1,715 matches
-
și o producție de 5 000 l. Această țară produce aproape exclusiv struguri de masă (1,9 milioane chintale). În Turcia există o suprafață cultivată cu viță de vie de 567 000 ha și o producție de 265 000 hl. Podgoriile sunt în mare parte destinate producției de struguri de masă (9,2 milioane de chintale) și de stafide (3,6 milioane chintale). Strugurii pentru vinificat sunt prezenți mai ales în Tracia, în Anatolia, pe coastele Mării Negre și ale Mării Mediterane
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în mare parte destinate producției de struguri de masă (9,2 milioane de chintale) și de stafide (3,6 milioane chintale). Strugurii pentru vinificat sunt prezenți mai ales în Tracia, în Anatolia, pe coastele Mării Negre și ale Mării Mediterane. 5. Podgoriile mediteraneene din Africa de Nord. Podgoriile nord-africane s-au dezvoltat în perioada colonială, ca urmare a inițiativei franceze în principal. Astfel, în Algeria, "teritoriu francez" potrivit Constituției din 4 noiembrie 1848, care a instaurat cea de-a Doua Republică și care a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
producției de struguri de masă (9,2 milioane de chintale) și de stafide (3,6 milioane chintale). Strugurii pentru vinificat sunt prezenți mai ales în Tracia, în Anatolia, pe coastele Mării Negre și ale Mării Mediterane. 5. Podgoriile mediteraneene din Africa de Nord. Podgoriile nord-africane s-au dezvoltat în perioada colonială, ca urmare a inițiativei franceze în principal. Astfel, în Algeria, "teritoriu francez" potrivit Constituției din 4 noiembrie 1848, care a instaurat cea de-a Doua Republică și care a împărțit-o în trei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
regiunile viticole (așa-numiții "pieds-noirs" din Alsacia și Lorena de după tratatul de la Frankfurt din 10 mai 1871, vierii din Midi ruinați de invazia de filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) au creat podgorii cu producție destinată consumului comun, dar și podgorii de vinuri fine, precum cele de la Mascara, de la Tlemcen și de pe versanții din apropiere de Mitidja. Aceste podgorii există și astăzi. Începând cu 1950, se observă un regres al suprafeței cultivate cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Lorena de după tratatul de la Frankfurt din 10 mai 1871, vierii din Midi ruinați de invazia de filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) au creat podgorii cu producție destinată consumului comun, dar și podgorii de vinuri fine, precum cele de la Mascara, de la Tlemcen și de pe versanții din apropiere de Mitidja. Aceste podgorii există și astăzi. Începând cu 1950, se observă un regres al suprafeței cultivate cu viță de vie, care a continuat și s-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) au creat podgorii cu producție destinată consumului comun, dar și podgorii de vinuri fine, precum cele de la Mascara, de la Tlemcen și de pe versanții din apropiere de Mitidja. Aceste podgorii există și astăzi. Începând cu 1950, se observă un regres al suprafeței cultivate cu viță de vie, care a continuat și s-a accentuat după câștigarea independenței, la 1 iulie 1962. În Maroc și în Tunisia, unde independența a fost
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
500 000 hl (față de 3 milioane în 1956) și un consum intern de 50 000 hl (populația totală fiind de aproximativ 25 milioane de locuitori). Consumul per capita a fost cifrat în 1993 la 1,5 l pe an. Majoritatea podgoriilor sunt situate la Meknes, la Fes, la Oujda, la Taza, la Rabat și în împrejurimile Casablancăi. Ca și în cazul Algeriei și al Tunisiei, producția viticolă marocană este în principal destinată exportului. Doar o parte a vinului produs, ca și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mențină o vie de calitate intra-muros (mergând uneori până la a muta sediul episcopatului pentru a găsi o mai bună amplasare viticolă). La inițiativa episcopilor, canonicii întrețineau și ei vii, de multe ori în vecinătatea celor ale șefului lor diocezan. Marile podgorii se vor naște prin conjugarea dintre un scaun diocezan și un curs de apă navigabil 80 (exemple în acest sens sunt Bordeaux, Lyon, Besançon, Tours, Chartres, Le Mans, Paris, Rouen, Metz, Colmar, Mainz, Koblenz, Köln, Trier etc.). Expansiunea viței-de-vie va
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
noi plantații sau acordându-le privilegii în privința circulației și a comerțului cu vinuri. Nu este deloc surprinzător că odată cu fiecare ridicare a unei mănăstiri noi, tot mai spre nord, pe măsură ce zona de influență a creștinismului se lărgea, posibilitatea creării unei podgorii era luată în considerație pentru alegerea locului. De-a lungul Evului Mediu, pe parcursul dezvoltării ordinelor călugărești, călugării și-au perfecționat metodele vitivinicole, modificând solurile, crescând și selectând soiurile de viță de vie, lucrând la exploatarea vinului și la ameliorarea lui
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
viței de vie ori de elaborare a vinului. La sfârșitul Evului Mediu, călugării deveniseră principalii producători de vin și posedau o varietate de soiuri mult mai extinsă decât cea de astăzi. Monahii-viticultori au botezat cea mai mare parte a marilor podgorii europene: în Franța, pentru a nu ne referi decât la opera vinicolă a benedictinilor, datorăm acestui ordin monastic cele mai celebre soiuri de viță din Bordelais (château-pouget, château-prieuré), din Burgundia (corton, mâcon, pommard, romanée-conti, vosne-romanée), din Loire (bourgueil, muscadet, saint-pourçain
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
expunerii și naturii solului, făcând culesul în funcție de maturarea fructelor, obținând vin alb din struguri negri, stăpânind arta cupajului și, în sfârșit, știind să utilizeze dopul de plută pentru a doua fermentație 88. E adevărat că cea mai mare parte a podgoriilor franceze a fost vândută la mezat în timpul Revoluției, confiscatî sau devastată pe parcursul războaielor napoleoniene, apoi laicizată total la începutul secolului al XX-lea. De fapt, în toate țările Europei Occidentale unde cresc struguri se regăsește mâna monahilor: în Germania, acest
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lungul întregii văi a Rinului (via împrejmuită de la Johannisberg aparține benedictinilor de la Fulda), iar denumirile vinicole păstrează urma acestei origini: Abtsberg, Eitelsbach, Karthäuserhofberg, Eltviller, Mönchhanach, Graächer mönch, Nonholle, Nonnenberg..., în Austria, în special în Palatinat, unde o mare parte a podgoriilor (ca și în Germania de altfel) poartă numele de Kloster ("mănăstire"); în Italia, unde călugării au fost foarte eficienți, de asemenea; în Spania, unde Valdepeñas este opera cistercienilor; în Portugalia, pe malurile fluviului Duero; în Elveția (la Einsiedeln și, în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
În Europa vinurile au fost întotdeauna de o mare diversitate, iar vinul a fost mereu valorizat într-un mod special (atât în sensul economic, cât și în cel cultural al termenului). Pentru a ne referi la trecut, putem distinge între podgoriile țărănești, care se orientează tot mai mult către o policultură care are în vedere producția, podgoriile plebeene, care alimentează o clientelă populară și urbană și, în sfârșit, podgoriile aristocrate și burgheze. Impactul socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
într-un mod special (atât în sensul economic, cât și în cel cultural al termenului). Pentru a ne referi la trecut, putem distinge între podgoriile țărănești, care se orientează tot mai mult către o policultură care are în vedere producția, podgoriile plebeene, care alimentează o clientelă populară și urbană și, în sfârșit, podgoriile aristocrate și burgheze. Impactul socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cultural al termenului). Pentru a ne referi la trecut, putem distinge între podgoriile țărănești, care se orientează tot mai mult către o policultură care are în vedere producția, podgoriile plebeene, care alimentează o clientelă populară și urbană și, în sfârșit, podgoriile aristocrate și burgheze. Impactul socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
distinge între podgoriile țărănești, care se orientează tot mai mult către o policultură care are în vedere producția, podgoriile plebeene, care alimentează o clientelă populară și urbană și, în sfârșit, podgoriile aristocrate și burgheze. Impactul socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile, care opun, la modul schematic, podgoriile "integrate" (Franța, Portugalia) și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile, care opun, la modul schematic, podgoriile "integrate" (Franța, Portugalia) și podgoriile de "liberă concurență" (Italia, Germania, Spania). Către 1960, în Europa, chestiuni precum cunoașterea producției, controlul pieței și al prețurilor, protecția denumirilor, controlul calității și represiunea fraudelor 109 erau controlate de niște legislații foarte diferite. Incidența
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile, care opun, la modul schematic, podgoriile "integrate" (Franța, Portugalia) și podgoriile de "liberă concurență" (Italia, Germania, Spania). Către 1960, în Europa, chestiuni precum cunoașterea producției, controlul pieței și al prețurilor, protecția denumirilor, controlul calității și represiunea fraudelor 109 erau controlate de niște legislații foarte diferite. Incidența viticulturii asupra agriculturii comunitare se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în numeroase domenii ale cunoștințelor umane (geografice, desigur, dar și istorice, economice, demografice, geopolitice, vitivinicole etc.) adaptându-se tehnicilor moderne de comunicare (Compact Disc Read only memory, CR-Rom, spre exemplu). III. Vinul pe continentul american Vechea Lume viticolă cedează terenul podgoriilor noii lumi: arta viței de vie și a vinului nu mai este apanajul vechii Europe. Civilizația vinului este prezentă pe scară largă în California, în Argentina, în Chile, în Brazilia, în Uruguay, în Peru, în Bolivia, dar și în Africa de Sud
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
succes. Începând cu mijlocul secolului al XVI-lea, noile posesiuni spaniole din Argentina, Chile sau Peru își făceau propriul lor vin, foarte pe gustul conducerii Spaniei. Regele catolic al tuturor Spaniilor, Filip al II-lea, interzice în 1595 dezvoltarea acestor podgorii coloniale pentru a proteja exploatările viticole ale metropolei, decretând cu această ocazie că orice vin care nu este importat din țara-mamă trebuie considerat produs de contrabandă. Fie că este vorba de mission, din Mexic, de criolla, în Argentina ori de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
până la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior, călugării franciscani au continuat să întemeieze misiuni pe măsură ce înaintau înspre nordul Californiei, aducând cu ei vița de vie. Au reușit să producă un vin de bună calitate pe care uneori îl vindeau lucrătorilor podgoriei sau primilor coloniști spanioli din regiune. În 1833 guvernul mexican a decis secularizarea tuturor așezămintelor religioase și, între 1834-1835, misiunile din California au fost suprimate. În 1837, secularizarea era încheiată. Primul viticultor din regiunea Los Angelesului a cărui identitate o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu viță de vie 8 acri în spatele casei sale, situată în ceea ce astăzi este centrul orașului Los Angeles. Către 1830, Jean-Louis Vigne, un nume bine ales124, care se născuse în 1799 la Cadillac, aproape de Bordeaux, a început să-și planteze podgoria care se găsește astăzi în plin centrul orașului Los Angeles. Rolul istoric al francezului, care mai târziu a luat numele de Don Luis del Alisio pentru a se integra deplin în noua sa țară, a fost asigurarea tranziției între soiurile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat podgoriile de pe coasta vestică. California, sădită la vremea aceea cu soiuri europene, a fost devastată în întregime. Ca și în Franța, soluția a fost aceea a grefării varietăților atinse pe butuci indigeni care rezistau parazitului. Printr-o revenire ironică a situației
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
soluția a fost aceea a grefării varietăților atinse pe butuci indigeni care rezistau parazitului. Printr-o revenire ironică a situației de mai demult, filoxera, care în secolul trecut a distrus viile franceze, a reînceput, în 1992, să facă ravagii în podgoriile californiene. Potrivit specialiștilor, există riscul ca în următorii zece ani, poate chiar mai repede, filoxera să afecteze mai bine de jumătate din exploatările viticole: 20 000 de ha de vie din 26 000 de ha cu soiuri nobile, în văile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pentru a face debite clandestine. Această lege l-a îmbogățit pe Alphonso (zis Al) Capone (1899-1947), care deținea case închise, tripouri și baruri clandestine (speakeasies), iar pentru viticultura americană a fost un dezastru. California, America Americii 128, deține, de departe, podgoriile cele mai importante (90% dintre viile cultivate, ceea ce înseamnă mai bine de 300 000 de ha dintre care în jur de 150 000 au struguri destinați producerii de vin, dând în medie 14 milioane de hl de vin, în special
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]