3,697 matches
-
face lumină și a da căldură, pentru a dărui sănătate și vindecare, celor mai puțin favorizați de soartă, precum și pentru a-i înspăimânta pe venetici, născuți din colb de copite și mâncători de păstramă crudă, bătucită pe crupa calului, ce pofteau cu nesaț la acel pământ binecuvântat de Creator- Ținutul Geto-Dacilor. Aceștia, trebuiau să privească la Sfântul Arc Ceresc, cel într-o mie de culori divine, atunci când viața lor era pusă în primejdie într-un fel sau altul, cerând astfel Creatorului
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
asta mă indispune destul de mult pentru că nu se justifică cu nimic. Îmi face, de exemplu, o vizită incognito, fără măcar să mă anunțe în prealabil, ceea ce practic nu mă deranjează, pentru că eu nu sunt formalist. Sună la ușă, intră, eu îl poftesc cu mine în bucătărie, pentru că tocmai mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
treabă și-I asigur pe harnicii mei tovarăși că totul este în regulă, în trăistuța fermecată. La prânz, întind ștergarul pe un hat, sub un păr pădureț, rînduiesc mâncarea, așa cum face acasă bunica, rup turtița în bucățele și-I îmbii “poftiți la masă!” O binemeritată pauză în care bunicul împarte puiul, brânza și sparge ceapa presărând-o cu sare. Mâncăm cu poftă, bem apă și bunicul își răsucește o țigară din foi. Mă uit cu admirație cum dintr-o mișcare scapără
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
i s-au tăiat picioarele - o lua cu leșin. Parcă ar fi dorit să plece acasă, fără să mai intre. Doar vocea asistentei a trezit-o la realitate când și-a auzit numele strigat: - Tovarășa Niculescu Săndica! - Da, eu sunt. - Poftiți, vă rog! - Mulțumesc! Intră în cabinet ca mielul la tăiere. - Ia să vedem, ce s-a întâmplat domnișoară? i se adresă doctorul, un bărbat înalt, robust, cu barbișon și ochelari cu ramă aurită, privind-o pe deasupra ochelarilor. - Domnule doctor, nu știu ce
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
al condamnatului. Erau și oameni, puțini însă, care erau convinși de învierea Fiului lui Dumnezeu. Genarius Muso nu-și mai găsi noul stăpân pe afară în toiul nopții privind stelele, ci bătând din curiozitate la ușa acestuia auzi vocea sa poftindu-l să intre. Intrând în încăpere Muso îl găsi pe magistrul Ruthavan treaz. -Mi s-a părut că aud un murmur luminate stăpâne și de aceea am îndrăznit să bat la ușă. -Nu e nimic Genarius, doar vegheam, îi spuse
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt foarte curios dacă toată lumea în țara ăsta lucrează pe gratis. Dacă este așa, înseamnă că am ajuns în comunismul deplin. Lucrează fiecare ce, cât, și unde dorește, și primește ceea ce poftește. Mă rog, unii mai egal decât alții. Dar... Sunt elementele care contrazic această seducătoare teorie. De pildă, de dimineață, în avancronica sâmbetei morților, drept în față, dincolo de mormântul tatălui, bunicilor și mătușii mele, se căsca o groapă largă, adâncă, flancată
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
glasul vântului. După vreo jumătate de oră studenții căzură obosiți prin troienele de lângă brazii ce străjuiesc cabana. - Hei, ce-i cu voi? Ați obosit dintr-o nimica toată? Sus din zăpadă că răciți! - strigă Dorel schimbând sârba cu un bluz. Poftiți la dans! Aveți ocazia să vă îmbrățișați fără jenă! Perechile se ridicară din zăpadă și se îmbrățișară cu gingășie. Dar peste două minute Dorel le schimbă melodia. - Ajunge nostalgicilor! Ce-i cu atâta sentimentalism! Și o melodie disco, ispititoare, răsună
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
postul mare: Flămânzesc, mănâncă prost... Mă uit la bătrâni prin piață Cum privesc și nu-și permit De un sfert de veac de viață Ceea ce i-au ispitit.. . Văd copiii la vitrine Zăbovind și salivând: Galantarele sunt pline, Dar postesc poftind în gând... Când și când câte-o gravidă Nu găsește mărunțiș, Are cearcăne,-i lividă Și postește pe furiș... Unii pe la coș aruncă Resturi, coji, firimituri... Postesc cei fără de muncă Hrănind astfel multe guri. Dar și cei cu slujbe proaste
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
și când câte-o gravidă Nu găsește mărunțiș, Are cearcăne,-i lividă Și postește pe furiș... Unii pe la coș aruncă Resturi, coji, firimituri... Postesc cei fără de muncă Hrănind astfel multe guri. Dar și cei cu slujbe proaste, Cei mai mulți, se-abțin, poftesc, Sub cămăși sunt numai coaste, Slabi, bolnavi și triști; postesc... Doamne, parcă- a fost războiul Cel mai lung, de-un sfert de veac, E tot mai sărac gunoiul, Și săracul mai sărac... Paștele ce vine, vine După post de-un
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
tot; dar voi face contra probă Cine este contra trimiterii? Voci: Și mai puțini! D. președinte: După votul d-v., proiectul jumătate va rămânea aici, jumătate la tipar, deci mai pun o dată la vot și rog pe domnii deputați să poftească la loc și să. voteze! (Se mai votează de 3 ori). D. Chițu: Podoaba de care ne vorbește d. Mîrzescu este ca acele podoabe cu cari se împodobesc băieții cari umblă cu vitleimul... Voci: A, a, o, o! D. președinte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
abținerea sa? Dresat cum este corpul electoral, ca și caii de la manej, cari la un semn se-ntorc când la dreapta când la stânga, ar fi foarte ușor pentru un guvern ca s-aducă într-o Cameră absolut pe oricine ar pofti; pretinde însă "Presa" că șeful statului n-ar avea nimic de zis? Să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Noi credem că sîntem mai buni apărători ai principiului monarhic și mai cu seamă ai monarhiei constituționale când susținem că șeful
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu acea rară lipsă de decență cu care amenința odinioară pe judecătorii însărcinați cu cercetarea actelor de canonizare a cuviosului Warszawski - recomandă reprobării publice demisia magistraților pe simplul cuvânt că ministrul are dreptul de-a numi judecători pe oricine o pofti. Evident, da, ministrul, mai ales liberal fiind, poate deșerta școalele primare de băieți pentru a umplea cu ei funcțiile statului, dar de aci rezultă că magistrați serioși, vechi, cu titluri academice, precum sânt toți cei din Iași, să fie supuși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esplicare măcar, necum justificare. Prezidentul unei republice, identificîndu-se cu partidul pe care-l reprezintă, poate înainta inexactități de fapt, și d. C. A. Rosetti, redactorul "Republicei Romîne" și părintele intelectual al celei de la Ploiești, ar putea să spună orice-ar pofti într-un mesaj adresat prietenului Dimancea sau prietenului Pătărlăgeanu. Lucrurile se petrec în familie, se stilizează între păhare sub dictatul cuviosului Simion de ex., cu conivente clipiri din coada ochiului și steriotipul "ne-nțelegem". Dar miniștrii actuali {EminescuOpXI 135} prea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vină. Cine face din d-nii Carada și Costinescu oameni de stat, însărcinați a trata afaceri de sute de milioane, pierde în mod absolut dreptul de-a apela la oameni de-o autoritate oarecare. Acești doi d-ni pot fi cum poftesc, buni sau răi, inteligenți sau nu; împrejurarea că nu pot dovedi nici un fel de studii făcute regulat în vreo școală din lume, apoi aceea că pîn-acum n-au avut - haide, fie - ocazia de a-și manifesta adâncimea calităților înnăscute, toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
serios pentru un diplomat, deoarece, pe cât știm noi, diplomații nu prea au obiceiul să-și publice numaidecât după întoarcerea acasă dintr-o misiune impresiile lor de călătorie, nici darea de seamă asupra dejunurilor, prânzurilor și cinelor la cari au fost poftiți, nici costumul ce [au] purtat la cutare paradă. Dar d-lui D. Brătianu, diplomat mai mult alb decât cărunt, îi place să comunice nației toate aceste amănunte; ne pare cu atât mai bine deoarece d-sa a ales pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care local? Voci: Aci. (zgomot infernal, întreruperi) D. Dimancea: Majoritatea a hotărât că deseară este ședință. Dar majoritatea găsește cu cale, pentru interesele majorității, ca deseară să nu mai fie ședință. Rămâne dar ca majoritatea să se adune unde-o pofti. Propun ca deseară să nu fie ședință. Aceste scene nu sânt lipsite de trăsături comice. Dar, abstracție făcând de la ele, se constată întîi tendența eliminativă a partidului roșu, apoi adâncimea crizei care s-a născut atunci și durează până astăzi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bancă și directori și cenzori, s-au făcut toți oameni cu dare de mână, căci le-a cântat cucul și le umblă plugul bine. Vorba ceea: nici n-au tăiat vițelul și le vin mușterii după piele. De-acu mai poftească reacția asupra patrioților cu vorbe ca d-alde "ține-te pânză să nu te rupi" sau "haina asta străină a ta este? " sau "prăvălie cu chirie și marfă pe datorie" sau altele de-astea din înțelepciunea lui Nastratin. De acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu mintea și cu caracterul. Dacă ele nu se disciplinează în copil încă, dacă nu i se imprimă adânc în toate apucăturile sale iubirea de adevăr și de muncă, să tot învețe el chimie și medicină și tot ce-o pofti, tot cumulard și vânător de câștig în socoteala altora va rămânea. Vom reveni asupra cestiunii educației în școalele noastre, precum și asupra rolului ce l-ar putea avea, deși nu-l are, studiul clasicității pentru creștere. Deocamdată observăm numai că cearta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iași, și astfel d. Sipsom, mergând acasă la d. Conta, nu fu primit; Excelența Sa [î]i trimise răspuns cu aprodul de la ușă că nu primește acasă decât pe amici și că cine are afaceri du d-sa ca ministru să poftească la minister. Pe semne că la d. Tiriachiu d. Sipsom n-a avut mai mult noroc decât la d. Conta, pentru că, peste două zile de la acestea, "Steaua Romîniei" a publicat o scrisoare a unui "amic politic din Huși". În acea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
M. Sturza într-o telegramă adresată d-lui G. B. Chrisoscoleu-Platana, telegramă pe care acest din urmă domn a fost autorizat a o publica în ziarele capitalei. Iată textul acestei telegrame: D-lui Grigore Hrisoscoleu Buzoianu, Str. Grivița, 40 Te poftesc să publici îndată în ziarele capitalei scrisorile mele, prin cari v-am prescris să nu faceți agitațiuni în Clubul Democrației Naționale, ci să vă ocupați numai de-a mări numărul aderenților la partid pe cale legală. Asemenea să publicați imediat scrisoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a intrat în atelier, acum doi ani, un personaj de talia lui Cănuță, știți care, sucitul. Cînd mi-a întins mînuța și s-a recomandat Gheorghe Grigurcu, am rămas așa... I-am oferit, la rîndu-mi, dreapta, după care l-am poftit pe scaunul artizanal,de pictor: Știu, zice Grigurcu, te-așteptai să fiuuu... Chiar așa: mă așteptam să strîng mîna unui fel de Alex. Ștefănescu, dacă era să dau curs umirii admirative în fața grandorii acestui Saint-Just al criticii. Cum tot Cănuță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aduce, cîteodată, servicii metodologice neașteptate. Vizita lui Gorbaciov la București făcută unui Ceaușescu oricum agonic a stat sub semnul unei împiedicări caraghioase. Nu mai puțin iată istoric premonitorie. Țanțoșul bucureștean nu poate evita împiedicarea în chiar momentul în care-și poftește, pe trepte, propriul gropar moscovit la tribuna discursului. Într-un moment în care noul scenariu european e deja semnat de Moscova și Washington. De care însă ignoranța paranoică a pantofarului n-are cunoștință. Cît îi va trebui unei îndepărtate Cube
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trei dintre membrii bandei și-au făcut apariția la elementul de sprijin în cauză. Acesta timp de vreo două ore a stat de vorbă cu ei, le-a dat de mâncare și băutură, iar pe urmă - fiind seară - i-a poftit în podul șurii să se culce. Lucrătorii operativi aflați în postul capcană au lăsat pe cei trei bandiți să adoarmă și apoi s-au aruncat asupra lor. Trezindu-se, bandiții au opus rezistență, dar după o scurtă încăierare, au fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mulțumeau Ecaterinei a II-a pentru că „ne-au izbăvit din mâinile turcilor și rugăciune [facem] să nu ne părăsească și ca să ne izbăvească de tot de supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta în „bună pază toate hotarele Moldovei, după vechea stăpînire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și ai neatârnării maghiare - stă scris în proclamația de la Cluj, din 24 iunie 1849 -, adecă: locuitori ai țării, sașii și românii, întradins îi sfătuiesc să nu ia nici o parte la această luptă, ci să rămână în odihnă, că eu nu poftesc ajutor de la ei spre alungarea unitului vrăjmaș muscalo-austriac”; iar cine s-ar uni cu dușmanii, va fi lovit „cu cea mai strașnică și fără milă pedeapsă în viață și în avere”. În acel moment, așadar, Bem nu cerea altceva românilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]