2,405 matches
-
Rom., 5, 3), faptul de a socoti ale noastre proprii căderile celorlalți și de a plânge pentru ele, și faptul de a ne da cu râvnă sufletul spre moarte pentru frați (I In., 3, 16)<footnote Ibidem, p. 34-35. footnote>. Pocăința, lacrimile, rugăciunea și postul sunt mijloace prin care trupul și sufletul sunt curățite pentru ca omul să devină vas ales care să primească lumina dumnezeiască: forțându-mă cu lacrimi pe Mine Cel bun prin fire, am început să mă arăt ție
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
trupul și sufletul sunt curățite pentru ca omul să devină vas ales care să primească lumina dumnezeiască: forțându-mă cu lacrimi pe Mine Cel bun prin fire, am început să mă arăt ție, precum știi, curățind pe încetul sufletul tău prin pocăință, și arzând materiile patimilor tale așezate pe el, care nu erau patimi trupești sau materiale, ci spini nemateriali: nori, întuneric gros, ceață și negură. Vreau să spun că te subțiai prin post și prin ostenelile privegherii, ale rugăciunii, ale tuturor
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Alfeyev, op. cit., p. 237. footnote>. Lumina sacramentală Experiențelor sale mistice, Sfântul Simeon le dă o dimensiune sacramentală. Această întâlnire a omului cu Dumnezeu se realizează în Biserică prin Sfintele Taine. Sfântul Simeon vorbește în special despre trei Sfinte Taine: Botezul, Pocăința și Euharistia. Descoperirea luminii divine este de fapt actualizarea deplină a darurilor pe care sufletul le-a primit prin Botez și Mirungere. Vederea lui Dumnezeu înseamnă o descoperire a energiei divine primită de noi la Botez. Având ca temei harul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
încă de aici, în acest proces, ei nu sunt în ochii lui Simeon Noul Teolog decât în aceeași măsură cu copiii pe care trebuie să îi îndrumi permanent<footnote Henri Bergeron, op. cit., p. 28 și 30. footnote>. De asemenea, prin pocăință și paza poruncilor, sufletul trece de la moarte la viață și de la întuneric la lumină. În cateheza 23, Sfântul Simeon descrie durerea lăuntrică cauzată de păcat și lupta sufletului celui ce se pocăiește. Atunci când conștientizează rănile pe care le provoacă păcatul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Sfântul Simeon descrie durerea lăuntrică cauzată de păcat și lupta sufletului celui ce se pocăiește. Atunci când conștientizează rănile pe care le provoacă păcatul în sufletul său, omul se pocăiește, iar durerea și întunericul provocate de păcat sunt înlăturate prin lacrimile pocăinței care curăță și pacifică sufletul: (. . .) lacrimile pocăinței sunt considerate ca o cale ducând la contemplație și la unirea cu Duhul Sfânt. De altfel, o adevărată pocăință transformă caracterul pedepsitor al lacrimilor și ne duce la vederea luminii<footnote Arhiepiscop B.
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
păcat și lupta sufletului celui ce se pocăiește. Atunci când conștientizează rănile pe care le provoacă păcatul în sufletul său, omul se pocăiește, iar durerea și întunericul provocate de păcat sunt înlăturate prin lacrimile pocăinței care curăță și pacifică sufletul: (. . .) lacrimile pocăinței sunt considerate ca o cale ducând la contemplație și la unirea cu Duhul Sfânt. De altfel, o adevărată pocăință transformă caracterul pedepsitor al lacrimilor și ne duce la vederea luminii<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 65. footnote>. Sfântul Simeon
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
omul se pocăiește, iar durerea și întunericul provocate de păcat sunt înlăturate prin lacrimile pocăinței care curăță și pacifică sufletul: (. . .) lacrimile pocăinței sunt considerate ca o cale ducând la contemplație și la unirea cu Duhul Sfânt. De altfel, o adevărată pocăință transformă caracterul pedepsitor al lacrimilor și ne duce la vederea luminii<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 65. footnote>. Sfântul Simeon vorbește despre pocăință ca despre o ușă prin care se trece de la moarte la viață și de la întuneric la
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ca o cale ducând la contemplație și la unirea cu Duhul Sfânt. De altfel, o adevărată pocăință transformă caracterul pedepsitor al lacrimilor și ne duce la vederea luminii<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 65. footnote>. Sfântul Simeon vorbește despre pocăință ca despre o ușă prin care se trece de la moarte la viață și de la întuneric la lumină: pocăința este ușa care scoate din întuneric și duce la lumină. Deci cel ce nu intră în lumină (Ioan 3, 20), n-a
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
caracterul pedepsitor al lacrimilor și ne duce la vederea luminii<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 65. footnote>. Sfântul Simeon vorbește despre pocăință ca despre o ușă prin care se trece de la moarte la viață și de la întuneric la lumină: pocăința este ușa care scoate din întuneric și duce la lumină. Deci cel ce nu intră în lumină (Ioan 3, 20), n-a trecut frumos prin ușa pocăinței; căci dacă ar fi trecut, ar fi fost în lumină<footnote Sf. Simeon
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
prin care se trece de la moarte la viață și de la întuneric la lumină: pocăința este ușa care scoate din întuneric și duce la lumină. Deci cel ce nu intră în lumină (Ioan 3, 20), n-a trecut frumos prin ușa pocăinței; căci dacă ar fi trecut, ar fi fost în lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 296. footnote>. Trecerea prin ușa pocăinței se face prin împlinirea poruncilor divine care aduc ordine acolo unde a fost dezbinare, bucurie acolo unde
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
lumină. Deci cel ce nu intră în lumină (Ioan 3, 20), n-a trecut frumos prin ușa pocăinței; căci dacă ar fi trecut, ar fi fost în lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 296. footnote>. Trecerea prin ușa pocăinței se face prin împlinirea poruncilor divine care aduc ordine acolo unde a fost dezbinare, bucurie acolo unde a tronat tristețea, pace în locul tulburării și sfâșierii lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare și paza poruncilor, curățind iarăși mintea imaterială
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
imaterială Care, spuneam, că era Dumnezeu Cel mai presus-de-fără-început, invizibilă pentru ochii sensibili și materiali și inaccesibilă pentru ochii mentali ai inimii<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 38, p. 214-215. footnote>. Rezumând, putem spune că, în viziunea Sfântului Simeon, roadele pocăinței sunt: ștergerea păcatelor, lumina dumnezeiască și împărăția cerurilor a cărei arvună o primesc încă din această viață cei înaintați duhovnicește. Alături de Botez și Pocăință Sfântul Simeon vorbește și despre Sfânta Euharistie, prezentând-o ca Taină a Luminii, în care creștinul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Erosurile imnelor dumnezeiești, 38, p. 214-215. footnote>. Rezumând, putem spune că, în viziunea Sfântului Simeon, roadele pocăinței sunt: ștergerea păcatelor, lumina dumnezeiască și împărăția cerurilor a cărei arvună o primesc încă din această viață cei înaintați duhovnicește. Alături de Botez și Pocăință Sfântul Simeon vorbește și despre Sfânta Euharistie, prezentând-o ca Taină a Luminii, în care creștinul primește pe Hristos. Sfântul Simeon este poate primul dintre scriitorii ascetici care așează Sfânta Euharistie în centru căii către Dumnezeu, de unde rezultă importanța ei
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Euharistia este văzută ca împărtășire de lumină, intrare în lumină și socotește împărtășirea cu Hristos unire mistică și Paște eshatologic<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o reactualizare a luminii și o sălășluire a ei în om. Împărtășirea cu trupul Domnului este văzută ca împărtășire de lumină și intrare în lumină. Prin primirea Sfintei Euharistii se produce o inhabitare reciprocă: a Luminii în
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
spre mântuire numai Botezul, ci Împărtășirea Trupului lui Iisus Dumnezeu și a Scumpului Său Sânge ne este încă și mai proprie și mai necesară<footnote Ibidem, Discursul 10, p. 321. footnote>. Așa cum am precizat și mai sus, Sfintele Taine ale Pocăinței și Euharistiei sunt o reactualizare a luminii în viața omului și o sălășluire a luminii în om și a omului în lumină: .) împărtășirea Trupului lui Iisus Dumnezeu și a Scumpului Său Sânge ne este încă și mai proprie și mai
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Moldovei de la Aron Vodă încoace, unde „om fantastic” este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu fantastic, adecă buiguitoriu în gânduri”. În literatura medievală, ideea de fantastic propune o reevaluare a lumii, prin reconsiderarea unor noțiuni ca păcatul, pocăința sau damnarea. Utilizarea acestuia în artele plastice, cultivarea formelor fantastice, urâte, diforme, cu același rol moralizator, de a sugera atât forța răului, cât și energiile sale distructive, acestea sunt condițiile în care se va ivi, treptat, o literatură cu elemente
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și scriitorul bisericesc Optat de Milève (+ înainte de 397), care scrie: „... Botezul creștin a fost prefigurat de tăierea împrejur cea iudaică”<footnote De schismate donatistarum, V, 1, P. L. XI, col. 1045. footnote>. Tăierii împrejur sau Circumciziunii, i se atribuie prefigurativ pocăința (Deut. 10, 16; Ier. 4, 4) și, respectiv renașterea (Deut. 30, 6). Făgăduințele vechiului Legământ nu i s-au dat însă numai lui Avraam singur, ci și copiilor lui și tuturor celor ce vor urma după ei (Fac. 17, 9-14
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de la Marea Moartă par să rezolve problema decisiv, în favoarea lui Jeremias<footnote Rev. John Heron, op. cit., p. 46. footnote>. Deci, în Vechiul Testament, indicațiile alegerii de către Dumnezeu care garantează acordarea „semnului” Său, adică circumcizia, erau (1) în cazul unui adult neevreu, pocăința și credința, (2) în cazul unui neevreu minor, pocăința și credința părintelui său, iar (3) în cazul unui copil născut în Israel, faptul că, în Providența lui Dumnezeu, copilul fusese născut în rândul Poporului lui Dumnezeu. În condițiile Noului Testament
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
lui Jeremias<footnote Rev. John Heron, op. cit., p. 46. footnote>. Deci, în Vechiul Testament, indicațiile alegerii de către Dumnezeu care garantează acordarea „semnului” Său, adică circumcizia, erau (1) în cazul unui adult neevreu, pocăința și credința, (2) în cazul unui neevreu minor, pocăința și credința părintelui său, iar (3) în cazul unui copil născut în Israel, faptul că, în Providența lui Dumnezeu, copilul fusese născut în rândul Poporului lui Dumnezeu. În condițiile Noului Testament, semnele rămân în esență aceleași<footnote Ibidem, p. 50
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
dar care prin însuși faptul de a se fi născut purtau în ei păcatul strămoșesc?”<footnote Ibidem, p. 134-136. footnote> Pruncii au primit botezul odată cu părinții lor? Întrucât în Sfânta Scriptură Botezul este condiționat în mod clar, de credința și pocăința convertiților, este și firesc că botezul viza în primul rând pe adulți (Mc. 16, 16; Fap. 2, 38; 8, 37 etc.) pentru că era strâns legat de propovăduirea Evangheliei și de convertirea lor la Hristos. Dar acest lucru nu exclude posibilitatea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
text „nu rezultă că ei trebuie să adopte neapărat o ordine cronologică în desfășurarea activității-predică-Botez sau invers -, ci să determine, prin cuvânt convingător, la convertire, la întoarcere din rătăcirea lor și la acceptarea Botezului. Vârstnicilor li se cerea credință și pocăință. La cei vârstnici se referă Mântuitorul când spune: «Cel ce va crede și se va boteza, se va mântui», precum și Sfântul Apostol Petru când spune: «Pocăiți-vă și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos». Uneori au
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
boteza, se va mântui», precum și Sfântul Apostol Petru când spune: «Pocăiți-vă și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos». Uneori au fost botezați și ceilalți, fără ca aceștia să fi manifestat, înainte de a se boteza, credință sau pocăință printr-o mărturisire formală: Lidia și toți ai casei (Fap. 16, 14-15); temnicerul din Filipi și casa sa (Fap. 16, 33); și chiar ucenicii din Efes (Fap. 19, 2 6)”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 25. footnote>. Însă, la sus-numitele
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
oricum să părăsească Uniunea Scriitorilor (altminteri urmând s-o părăsească Noica) și se încheia cu aceste cuvinte: " Astfel că m-am sfătuit la o Masă a Tăcerii cu bătrânii mei și am hotărât altceva: să vă cerem, omenește și românește, pocăință. Să vă îndemnăm să tăceți un an sau doi, punîndu-vă cenușă pe cap și, eventual, să faceți ca poetul Péguy, care întreprindea în fiecare an un pelerinaj pe jos de la Paris la Chartres. M-am hotărât, aș îndrăzni să spun
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unui soț „cam necioplit și sărac cu duhul”541 respectarea unui canon, fapt ce îi permite accesul la nevasta acestuia, „proaspătă, frumușică și rotunjoară ca un măr domnesc”542, dar și isteață („Tu-l pui pe frate Puccio să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul unei mânăstiri este descris ironic ca fiind: „un preacinstit monah, cucernic întru toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]