncă! a Îndemnat-o mătușa Banu dând din cap cât de tare putea. Cu inima grea, Asya a urmărit-o pe Armanoush acceptând politicos invitația și apucând furculița ca să se Întoarcă la kaburga ei. A plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
avem decât cincisprezece minute ca să ne hotărâm, a țipat la Mustafa. — Rose, dragă, liniștește-te, te rog, a spus Mustafa ridicându-se de pe scaun. Nu-i plăceau scăunelele și de aceea ținea În bucătărie două scaune din lemn rezistent de pin, unul pentru el, iar celălalt tot pentru el. S-a apropiat de soția lui și a luat-o de mână, În speranța că o s-o facă se se liniștească. — Trebuie să fii calmă, foarte calmă, Înțelegi? Și s-o Întrebi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
boabe de năut 1 cană de grâu decojit În Întregime 1 cană de orez alb 1 - 1/2 cană de zahăr 1/2 cană de alune de pădure mărunțite 1/2 cană de fistic 1/2 cană de sâmburi de pin 1 linguriță de vanilie 1/3 cană de stafide aurii 1/3 cană de smochine uscate 1/3 cană de caise uscate 1/2 cană de coji de potocală 2 linguri de apă de trandafiri Garnitură 2 linguri de scorțișoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și orezul și fierbeți-le la foc mic, amestecând des, cam o oră, până când amestecul de grâu și orez devine moale. Combinați-le. Adăugați apa rămasă de la Înmuiat pe care ați păstrat-o, zahărul, alunele mărunțite, fisticul, și sâmburii de pin În oală și lasați să fiarbă la foc potrivit amestecând constant. Lăsați amestecul să fiarbă la foc mic și amestecați cam 30 de minute sau mai mult. Lăsați amestecul să se Închege puțin până când capătă consistența unei supe groase. Adăugați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fiu doar suportul fantasmelor tale erotice, sînt totuși și femeie!“ sau: „În scrisori, nu vorbești decît de sex, nu-mi pui nici cea mai mică Întrebare despre munca mea“ - și privisem sînii Marysei așa cum priveam curba colinelor sau ramurile unui pin de pădure Îndoite de vînt, cu privirea pură a unui tînăr creștin. Doar n-am să scriu cu markerul permanent pe peretele camerei: „Ah, de ce nu m-am culcat cu Maryse!“. Eram fiul lui Franz Weyergraf, poate că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]