2,366 matches
-
comună a visa e un pericul,/ Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul". Ei bine, a scrie poezie în aceste vremuri: ce ocupație donquijotescă! De mai bine de un secol avangardismele, integralismele, tehnicile postmoderniste ale discontinuității și pluralismului, limbajele experimentale au complicat totul. Și, fără îndoială, poetul a decăzut din rolul de sacerdot al cetății, de apostol al umanității, însă poezia, îmi place să cred, va reveni la simplitatea ei presocratică. A. B Credeți în "generații literare"? În calitate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
A.M.P. : Așa este, Brucan a fost cel mai inteligent dintre ei. Cel mai de inventiv dintre ei, dar nu și cel mai lipsit de scrupule. Totuși, să nu uităm a fost primul care a spus că trebuie să existe pluralism. V.A. : El a promovat Grupul pentru Dialog Social, ofe‑ rindu-i și sediul pe care-l ocupă și acum, după un sfert de secol. Nu zic că a făcut un lucru rău, dimpotrivă. Dar inițial venise cu ideea aia gorbaciovistă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ani de zile i-am trecut cu vederea multe lucruri lui Radu Berceanu pentru rolul pozitiv avut atunci... CĂci noi în ’92 vor‑ beam de avansul democrației, orice slăbire a FSN era un avans pentru democrație și o întărire a pluralismului. Nu se punea încă problema de ceea ce faci după ce ajungi să guvernezi. MĂcar să-i rupi, nu ? În ’96, deja era altceva. Era și foarte târziu pentru România. Era clar că trebuie să faci lucruri de succes. țara mergea prost. VĂcăroiu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cunoștință tuturor că „responsabilitatea pentru veridicitatea faptelor și datelor publicate în ziar o poartă autorul materialului” pentru că „punctul nostru de vedere nu întotdeauna poate să coincidă cu punctul de vedere al celui ce semnează, deoarece redacția respectă principiul democratic al pluralismului de opinii.” Firesc demersul, pentru că asta și înseamnă Concordia: concordanță, bună înțelegere, pace, unitate, a merge împreună. În gazetă semnează materiale de substanță: Ilie Gavanos Cu „undă verde”, Florea Șapcă, profesor de istorie cu ale sale considerații de ordin juridic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de un regim ilegitim, întemeiat pe o ideologie fanatică, o ideologie a cultivării sistematice a urii, pentru care "lupta de clasă" și "dictatura proletariatului" simbolizau esența progresului istoric. Importată din URSS, ideologia comunistă a justificat atacul împotriva societății civile, a pluralismului politic și economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pieței libere, exterminarea prin asasinat, deportări, muncă forțată, întemnițare a sute de mii de oameni. În spatele măștii "umanismului socialist" s-a ascuns cel mai profund dispreț pentru om ca individ". Întemeiat pe documentația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
menționate în Raport, ce sînt enumerate în 20 de puncte. Se începe cu aservirea către U.R.S.S. a Țării de către guvernul-marionetă al lui Petru Groza, urmat de furtul alegerilor din noiembrie 1946 și anihilarea instituțiilor statului de drept și a pluralismului politic, abdicarea forțată a Regelui Mihai, impunerea "dictaturii proletariatului", în folosul unui sistem politic despotic, condus de casta profitoare (nomenklatura) centrată pe conducătorul suprem; în numele luptei de clasă, "cei mai de seamă reprezentanți ai elitelor din România au fost eliminați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ar putea fi decât invitați, dar de către cine? Marii rabini în funcție nu sunt gazde deosebit de primitoare, și nici amatori de schimburi de vederi. Musulmanii ar putea eventual răspunde solicitărilor, numai că ei nu fac nimic chiar de capul lor: pluralismul nu-i o idee musulmană. Ca întotdeauna, persoanele înclinate spre dialog nu se bucură de autoritate, iar autoritățile preferă monologul. Frații franciscani au într-adevăr o mănăstire a Mântuitorului, dar dacă, de partea creștină, Francisc din Assisi este patronul inter-religiosului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
țineți în carantină pe prietenii noștri din Hamas, aleși prin vot universal. Iar voi, francezii, ați făcut același lucru în Algeria. Deformați toate acțiunile noastre, dar în realitate voi sunteți cei care conspirați contra democrației. Aici, în Iordania, noi reprezentăm pluralismul, alternanța. Noi respectăm minoritatea creștină. Ne prezentăm în alegeri. Și nu noi suntem cei care le trucăm, ni se recomandă politicos să ne limităm ambițiile. Avem șaptesprezece aleși (din nouăzeci și cinci), am putea avea mai mulți dacă ni s-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e iranian, nu-l vedeți decât pe el, dar ceilalți? Pe cel american, pe cel israelian, pe cel francez, pe cel saudit? Ca paiul din ochiul tău și bârna din ochiul altuia... Noi creștinii, reia generalul, putem, trebuie să impunem pluralismul revoluției islamice. Noi servim ca punte între Occident și Orient, este destinul nostru, e rolul nostru istoric. Numai că voi sunteți atât de obișnuiți să vă vedeți ideile trecând din Occident în Orient încât trecerea în sens invers vă înspăimântă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
contemporaine, P.U.F., Paris, 1968. 20. Cf. MARTIN HEIDEGGER, Ființă și timp, traducere din limba germană de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul Literar, 1994. 20 bis. DUMITRU GHIȘE, Existențialismul francez și problemele eticii, Editura Științifică, București, 1967. 21. AL. POSESCU, Pluralismul existențialist, în vol. Studii de istorie a filozofiei universale, Editura Academiei R.S.R., București, 1969. 22. J. P. SARTRE, L'Existentialisme est un humanisme, Les Éditions Nagel, 1960. 23. O. F. BOLLNOW, Existenzphilosophie und Pädagogik, W. Kohlhammer Verlag, 1958. 24. VAN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1960 este relevant tranzacțiilor din ,,lumea reală" a politicienilor, birocraților, economiștilor, întreprinzătorilor, corporațiilor bancare și comerciale și donatorilor și beneficiarilor de ajutoare, în principal în măsura în care o conștientizare a lui este benefică în afaceri. Contrapunctul universului acțiunii la impulsul intelectual către pluralismul cultural, social și politic este un efort susținut în vederea standardizării și armonizării internaționale, și uneori o preferință selectivă pentru comerțul liber internațional asupra constrângerii culturale sau a mercantilismului statului-națiune. Din punctul de vedere al controlului corupției, acest lucru, în pofida inevitabilei
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
definitorie a tineretului studios“, Scînteia, 13 iulie 1982) ANDREI S., conf. univ. dr., Universitatea din Cluj-Napoca „Cu alte cuvinte, existența partidului unic în sistemul nostru politic, bazat pe principiul participării directe, nu înseamnă «monopolizarea» relației de conducere și nici anularea pluralismului forțelor sociale, ci concentrarea diverselor forme și modalități de existență și activitate a acestora într-o direcție unitară - cea a progresului general. Structura instituțională complexă a sistemului nostru politic, numeroasele categorii și forme ale organismelor și organizațiilor care îl compun
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
existență și activitate a acestora într-o direcție unitară - cea a progresului general. Structura instituțională complexă a sistemului nostru politic, numeroasele categorii și forme ale organismelor și organizațiilor care îl compun exprimă, de fapt, un tip original și inedit de pluralism, de democrație.“ („Partidul și Statul în sistemul politic al societății noastre socialiste“, Era socialistă, 10 iunie 1989) ANDRONACHE Vasile „Luminați de măreția ta, Noi cu Ceaușescu te zidim, Strălucind prin vreme ca o stea, Geniul tău politic îl iubim.“ („Pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de primăvară. Cortina de fier care separa democrațiile occidentale de țările central răsăritene dominate de rigorile totalitarismului, a devenit mai permiabilă. Doctrina Brejnev impunea prin mijloace autoritare conceptul centrului unic, suprastatal care anihila libera exprimare a culturilor naționale și interzicea pluralismul de opinii. Sustrăgându-se liniei generale oficiale, asumându-și riscuri de tot felul, pe scena politică din diferite țări socialiste apar elemente liberale care trezesc speranța și dezvăluie perspective noi. În Polonia Lech Walessa orientează mișcarea sindicală spre orizonturi democratice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
culturale și patriotice cereau decretarea limbii române - limbă de stat, grafie latină, recunoașterea suveranității Republicii Moldova. În Uniunea Sovietică, secretarul general al partidului Comunist Mihail Gorbaciov anunța Încă din mai 1988 transformări radicale În orientarea politică și structura organizatorică prin acceptarea pluralismului de opinii, interese și cerințe. Era uimitor. Chișinăul cunoscut ca ediție obedientă a Moscovei Își dublase emisiunile În limba română iar Ion Druță prestigios scriitor după un peripliu prin țările europene apărea la televiziunea din Chișinău cu știri profetice. Emisiunile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de emoții, de rușine sau uneori de ură față de i-moralitatea politică. Asemenea multora dintre dumneavoastră am trăit experiența unui regim de o imoralitate supremă față de oameni ca ființe libere și autonome: cel comunist. Acestei sensibilități îi lipsea însă cultura pluralismului eticilor moderne și postmoderne, raționale și rezonabile, dezvoltate în lumea liberă. Cu alte cuvinte, ne-mulțumirile mele nu aveau conceptualizările conferite de teoriile eticii pentru viața publică. Trăiam, firesc, în morala bunului-simț, învățat acasă și de la profesori, căreia i se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
știința mea, colegii de generație zvârliți în lumea largă încercau să se exileze în același gen de disidență față de sistem. Rezistența noastră față de „sfera oficială” consta pur și simplu în a ne învăța elevii și colegii filosofie ca exercițiu al pluralismului de opinii. Ca să putem face asta, ne creeam sentimentul că orice ușă închisă e un fermoar tras la marsupiu și că de acolo începe „sfera privată”, cea a libertății de exprimare și a împlinirii personale. 3.3. Prietenia ca marsupiu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de autori și perspective variază de la filosofii clasici și contemporani, la teologi (Augustin, Damaschin, Dionisie Pseudo-Areopagitul, Toma din Aquino, Metodiu din Olimp), de la texte ale filosofilor și ale marilor scriitori, la texte biblice. Costrucția lucrării și exercițiile aplicative încurajează diversitatea, pluralismul și acceptarea unei perspective prin argumentare și raportarea la celelalte. De descurajat sunt descurajate metodic exact tendințele contrarii: tezismul, dogmatismul, cenzurarea libertății de exprimare. Mai mult, elevii au incluse instrumentele metodice de lucru chiar înăuntrul cărții, astfel încât să poată descuraja
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai putem profesa, fie să devenim in corpore slugi ale unui regim dictatorial sau totalitar. Prin urmare, apărarea drepturilor individuale, a statului de drept, a coexistenței regulii majorității cu drepturile minorităților (altfel avem de-a face cu tirania majorității), a pluralismului, separației puterilor, devin condiții sine qua non, indiferent că, în felul nostru, avem anumite preferințe ideologice: conservatorism, creștin-democrație, liberalism, socialism, feminism, ecologie. Neprotejarea nucleului tare al democrației este curată sinucidere profesională. Ce se întâmplă atunci când politologii au clienți privați? În
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în primă instanță rezultatul este acela că elevii au șanse importante să-și păstreze identitatea etnică, într-o a doua instanță vom avea de-a face cu grupuri etnice care nu se cunosc, se ignoră reciproc și nu comunică. În locul pluralismului și integrării prin diferență, tindem spre asimilare sau izolare. Cea mai mare parte a acestor tendințe este rezultatul unor politici centrate pe legitimitatea politicienilor în locul unor politici orientate spre drepturile persoanelor și problemele comunității. În curricula actuală, de la abecedar la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
se folosea mai ales pentru rațiile de alimente: „Mergem să ne luăm drepturile de la alimentara la care suntem arondați”. Cu acest sens al „drepturilor” am trăit ultimii zece ani de comunism. După drepturi „abstracte” de tipul libertății, proprietății private garantate, pluralismului, libertății presei, tânjeau abstract diverse grupuri minoritare politic și intelectual, unii fiindcă le-au deținut în tinerețe, unii chiar au fost închiși fiindcă și le-au exercitat, alții fiindcă au mai tras clandestin cu ochiul, mintea și urechea la Occident
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de o diversitate fără precedent. Cea mai „democratică” dintre constituțiile precedente, cea din 1923, excludea de la vot femeile, adică jumătate din populația majoră. Constituția comunistă nu poate fi luată în serios în economia democrației: drepturile individuale erau cu totul secundare, pluralism politic nu exista, iar interesul public se construia la comanda partidului unic. Democratizarea se adâncește în varii forme: dezvoltarea societății civile, implicarea mai largă a cetățenilor în dezbaterea legilor și politicilor publice, democratizarea instituțiilor publice, orientarea instituțiilor spre cetățean, contribuabil
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
master și prin creșterea spectaculoasă a cuprinderii în studii doctorale. Trăim în România cu cea mai informată populație. Explozia mass-media, ca și accesul la informare este fără precedent. Aproape 90% din populație are acces cel puțin la programe TV. Datorită pluralismului și diversității, a scăzut spectaculos gradul de îndoctrinare și este facilitat accesul la decizii politice în cunoștință de cauză Trăim în cea mai accesibilă dintre culturi. La fel ca și educația, cultura devine un fenomen de masă, atât ca acces
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
după metafore și compuneri libere” Abrevieri Surse teoretice Numele oficial al Codului moral comunist este: Codul eticii și echității socialiste, al normelor muncii și vieții comuniștilor. Din titlu, libertatea individuală, morala publică, diferită de cea privată, ca și relativismul și pluralismul își pierdeau sensul. Există politicieni care pretind că sunt „Trimiși” sau „Revelați” și există oameni care par să îi creadă. Atunci când abundă judecățile de tipul „unii sunt îngeri, alții satane” e firesc ca lumea să caute „Cavaleri ai Luminii”. O
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
antică. București: Meridiane, 1995. [1988] ---. Originile gândirii grecești. București: Symposion, 1995. [1992] ---. Figure, idoli, maschere, Il racconto mitico, da simbolo religioso a immagine artistica. Milano. Il Saggiatore, 2001. [1990] Veyne, Paul. Le pain et le cirque. Sociologie historique d'un pluralisme politique. Paris: Seuil, 1976. ---. Les Grecs ont-ils cru à leurs mythes? Essai sur l'imagination constituante. Paris: Seuil, 1983. ---. L'empire gréco-romain. Paris: Seuil, 2005. Yerasimos, Stéphane. Constantinople. Istanbul's Historical Heritage. Paris: Eric Koehler, 2000. Zanetti, Gianfrancesco. "Il pensiero
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]