3,039 matches
-
transmise la radio. SCRIERI: Pe plaiurile pandurilor (în colaborare cu Petre Dragu), Craiova, 1957; Pe temeliile lui August, Craiova, 1959; Biruim, Craiova, 1960; Mi-e Oltenia o floare (în colaborare), Craiova, 1967; Orașele dragostei, București, 1967; Pe-un picior de plai, București, 1967; Triunghiul apelor, București, 1978; Cantată oltenească, București, 1981; Telegrame de dragoste, București, 1984; Drumuri și oameni din Oltenia, București, 1985; Curcubeul romanticilor, Craiova, 1987; Flori de câmp, îngr. Gabriela Rusu Păsărin, București, 1996; Confesiuni în sinceritate, îngr. Ana
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți să vină / Din vis și lumină/ Cel Mire-nsetat/ De-ntâi sărutat/ La plaiul de Jos/ La pieptul duios, / La inima sfântă/ Ce geme, pământă!” SCRIERI: [Versuri], în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 204-210; Cântec pe zare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1969; Poemul Salamandrei, București, 1971. Traduceri: Sütő András, Biruință în
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de debut se menține în toate privințele în linia tradiției, următoarele culegeri, păstrând materialul de inspirație tradițional, prezintă particularități diferite: concentrarea expresiei, formularea (uneori) eliptică, versul liber, imaginea șocantă. Circumscrise în formula
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele. DE-AS AVEA De-aș avea și eu o floare Mândră, dulce, răpitoare, Ca și florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele. DE-AS AVEA De-aș avea și eu o floare Mândră, dulce, răpitoare, Ca și florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cântând
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a desprins din gluga lui cea verde capul, un clopoțel de argint aplecat către pământul de catifea; parfum de liliac îmbătător; pomii se trezesc din somnul iernii; pomii au flori zâmbitoare și frunze ca smaraldul; mănunchiuri de raze calde; mândrețea plaiurilor înverzite proaspăt; se trezește la viață pământul somnoros; dansul fluturilor multicolori; pe o scară de lumină se scoboară mândra primăvară; lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; cocostârcul tainic în lume călător, al primăverii dulci, iubit prevestitor; în aer
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
134, f. 1-2.</ref>. Lipsa de coeziune dintre aceste două grupări a reprezentat principalul obstacol În constituirea formațiunii politice preconizate. „Moderații” s-au limitat atunci la desfășurarea unei activități În cadrul „Societății Moldovenești din Basarabia a Ajutorării Învățământului Popular și Studierii Plaiului Natal”. În ședința din 3 decembrie 1905, Societatea a decis În mod unanim să ceară adunării zemstvei guberniale „aducerea la cunoștința guvernului despre necesitatea imperioasă și urgentă a limbii moldovenești În școlile primare populare ale județelor Basarabiei cu o populație
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
versuri și proză de Carmen Sylva (Paza Dunării, Peleșul povestitor, În luncă, Pe Dunăre), poeme de Ioan S. Nenițescu (Vorbe sfinte), Haralamb G. Lecca (Scumpă țară românească), reproduce poezii de Vasile Alecsandri (Primele obuzuri, Concert în luncă, Dan, căpitan de plai) și Anton Pann (Pentru șezătorile de la sate), iar în foileton include nuvela Doamna Chiajna de A. I. Odobescu. Titulatura rubricilor - „Sfaturi”, „Știrile săptămânii”, „Din străinătate” - indică fără dubiu tipul de subiecte pe care le abordează. Paginile centrale ale fiecărui număr conțin
VULTURUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290672_a_292001]
-
părul la o parte”. „Copilul ce-a fost” este, icoanele gravate în simțirea lui prind viață, trecutul nu e perceput ca trecut, ci e o permanență, o incoruptibilă actualitate. Acordând celor dispăruți adorația cu care sunt înconjurați sfinții, poetul preface plaiurile argeșene într-un panteon, le preschimbă într-un spațiu sacru. Intrând „în codri ca-n biserică”, zările Goleștilor sunt „altare largi suflate în aur preacurat”, Florica e o „mănăstire vie,/ În care amintirea aprinde lumânări”, iar „tămâia înserării înalță-albastru fum
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
spiritual mereu reevaluat, destule elemente și sintagme eminesciene încorporate. Pe de altă parte, valențele unor prelucrări nuanțate ale motivelor populare se impun în Cântece din fluier (1960), prima carte personală din exil, unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
altă parte, valențele unor prelucrări nuanțate ale motivelor populare se impun în Cântece din fluier (1960), prima carte personală din exil, unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
general de redacție la „Națiunea”, condus de G. Călinescu, redactor-șef adjunct la „Frontul plugarilor” (1949-1952), redactor la „Agricultura nouă” (devenită „Agricultura socialistă”), de unde a ieșit la pensie. A debutat în 1929 la revista „Limba română”. A colaborat la „Răboj”, „Plai”, „Litere”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Facla”, „Credința”, „Însemnări ieșene”, „Orion”, „Bobi”, iar, timp de peste un deceniu, până la moarte, a realizat pagina a doua a „României literare”. A semnat cu pseudonimele Ralex, Ion Drincea și Alexandru Iancu. Deși era
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
1967 - „Zorile Bucovinei”), mai cu seamă în anii ’60, cât timp redactor al acestui cotidian a fost Vasile Levițchi. Se discutau manuscrise ale viitoarelor cărți, se pregăteau pagini literare (care apăreau lunar) etc. Membrii cenaclului au editat culegerile de versuri Plaiul doinelor (Ujgorod, 1968), Glasuri tinere (Ujgorod, 1971) ș.a. Trecut în 1969 sub conducerea lui Ion Chilaru, noul redactor al ziarului „Zorile Bucovinei”, cenaclul s-a dezmembrat treptat. Repere bibliografice: Ștefan Hostiuc, Poezia română postbelică din nordul Bucovinei. Generații și paradigme
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
MUNTEANU, Ștefan (18.IV.1920, Plaiul Cosminului-Cernăuți), stilistician și memorialist. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Munteanu, țărani. Urmează cursurile secundare la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți și obține licența în litere și filosofie la secția filologie clasică a Universității din Iași (1945). Lucrează ca
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Fără să așeze în cumpănă acest lirism al celebrărilor, timpul „trădător”, toamna (agent melancolizant) și „ora plecării” din satul natal adaugă un spor de gravitate și de fior elegiac. În pofida unor clișee la modă în poezia tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e în esență autentică și fiindcă primește influxul de adâncime al reintegrării cosmice: „Privirea zării / e lanț la picioarele mele / din graiul izvoarelor / mi-am făcut inele”. În contrapunct cu această comuniune apare
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
cu proză, în 1992, la „Contrapunct”, în timp ce debutul editorial datează din 1995, când apare volumul de eseuri Cerul văzut prin lentilă (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează cu eseuri, proză, poezie la revistele „22”, „Litere, arte & idei”, „Dilema”, „Orizont”, „Vatra”, „Secolul 20”, „Plai cu boi” ș.a. P. este unul dintre brand-urile culturale cele mai vizibile apărute și consolidate în peisajul postdecembrist. Sunt aici două aspecte indisociabile. Pe de o parte, cărțile și articolele publicate de P. au etalat o serie de trăsături
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
PLAIURI ROMÂNEȘTI, revistă culturală apărută la București la 10 ianuarie și în februarie 1929 (două numere). Director: Ciprian Doicescu. Prin program, enunțat în Directive, publicația se circumscrie liniei tradiționaliste: „Precizându-ne astfel orientarea după o artă originală, în puterea creației noastre
PLAIURI ROMANESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288839_a_290168]
-
, revistă apărută la Plaiul Cosminului (județul Cernăuți), lunar, din martie până în mai 1934, avându-i ca redactori pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
PLAIURI NĂSĂUDENE, revistă apărută la București, neregulat, între l iulie 1943 și 1 mai 1945. Redactori sunt Emil Boșca-Mălin, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, iar secretar de redacție Emanoil Cobzalău. De la numărul 4 E. Boșca-Mălin devine director, iar de la numărul
PLAIURI NASAUDENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
așa cum o arată diversele ei rubrici - „Luminișuri”, „Scormonind trecutul”, „Maramureșul voievodal” -, este consacrată în primul rând valorilor și tradițiilor regionale, restituite și comentate în numeroase articole pe teme istorice, folclorice, pedagogice ș.a. Un loc însemnat - și chiar o rubrică specială, „Plaiuri literare” - se acordă literaturii. Se publică îndeosebi versuri de Ion Th. Ilea, Lucian Valea, Iustin Ilieșiu, Emanoil Cobzalău, N.I. Herescu, A. Mândru, Vlaicu Bârna ș.a., dar și proze scurte de Ion Agârbiceanu și Octavian Ruleanu. Comentariul critic la zi lipsește
PLAIURI NASAUDENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]
-
PLAI ROMÂNESC, revistă apărută la Cernăuți, cu periodicitate neregulată, din 7 octombrie 1990 până în 1995. Publicație a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, P.r. are ca redactori pe Vasile Tărâțeanu (1990-1994), Ilie T. Zegrea (până în aprilie 1995
PLAI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288834_a_290163]