2,821 matches
-
a nevoilor fiecăruia. Pentru Walras, maximizarea satisfacerii nevoilor se face exclusiv în termeni cantitativi, deoarece în regim de concurență perfectă, nici cumpărătorii nici vînzătorii nu ar putea influența prețul. Generalizînd această idee, Walras consideră că a rezolvat esențialul teoriei economice. Pledoaria lor pentru libera și perfecta concurență este remarcabilă dar utopică. Mai mult, el a făcut mult rău economiei nu doar plecînd de la ipoteze ideale, ci și introducînd un mod de raționalizare pur cantitativ, ce avea să dăuneze mult acestei științe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ocupă totuși o funcție importantă, să fie mai prudent în afirmații, să gîndească ceva mai profund și să scrie ceva mai bine. Ce să înțeleagă lumea din fraze ca aceasta: "Securitizarea frenetică a dus la opacizarea pieței creditului"? După această pledoarie pentru libertatea piețelor, autorul revine și cere "o reglementare adecvată a piețelor, firmelor și produselor financiare, cu reguli mai bune de contabilitate a activelor financiare și cu un mecanism de asigurare a integrității piețelor financiare" (p. 31). Curat liberal. Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prăpastie (1941) bucățile literare care-l dezvăluie pe Philippide în ipostaza de povestitor sunt deosebit de expresive. Îmbrățișarea mortului (1940) orchestrează terifiantul la limita dintre verosmil și neverosimil, aceasta venind în prelungirea profesiunii de credință a lui Philippide, exprimate în eseul "Pledoarie pentru nuvelă" (1935): "Nuvela cere calități de concentrare, de măsură și de stăpânire a efectelor. Tehnica ei este bazată pe eliminare și pe alegere. Totul e să sugerezi cu amănunte puține cât mai multă viață". Nu geometria credibilului contează însă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anglo-saxonă, mai matură și scutită de asemenea derapaje psihanalitice, nimeni nu s-ar mai gândi să-și justifice preferințele literare în funcție de lipsa de senzaționalism dintr-o narațiune. De aceea nu îmi rămâne decât să sper că, într-o zi, o pledoarie pentru utilitatea unei proze de această factură în literatura română nu va mai fi necesară. Mai ales pentru că, precum observa Jean-Jacques Rousseau însuși, într-o scrisoare către Christophe de Beaumont, arhiepiscopul de Paris, cine mai crede, astăzi, în vampiri? 2
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și străini (Gabriele D’Annunzio, Oscar Wilde), semnate, din 1913, de tânărul Aureliu Weiss. V.r. este susținută și de mulți colaboratori care își îndreaptă interesul spre celelalte arte: Al. Tzigara-Samurcaș (cu studii asupra valorii plastice a monumentelor vechi și pledoarii pentru înființarea „muzeului nostru național”), A. Baltazar (semnând Spiridon Antonescu, cu eseul Spre un stil românesc, cu articole despre arta bizantină și cu multe cronici plastice), Ștefan Popescu (cu un „carnet de pictor”) ori William Ritter și Francis Lebrun, străini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
economia politică, spre sociologie, spre tot ce e susceptibil a susține transformările pe linia progreselor înregistrate în Occident. Astfel, contrar celor afirmate în program, V.r. este și o revistă politică, nu în sensul îngust al tribunelor de partid, deși pledoariile în favoarea liberalilor nu lipsesc. În cronicile interne (foarte multe aparținând lui C. Stere), în studii precum Social-democratism sau poporanism? și Neoiobăgia d-lui Gherea ale aceluiași, în amplele expuneri semnate de G. Ibrăileanu, Radu Rosetti, Ion Radovici, Ion Teodorescu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
de franchețea și interesul activ, de calmul și concizia de care va ști fiecare să dea dovadă, de dorința sinceră de a contribui, după experiența și capacitățile sale, la găsirea soluției celei mai bune și nu de a face o pledoarie cu orice preț În detrimentul afirmării colective. Cu cât membrii vor lua parte mai activă la discuții, cu atât ei se vor identifica mai deplin cu problema respectivă. O puternică influență asupra desfășurării cu eficiență a discuției o exercită climatul socioafectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prea puțin experimentat cu trucurile stilistico-nara-tive ale autorului ar putea să îl treacă neobservat. "De ce să susții că sînt nebun?" (p.45), întreabă misterios vorbitorul în prima frază rostită înaintea (și mai) enigmaticului interlocutor, pregătindu-ne astfel pentru o lungă pledoarie asupra invalidității nedreptei ipoteze. "Adevărat, nervos, foarte, îngrozitor de nervos am fost și sînt" (p.45), spune el, adăugînd ilustrativ o scurtă fișă clinică, încropită după regulile determinismului naturalist, cu aluzii discrete la predispoziția nevropatică, desigur, congenitală: "Boala mi-a ascuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de propagare a ideilor personale ramîne suficient pentru a sesiza pretutindeni (în opera orwelliană, desigur) umbra ideologiei? Strict tehnic vorbind, răspunsul ar trebui să fie negativ. Citind însă cu atenție O fată de preot, nu ai cum să nu remarci pledoaria de principii pe care scriitorul o articulează, disimulat, în spatele personajelor sale. Volumul dezvoltă, pas cu pas, dincolo de subiectul melodramatic, un veritabil manifest cultural și mentalist. Sîntem în fața unui roman feminist, născut parcă din magma filozofică a mișcării sufragetelor. Orwell continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
undelor / 137 III.1. Justificarea etică și estetică a procesului creator în exil / 137 III.1.1. Exercițiul de interpretare. Critică sau cronică literară / 142 III.1.2. În relație de complementaritate / 155 III.2. Vocația hermeneutică / 167 III.3. Pledoarii pe calea undelor / 176 III.3.1 Rezistență și cenzură / 182 III.3.2 Structura cronicilor / 189 III.4. Hibridizarea genurilor / 218 Capitolul IV. Discursul memorialistic / 225 IV.1. Jurnalul / 225 IV.2. La apa Vavilonului / 230 IV.3. Pactul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
trebuie să militeze împotriva românilor pentru români. Completarea istoriei cu litere de tipar rămâne indispensabilă. Activitatea Monicăi Lovinescu poate fi sintetizată în două direcții: cearta cu lipsa de memorie, cu intermitența curajului, cu grandomania și compromisul, cu acceptarea ideologiei, și pledoaria pentru estetic, rezistența prin cultură, promovarea literaturii române, evidențierea geniului și a talentului. Monica Lovinescu nu scrie doar despre literatura română, ci surprinde tehnici inovatoare din literatura universală și promovează direcțiile noi. Verdictul cronicilor de întâmpinare presupun curaj din partea emitentului
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este atât de puternică încât adultul de azi, medicul psihiatru de azi, ține încă prin biblioteca lui osul uscat de pisică care-i amintește de noaptea în care a hotărât să riște orice"263. De la acest fragment, autoarea își construiește pledoaria și invită cititorul să pătrundă lumea textului prin intermediul intrigii rezumate și a caracterizării protagonistului. Finalul cronicii nu mai este despre roman, ci se constituie ca o continuare a ideii simbolice a textului: absenții sunt oameni obișnuiți, cinstiți, retrași în domeniul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Discuțiile netrunchiate, dactilografiate întocmai, nu evidențiază calitățile interpretului, ci tehnicile prin care încurajează, ghidează și convinge interlocutorul să meargă pe un anumit traseu. Numai un excelent exeget își poate coordona interlocutorii astfel încât să se ajungă la un consens. III.3. Pledoarii pe calea undelor Monica Lovinescu accesează cel mai des domeniul literaturii. Ei i se adaugă politica, știința, filosofia, istoria, descoperirile din domeniile umaniste și noile teorii ale cunoașterii. Autoarea analizează comparativ atributele literaturii române cu cele ale literaturii exilului, luând
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
compoziție este o sumă de simboluri. Cu siguranță, deliberat a fost ales acest câmp alb cu ornamentica în forma crucilor pe care apoi s-au așezat celelalte obiecte simbol. Pictorul face, prin asocierea aparent prozaică a recuzitei amintite, o sinceră pledoarie pentru credința creștină. El propune un mod mult mai subtil și profund de a propaga, pentru cine are disponibilitatea de a înțelege, decât o predică din amvonul bisericii. El se adresează lumii profane care, în locul unui lăcaș de cult, preferă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
vieții sale în respect față de valorile creștine, față de Cel despre care va mărturisi: "Dumnezeu există, eu L-am întâlnit". Va deveni unul dintre cei mai însemnați gânditori de dreapta într-o Franță profund secularizată, întreaga sa activitate publicistică fiind o pledoarie pentru valorile creștine, ca reacție demnă la secularismul occidental, o reacție ce-și trage seva din iubirea creștină. "Iubire, ca să te povestesc, eternitatea însăși ar fi prea scurtă". Capitolul IX Răspunsuri-eseu despre Dumnezeu După ce în capitolul anterior am avut în
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în teatru, Psihologia succesului), Pompiliu Constantinescu (Convenții teatrale), Dan Petrașincu, Coca Farago, Constantin Noica (Cartea pe care n-o citea Ioana d’Arc), Tudor Arghezi (Scrisoare unui actor), Gală Galaction (În jurul teatrului religios), Al. A. Philippide (Despre melodrama), Tudor Vianu (Pledoarie pentru actor). Corneliu Moldovanu comentează artă lui I. L. Caragiale, iar Mircea Ștefănescu scrie despre dramaturgia lui Gib I. Mihăescu. Articole privitoare la istoria teatrului românesc scriu George Frângă, Ioan I. Livescu, Gabriel Țepelea, Teodor Scarlat. Teatrul universal este comentat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
revizionist, al istoriografiei relațiilor internaționale. Tabelul 1 - Agenda de cercetare a relațiilor internaționale - ieri și azi Aspecte contemporane ale politicii mondiale Propunerile președintelui Woodrow Wilson Sprijinul pentru întărirea legislației internaționale Ideile de promovare a păcii prin intermediul legislației internaționale reflectate în pledoaria sa de înlocuire a diplomației secrete cu „convenții și organizații internaționale transparente” (Punctul I) și importanța restaurării încrederii națiunilor în principiile domniei unor legi la a căror formulare au contribuit în mod deschis (Punctul VIII) Redescoperirea rolului organizațiilor internaționale Punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
abuzul de putere, traficul de influență, birocratismul, mistificarea, corupția, gândirea dogmatizată și exprimarea în clișee, logoreea pretențioasă, demagogică etc. Apelează nu o dată la grotesc, caricatură, parodie, după cum deseori în spatele umorului se află implicații existențiale grave. Astfel, piesele sunt, în esență, pledoarii pentru adevăr, pentru autenticitatea ființei umane, noblețe spirituală și etică. Reprezentative ar fi - alături de Scaunul - Concurs de frumusețe (1979), Paradis de ocazie (Cuibul) (1979), Arta prezicerii pe termen scurt (Omul nu-i supus mașinii) (1980), Jolly Joker (1983), Un suflet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
aparte”, cu două componente, una aflată în sfera limbajului, iar cealaltă întrupată din „metafora vie a trupurilor și lucrurilor”, reclamă anumite coduri de lectură și nu se poate mărgini la modalitățile naratologice ale structuralismului, adică la modelele interpretative pur textuale. Pledoaria se îndreaptă spre o hermeneutică simultană, contextuală și intertextuală, spre o receptare de tip pragmatic, după modelul oferit de Camil Petrescu, „unul din primii pragmaticieni ai teatrului”. Din multitudinea de ilustrări prin intermediul cărora se configurează construcția teoretică, autoarea se oprește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
să vorbească despre un management al sindromului fibromialgic. Numărul de studii privitoare la regimurile de tratament este de departe depășit de articolele care privesc alte aspecte ale sindromului. Buckelew (1) a sumarizat abordarea recuperării sindromului fibromialgic. Ea a făcut o pledoarie pentru o intervenție pe termen lung, care ar presupune echipa multidisciplinară. Nelson, În 1989 (2), a făcut sugestii privind o posibilă schemă de tratament și o evaluare a rezultatelor lui. Experimentele clinice randomizate, controlate sau necontrolate, Încearcă să dea un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
materialismul istoric erau placa turnantă a gîndirii sale. Teoria sa asupra unei societății unidimensionale critică în egală măsură și cmunismul, și fascismul, și capitalismul productivist și consumatorist, deschizînd calea postmodernismului și, în Eros și civilizație, New Age-ului, cel puțin prin pledoaria pentru libertate sexuală, care ne amintește de Republica lui Platon. Jurgen Habermas, dimpotrivă, dorește o societate administrată total, aflată permanent sub un control social și psihologic, respectă Statul și consideră marxismul valabil în continuare. În acest timp, șeful Institutului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
religiilor", ca și întreg efortul autorului își au originea în orizontul deschis de Rene Guenon, "a cărui umbră luminoasă, străvezie pînă la inaparență, adumbrește de altfel textul cărții lui Schuon". Chiar de-ar fi așa, cartea rămîne o reușită admirabilă, pledoaria autorului, opțiunea sa pentru calea anunțată încă din titlu angajîndu-l plenar în aventura Ființei. Transcendentul e înțeles ca esențialitate non-abstractă, ca matrice creatoare ireductibilă, de unde lumea își primește semnele și minunile, "nu e ceea ce ține de lume, ci ceea ce ține
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
naturală drept cauza unică și cei care contestă această afirmație, susținând că există și alte cauze importante ale evoluției în afară de selecție. Ceea ce pun în discuție cei din urmă este punctul de vedere după care selecția este singura cauză a evoluției. Pledoaria unor cercetători ca Eldrege, Gould sau Lewontin este pentru o teorie mai cuprinzătoare a evoluției, care să dea socoteală de toate schimbările evolutive, nu numai de cele care pot fi explicate prin selecție naturală. Într-un articol publicat în The
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acest gen sunt susceptibile să întrețină și să susțină conservatorismul politic, rasial și sexual, furnizându-i respectabilitate prin argumente „darwiniene“. Reacția dominantă în cercurile cercetătorilor față de contestarea programului adaptaționist drept „ultradarwinism“ sau „fundamentalism darwinist“ ar putea fi caracterizată astfel: acceptarea pledoariei pentru o recunoaștere mai largă a limitelor pe care le impun acțiunii selecției naturale o mare varietate de constrângeri și respingerea, totodată, a tendinței criticilor programului neodarwinist de a exagera radicalitatea revizuirilor necesare. Caracteristică în acest sens pare să fie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
moralist drapat în veșmântul socraticei ziceri, de neșters, "Cunoaște-te pe tine însuți". Mihai Pricop este consecvent don quijotesc într-o lume în care prostia se secularizează, iar obrăznicia și ignoranța suie în cele mai înalte jilțuri ale demnităților statale. Pledoaria autorului se dorește a nu suna în pustie. Să tragem nădejde că așa s-ar și putea întâmpla. Cunoașterea de sine, vechiul și mereu noul adagiu socratic, la care ne poftește să reflectăm Mihai Pricop, este cu siguranță izvorul doritei
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]