2,516 matches
-
9; Al. Cartojan, Petru Cercel, Craiova, f.a.; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738; Dan Horia Mazilu, Voevodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003, 34-38; Dan Horia Mazilu, Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor, București, 2003, 10-11. D.H.M.
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
Luceafărul” (1965), iar prima ei carte este romanul Cei 13 și misterul (1968; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează cu studii, articole și traduceri la „România literară”, „Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Dilema” ș.a. Ca poetă, P. dezvăluie în versurile din primul volum, Corăbii (1970), un lirism al stărilor sufletești delicat conturate, rostite în formulări de o fermă concizie. Deși e vorba despre poezii de tinerețe, visarea și melancolia rămân aici tonalități adiacente, tutelar fiind aerul
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
, Ștefania (pseudonim al Mariei Cojocaru; 27.XII.1944, Plopeni, j. Constanța), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Voicilă) și a lui Ilie Cojocaru, țărani. Urmează Liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secțiile română (1962-1967) și franceză (1970-1974). Lucrează ca profesoară la Liceul
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
90. 2346. Dolinchi Mihail și Angela, 5 apartamente, București, str. Suvenir 6. 2347. Demer Oscar, 5 apartamente, București, str. Ști Apostoli 38. 2348. Dociu S. Maria, 4 apartamente, București, Aleea Proc. D-trescu 6. 2349. Drăgănescu Petra, 8 apartamente, București, Aleea Poet. Macedonschi 10; str. Eugen Statescu 7. 2350. Dimitriu George, 5 apartamente, București, str. Hâia Lifschitz 3. 2351. Drăgănescu Felicia Elenă, 3 apartamente, București, B-dul Mărășești 43. 2352. Derisee Vatos, 3 apartamente, București, str. Cpt. Demetrie 12. 2353. Dumitrescu Ștefan, 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie contemporană, consemnând cele mai importante evenimente ale unui secol, de la 1464 (încoronarea regelui Matei Corvin) până la 1558 (învestirea ca împărat a lui Ferdinand I). Decretat de contemporani poeta ornatissimus, O. nu face decât să se supună convențiilor epocii, versificând cu dexteritate în latină câteva duzini de Carmina. Sunt reunite, astfel, epitafuri - celebre rămân „elegiile” compuse în 1536 la moartea prietenului Erasm și a fratelui Matei, influențate, ca ton
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Dan Crivetz. În 1972, la o zi după moartea lui, se sinucide. Aproape toate poeziile sale viabile compun o singură „cântare”, un poem unic în mai multe timpuri, variantă transfigurată a unui roman de iubire. În Fata lui Codru-Împărat (1939), poeta e o Sulamita valahă, care unește Cântarea Cântărilor cu folclorul autohton. Iubitul e un rege și un zeu căruia poeta îi compune imnuri sacre, oficiind ca o preoteasă a soarelui. Ca o altă Sulamita, fata codrilor bănățeni își destăinuie fericirea
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Doroftei, Eugen Munteanu, Cătălin Partenie, Marcel Vârlan, Eugenia Ionescu, Mihaela Suciu, Luca Pițu, Ion Chiriac, Natalia Cantemir, Miron Blaga, Daniel Lascu, Gheorghe Lateș, Gh. Simon, Andreas Rados, Leonida Maniu, Nicolae Georgescu, Aurica Brădescu. Importanța publicației rezidă în promovarea unor tineri poeți, prozatori, eseiști și traducători. I.T.
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă remarcabilă în epocă, explicabilă și prin preocupări anterioare ale membrilor O., care mai
ORIENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
ORĂȘANU, Ștefan (7.I.1869, București - 12.XI.1903, București), istoric și critic literar, poet. Era înrudit, așa cum arată și numele, cu scriitorul satiric N. T. Orășanu. Fiu de preot, O. și-a făcut studiile, începând cu cele elementare și terminând cu universitatea, la București. În 1901 își ia licența în litere și filosofie, iar
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
clasa VI, Brașov”, și la o anchetă a revistei, deschisă pe tema competiției dintre teatru și roman, genuri preferate în epocă, socotind că - după cum rezultă chiar din titlul răspunsului - „Convenționalismul” a dărâmat teatrul. La vremea începuturilor se aflau și tinerii poeți Pavel Nedelcu și Em. Ungheru. Activ aproape număr de număr, în perioada mai 1924 - mai 1928, este prolificul poet ortodoxist Constantin Goran, alternând tonalitatea imnică sau baladescă cu ritmurile poemului în proză. Alți poeți atașați grupării - ori atrași temporar de
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
, Marian (16.V.1954, Turda), eseist, critic literar și poet. Este fiul Lucreției (n. Popa) și al lui Emil Odangiu, ofițer. Face școala primară la Cluj, iar la Timișoara urmează liceul (1969-1973) și Facultatea de Filologie, secția română-latină, pe care o va absolvi în 1977. Funcționează ca profesor, referent la
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
din Timișoara. Publică primele versuri în „Povestea vorbei”, suplimentul revistei „Ramuri”, în 1966. Colaborează la „Ramuri”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Transilvania” ș.a., semnând și Ion Viespan, D. Dacian-Bradu. Debutează editorial în 1972, cu placheta Munte. Traduce din poezia chineză și din poeți sovietici. Poezia lui P.T. articulează un proiect ambițios: crearea unui univers coerent, crescut din imaginarul mitologiei autohtone. Acestei voințe constructive i se asociază în mod obișnuit o gesticulație solemnă, o respirație epică amplă, saturată de un imagism abundent, o semantică
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
sau autoironie. SCRIERI: Norul de marmură, București, 1981; Alergarea copacului roșu, Iași, 1985; Semnele și înfățișarea, București, 1989; ed., postfețe Constantin Hușanu și Val Condurache, Iași, 1995; Aproape un cerc, postfață Liviu Leonte, Iași, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, Tineri poeți, TMS, 1981, 3 ; Laurențiu Ulici, Personalizarea discursului, RL, 1981, 14; Voicu Bugariu, Vuietul somnului, LCF, 1981, 15; Constanța Buzea, „Norul de marmură”, AFT, 1981, 6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
prezidențial pentru probleme de cultură și educație, iar din 2000 este membru în Consiliul de Administrație al Centrului Educația 2000+. Debutează cu versuri în 1969, la revista „Scântei” a Liceului nr. 32 din București și e inclus în antologia Copii poeți (1968). Colaborează la „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul” ș.a. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză În livada de cremene. Prima carte a foarte tânărului
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
în descendența poeților citadini, a poeților realului sau a poeților epicizanți (Mircea Ivănescu, optzeciștii ș.a.), cu influențe vizibile în alegerea spațiului (orașul, strada, camera, gara), a tonalității (oralitatea) sau a sintaxei (insolita juxtapunere și amestecul dintre poezie și proză). Tânărul poet se distinge prin ridicarea lumii obiectelor la un fel de modus vivendi al simplității, un spațiu heraclitean, care conservă memoria afectivă a trecutului, dar și identitatea prezentului: „Numai lucrurile simple nu dezamăgesc niciodată” este unul din laitmotive. Există, de asemenea
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
pure și în același timp o comedie umană integrală, făcută din observații impersonale, stereotipe, cunoscute dinainte, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit, în rigiditatea lor chinezească, persiflatoare, de înțelepciune milenară. G. CĂLINESCU Pann face parte și el din familia poeților întemeietori, dar în linie morală. Hristoitie au Școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
poezie, oriunde e noapte”. Altă cale de acces la marile taine și experiențe este iubirea-combustie, iubirea-adorație și voluptate, împinsă până la punctul în care carnalul trece în spiritual, în vreme ce copilăria se revelează ca o experiență originară și reversibilă, scrutată cu uneltele poetului psiholog. O asemenea lirică imnică e pândită de grandilocvență, redundanță și discursivitate, capcane în care, contând pe inspirație și prea puțin pe elaborare, P. cade adesea, mai ales în Cariatidele iubirii (1986) și în Asceza voluptății (1996). Versuri prețioase se
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
PĂUNESCU-ULMU, T.[raian] (14.X.1903, Craiova - 19.VII.1983, București), critic literar și poet. Absolvent al Liceului „Carol I” din Craiova, P. își va lua în 1926 licența magna cum laude în filologie modernă, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. În 1928 obține o bursă pentru studii în filologie romanică
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
PÂRVULESCU, Ioana (10.I.1960, Brașov), poetă, eseistă, critic literar și traducătoare. Este fiica Dorei Pârvulescu (n. Vintilă), profesoară, și a lui Gheorghe Pârvulescu, notar. Urmează școala generală și Liceul „Andrei Șaguna” la Brașov și Facultatea de Litere a Universității din București, absolvită în 1983. Lucrează ca
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
PAVELESCU, Ion I. (1889, București - 29.I.1924, Râmnicu Sărat), poet și epigramist. Frate cu poetul Cincinat Pavelescu, P. era fiul Paulinei (n. Bucșan) și al lui Ion Pavelescu, inginer. Fire liniștită, a dus un trai mai degrabă retras, cu discrete manifestări în viața publică. Șef de cabinet la Ministerul Instrucțiunii
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
de călătorie). P. Mușoiu tălmăcește din La Bruyère și din Schopenhauer. Alte traduceri fragmentare, nesemnate, sunt făcute din Lamennais, Paolo Mantegazza, Goethe, Herbert Spencer, Claude Bernard, Jules Renard. Un D. Paltin (probabil un pseudonim) transpune în românește poezia Tânguire a poetului rus N.A. Nekrasov. Mircea Demetriade dă în M. s. articolul Voiți, un adevărat manifest anarhist, în care poeții sunt îndemnați să participe activ la răsturnarea ordinii statului burghez. O importantă menire socială este atribuită poetului de P. Zosân, ca în
MISCAREA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]
-
de aici nu numai oamenii marcanți, de bază ai regimului ci și denumirile premiilor, ca indiciu nu numai al reconsiderărilor, ci și al Îngustării moștenirii noastre culturale. Așadar, se acordă: premiul Al. Sahia pentru publicistică, revistei Contemporanul; premiul Gh. Coșbuc, poeților Radu Boureanu și Maria Banuș; premiul Ion Creangă, prozatorului Eusebiu Camilar; premiul Ion Luca Caragiale lui Mihail Davidoglu și Mircea Ștefănescu; premiul C.Dobrogeanu-Gherea d-lui profesor Ion Vitner, premiul Ciprian Porumbescu lui Mihail Andricu și Alfred Mendelsohn; premiul Ion
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul poeziei. Alături de poeții consacrați ca: A. Toma, Radu Boureanu, Maria Banuș, Aurel Baranga, D. Corbea, Cicerone Theodorescu, Mihail Beniuc, Eugen Jebeleanu, au apărut nume noi de tineri poeți ca: Victor Tulbure, Dan Deșliu, Vladimir Colin, Nicolae Nasta, Nicolae Tăutu, Vornic Basarabeanu, Noe Smirnov, Mihail Gavril și alții. În poemele lor se cântă Republica Populară, sunt demascați dușmanii clasei muncitoare, se cântă munca constructivă, omul nou, evidențiați În producție
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vedetism; soluția: o critică literară luptătoare, principială care să Încurajeze numai poezia de valoare, poezia partinică: „În coloanele noastre s-a ridicat acum câteva numere, Într-un articol, problema spinoasă a raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți. (Ă). Hotărât că d-na Nina Cassian are toată dreptatea să subscrie la ideea «că nu toți poeți sunt libelule, după cum nici toți criticii niște coropișnițe». Conlucrarea dintre critic și poet formulată la Început rămânea o promisiune, În schimb d-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți. (Ă). Hotărât că d-na Nina Cassian are toată dreptatea să subscrie la ideea «că nu toți poeți sunt libelule, după cum nici toți criticii niște coropișnițe». Conlucrarea dintre critic și poet formulată la Început rămânea o promisiune, În schimb d-na Nina Cassian Își sfârșea articolul cu o imagine colorată; (Ă), cititorului i se sugera ideea că dacă n-ar fi criticii niște coropișnițe, dar urechelnițe tot sunt. Ajungem deci la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]