28,208 matches
-
important lucru este să accelerăm reformele în toate domeniile, pentru a ne conecta la sistemul capitalist. Democrația noastră, decretată ca fiind originală (un amestec hibrid între capitalism și socialism), nu poate avea șanse de supraviețuire. O demonstrează statisticile, care ne plasează mereu ca țară rămasă în urmă, care nu și-a făcut temele. De altfel, e un paradox să promovăm în fapt atât democrația noastră existentă și cea occidentală, care se conduce după alte reguli. Deși s-ar părea că democrația
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca piețe de desfacere). Motivul acestor «rivalități» îl constituie lupta pentru asigurarea unei supremații în domeniul economic și obținerea materiilor prime, care potrivit specialiștilor nu sunt inepuizabile precum s-a crezut altădată. Previziunile unor cercetători sunt oarecum sumbre deoarece ne plasează în contextul unei crize mondiale permanente și accentuată de la un an la altul. Potrivit unor estimări relativ recente (din 1995), numai demografic vorbind, populația lumii își adaugă de la un an la altul circa 88 de milioane de suflete. Aceasta înseamnă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nefolositor pe jos. Am privit în jur, văzând chipuri neîncrezătoare, uimite, șocate. Probabil că toți se așteptau ca Alexandru Gheorghe să se ridice și să măture orașul cu mine, dar eram hotărât să nu îi ofer o asemenea șansă. Am plasat un șut năprasnic în gâtul lui și, deși arbitrul intervenise, încercând să mă oprească, i-am tras o talpă în față, în plină față, simțind cum nasul i se rupe sub adidasul meu. A rămas pe jos, sângele îi curgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
priceput. Lotaria vrea să știe care e poziția autorului față de Tendințele Gândirii Contemporane și a Problemelor Ce Se Cer Soluționate. Pentru a-ți ușura sarcina, îți sugerează o listă de nume de Mari Maeștri, alături de care ar trebui să-l plasezi. Ai din nou aceeași senzație ca atunci când coupe-papier-ul ți-a deschis paginile albe în fața ochilor. - N-aș putea spune în mod precis. Vedeți, nu sunt sigur nici măcar de titlu sau de autor. Ludmila vă va explica: e o poveste cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Vreau să subliniez această atitudine deschisă, cu atât mai demnă de apreciere în comparație cu lipsa de înțelegere a altor profesori de la discipline înrudite... și Lotaria îi aruncă o privire surorii ei, ca să nu-i scape aluzia polemică la Uzzi-Tuzii. Pentru a plasa textul în epocă, profesorul Galligani e rugat să furnizeze câteva date istorice. — Mă voi limita să amintesc - spune el - cum provinciile care formau statul cimerian au intrat, după al doilea război mondial, în Republica Populară Cimbrică. Rearanjând documentele din arhivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ocupat cu treburile guvernului: curăță un revolver cu tambur. Surâde în barba nerasă, văzându-mă. Spune: — Ai venit, prin urmare, să cazi și tu în capcană, împreună cu noi. — Sau să-i prind pe alții în capcană, îi răspund. — Capcanele sunt plasate una într-alta și se închid toate deodată. Parcă vrea să mă avertizeze de ceva. Clădirea în care sunt instalate birourile Comisariatului era reședința unei familii de îmbogățiți de război, confiscată la revoluție. Parte din mobilier, de un lux țipător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cap și încearcă să delimiteze chestiunea în aspectele ei cele mai practice: — Dar nu cumva ați putea, iertați-mă, notele din josul paginii să fie inserate în text, iar textul să fie puțin mai concentrat, și poate, vedeți, să-l plasați ca pe o notă în josul paginii? — Eu sunt un cititor, doar un cititor, nu un autor - te grăbești să declari, ca și cum te-ai arunca în ajutorul cuiva care e gata să calce în gol. — Ah, da? Vă felicit, sunt încântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
spate, în mașina decapotabilă, iar ea așezată în față, lângă mine, încât trebuia să întindă un braț ca să-l țină drept, pe când mă pregăteam să pornesc motorul, iată că ea își aruncă piciorul stâng peste schimbătorul de viteză și-l plasează peste piciorul meu drept. - Bernadette! exclam eu. - Ce faci? Ți se pare momentul potrivit? Iar ea îmi explică că atunci când am năvălit în cameră o întrerupsesem într-un moment în care nu putea fi întreruptă; nu importă dacă cu unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Parcurgi iarăși dosarul, căutând știrile cele mai recente despre sultană... Vezi apărând și dispărând alte figuri de femeie: în insula din Oceanul Indian, o femeie „cu ochelari negri de soare și, în loc de îmbrăcăminte, unsă cu un strat de ulei de nucă, plasează între persoana ei și razele soarelui canicular scutul subțire al unei reviste populare din New York.“ Numărul pe care-l citește publică în avanpremieră începutul noului thriller al lui Silas Flannery. Marana o lămurește că publicarea într-o revistă a primului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să se afle acolo numai ca să le umple, căci în unele rame se află figuri tăiate din ziare, una încadrează o veche scrisoare ilizibilă, alta e goală. În rest, pe peretele acesta nu mai e nimic; nici o mobilă nu e plasată în această parte a camerei. Cam așa e toată casa: pereți goi într-o parte, supraîncărcați în alta, de parcă ai dori să concentrezi semnele într-un fel de scriere deasă, înconjurată de un gol unde să-ți găsești odihna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
într-un fel, familia ei. Dacă s-ar plimba la întâmplare prin acest oraș și ar intra în vorbă cu bătrânii, e sigură că ar întâlni pe cineva care știe cu exactitate cine-i ea, cineva care ar putea-o plasa într-un arbore genealogic complicat. Ar da peste veri de-a treia, a patra spiță, rude îndepărtate care ar lega-o de oameni pe care nu i-a întâlnit niciodată și printre care s-ar simți imediat ca la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dacă nu se vor speria cititorii de limbaj și de violențe. - Nu-s așa slabi de înger. Ea care poate fi El îi mănâncă din când în când creierul lui, pardon, ei. - Și excrementele. - Bine, cum ziceți. Dar unde-s plasate personajele? La noi, în tranziție? Au ceva de-a face cu vreo sectă, cu yoghinii ăia ciudați? Pufnește c-un dispreț suveran, se lasă să cadă pe un scaun, executând ca o foarfecă de tăiat tabla de șase o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
această scenă, poate ca un portret flamand, lumina ce se prefira printre draperii pe chipul și mâinile tinerei femei. Oare, pentru luminozitatea picturii, credeți că ar fi aprins focul godinului și i‑ar fi Întredeschis ușița? Sau poate ar fi plasat un cămin. Cămin nu aveam, iar godinul era rece, deși era un martie friguros. Nu cred. Acel Clarobscur, ar fi fost de‑ajuns ca să lumineze chipul femeii din fereastră, tot așa cum timbrele roșii cu chipul lui Lenin ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Înțeles că În cercetarea acestei teme, În plan faptic, nu se mai putea Înainta, și atunci am Început să imaginez Întâmplările Întocmai cum s‑ar fi putut petrece. Și atunci, cu cugetul Împăcat, am schimbat titlul: Protocolul a devenit Conspirația. Plasată pe firul faptelor - nu prea denaturate - povestirea va Începe să se dezvolte În locurile În care datele erau incomplete, iar faptele vag cunoscute, Într‑o nebulozitate În care lucrurile vor dobândi umbre și contururi mișcate. În privința dramatizării firului epic, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nu putea cumpăra doar un singur animăluț de pluș. Una din îndatoririle ei era să cumpere câte o jucărie pentru fiecare copil care venea să dea o declarație. Pentru fiecare copil luat în custodie de către tribunal. Pentru fiecare copil neglijat plasat spre îngrijire într-o familie. La magazinul de jucării, Cora lua o maimuțică de pluș dintr-un coș plin cu animale ... dar era atât de singură în căruciorul de cumpărături. Așa că alegea și o girafă cu blăniță ca să-i țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
al XIX-lea și a fost rezultatul unor perfecționări de câteva sute de ani ale camerei obscure, precum și al studiului asupra sensibilității sărurilor de argint la lumină. Trăim într-o lume a imaginilor. Dacă invenția tiparului a potențat gândirea abstractă, plasând cunoașterea deasupra spectacolului și comunicării, mass-media contemporană a impus puterea imaginii, a sensibilului și a concretului. Imaginile ne dau informații despre situații și evenimente, iar cele care capătă o valabilitate generală se transformă în simboluri. Valoarea lor informativă devine independentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
case străjuind albia râului. Un perete fu sese mai mult sau mai puțin Înlăturat, astfel Încât să se vadă coasta prăbușită vertiginos spre apa sumbră și pură a râului. În depărtare, se profila creasta ondulată a dealurilor acoperite de bambuși. Karl plasase pe acest fundal o platformă șubredă de lemn unde era instalat modelul, o fată posomorâtă de vreo optsprezece nouăsprezece ani, cu picioarele Încrucișate sub ea, care desena leneș pe jos cu arătătorul cercuri invizibile. — Ei, ce zici? Cum ți se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era legată de prezența lui acolo, în apropierea gării, el și o sacoșă din pânză goală. Dar era sigură că, dacă l-ar fi întrebat ce făcea acolo, el ar fi evitat, ca întotdeauna un răspuns sau i-ar fi plasat una dintre expresiile lui amabile: ești o mică japiță curioasă! Parcă-l vedea tronând la biroul lui masiv, încărcat de cărți până la refuz, teancuri întregi aflate într-un echilibru precar, cu multe semne, bețe de chibrit sau scobitori, înfipte între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dragă, cine-i mai puternic supraviețuiește. Rita este o ființă expansivă, absolut exteriorizată, spune tot ce are de spus la momentul respectiv, și bine și rău, nu lasă clipa să treacă. Dacă se întâmplă să greșească, recunoaște totul și râde, plasează o poantă, aplanează încordarea. Are o mie și unul de prieteni, din blocul cu zece etaje, unde locuiește, îi cunoaște pe toți locatarii pe nume, știe pe unde lucrează fiecare dintre ei și câți copii are, cu majoritatea cunoștințelor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
abia târându-și picioarele, moleșiți de soare și apă. Îi ajunse din urmă tatăl Carminei, se întorcea de la birou ceva mai repede decât de obicei. Părea calm, liniștit. Îl întrebă pe băiat unde dăduse examen, îi ascultă politicos relatarea, îi plasă câteva formule de încurajare. Carmina îi sesiză falsitatea vorbelor, pentru ea era limpede că nu credea nici el în propriile cuvinte, probabil de aceea ei nu i se adresase, în poartă îi strânse mâna băiatului, îl întrebă ce-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
porumb, nemișcat din care, ici-acolo se înălța fum negricios ori de câte ori vreun tăciune pocnea la soare. De peste tot un vuiet egal și străin, glasul uscat al porumbului. Din când în când pe fată o depășea câte o mașină, șoferii îi plasau o vorbă, două, o invitau în cabină. Praful stârnit de mașină plutea cu gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea. Într-adevăr, liniște, lanul a înghițit în adâncul lui mașina. Doi oameni, patru, șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
atât de mobilizată, atât de pornită încât nimic nu o putea opri din drum, ființă sau lucru. Scormonea, dacă era nevoie tot orașul, întreba, cerceta, se preumbla de la o familie la alta, asculta toate zvonurile, circula neobosită, mirosea containerele, dedesubturile, plasa acolo o vorbă, dincolo o exclamație, o întrebare, făcea afirmații, le nega, așa cum apărea ea fragilă, cu masca de bonomei întipărită pe chip, acționa neobosită, era mai mult un joc al imaginației până când găsea persoana căutată ce întrunea calitățile trasate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de reușita unor partide de tenis decât de propriile lui examene, aproape că învățase cot la cot cu el, chiar mai mult decât el cursurile și folosea orice prilej, la masă, pe terasă sau oriunde se încrucișau, ca să-i mai plaseze câteva fraze folositoare, picături acide de știință în circumferințele dezinteresate ale creierului său, Dumnezeule, ce tremurase și-și frânsese mâinile în camera hotelului, murmurând cursurile învățate de ea ca și cum l-ar fi putut influența de la distanță și cum simțise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Carmina câțiva butuci neculeși. S-a reîntors, într-adevăr, cu coșul plin, boabele mari, frumoase, străvezii păstrau picături de apă. Rezervat, picior peste picior, amuzat de ceva anume, zâmbitor, Ovidiu asista la discuții ciugulind bobițe de struguri. Era foarte pasiv, plasase ștafeta și nu-și mai făcea probleme. Într-un târziu i-a spus Carminei că ar fi curios să vadă camera ei de fată și ea s-a ridicat, plăcut surprinsă și i-a făcut semn s-o urmeze. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
împietrită de oboseala acumulată, nu și-o mai controla, se apleca după cratiță, aducea cartofi, îi spăla cu pântecele sprijinit de chiuvetă, cu spatele la ei, sporovăind, se mișca plină de precizie, tinerește, uneori le arunca peste umăr un zâmbet, știa să plaseze expresii așa, între animozitate și tristețe și contrastul devenea incitant. Uneori ascultând, pierzând firul și găsindu-l din nou, Carmina se gândea că vorbăria Sidoniei nu era decât un subterfugiu menit să camufleze cine știe ce hibă, și devenea atentă, pândea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]