1,649 matches
-
arată că această alăturare e posibilă, obținerea excelenței și în poezie, și în administrație, a instituit, din 1991, tradiția evenimentului poetic internațional la Iași. Inițial de la balconul Casei Pogor sau de pe estrada din curte, apoi la înălțime, în Galeriile Pod Pogor, poeți din țară și străinătate comunică cu publicul ieșean într-o manifestare care, în țările occidentale, ar putea părea bizară prin gratuitatea ei. Acolo poezia e doar o manifestare de nișă, în cluburi obscure, în baruri sau în câte o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vremuri de restriște ("la ce bun poeții în timpuri nevrednice?" se întreba Holderlin), condamnată la o comunicare ezoterică, destinată celor puțini și aleși. De aceea, poate, se cuvine semnalat " Festivalul Internațional de Poezie" organizat în ultimii doisprezece ani la Casa Pogor, unde se oferă premii pentru debut sau pentru opera magna câte unui poet român și canadian împreună (premii care poartă numele unui tânăr poet asasinat în 1991, Ronald Gasparic). Este o întreprindere culturală găzduită cu generozitate de Muzeul Literaturii Române
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mașina în România a devenit un fel de pariu nebun, în care adrenalina și isteria, stupefacția și resemnarea fac casă bună. Te și întrebi: se poate oare și mai rău? Iar răspunsul rabinic al dragilor noștri edili nu întârzie să pogoare blând și nerușinat deasupra noastră "Ba bine că nu..." Întâmplarea a făcut ca, de două decenii de când conduc mașina, să călătoresc pe mai multe continente străbătând mii de kilometri la volan. Nu am fost în Istanbul sau în marile aglomerări
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
simte încă, irizată, în spațiul public -, ci voi încerca o evocare personală, mai potrivită cred cu un moment de despărțire. Nu l-am cunoscut pe Valeriu Anania, deși a fost, în deceniul al nouălea, destul de des la Iași, la Casa Pogor. Am aflat despre el atunci, întâmplător, de la un prieten preot iubitor de cultură, poet și cărturar, din orașul transilvan al socrilor mei unde ne petreceam vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
calitați de manager? Din simplu muzeograf îndrăgostit de junimiști devine, pe vârful valului spontat de reformă al începutului de an 1990, directorul general al Palatului Culturii, instituție în subordinea căreia era și firava secție de muzeistiscă literară deschisă în Casa Pogor, la începutul anilor '70. S-a suit în tren și, după o lungă discuție cu ministrul culturii de atunci (Andrei Pleșu) a reușit să obțină ceea ce visa dintotdeauna: înființarea celui mai mare muzeu al literaturii din țară, o instituție solidă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cea mai puternică instituție muzeală din Iași, la finele anilor 90. Da, și tot el a făcut ceea ce nu a mai îndrăznit nimeni: să plece singur, așa cum anunțase, după 15 ani de domnie, atunci când lunga și complicata restaurare a Casei Pogor a fost dusă la bun sfârșit. Iar ultimul și poate cel mai neașteptat paradox este că, în ciuda bonomiei și diplomației sale native, a abilității de a persuada autoritățile și a firii sale tolerante, nu s-a sfiit să ia cea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Din maică curată. Maică Sfîntă Vinerea Cu sfînta Duminică Ele-n ziuă mănecare Prin vărsat de zori Pe la cîntători Pruncul l-au aflat În iesle culcat Și l-a-nfășiat Cu fîșii de mătase Pe margin-aleasă Scutec de argint Jos l-au pogorît Și l-a iordănit Numele i-a pus İisus Hristos Domnul cerului Și-al pămîntului Și-al nostru al tuturor Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului vă fie. ” -// Trei crai de la răsărit Cu steau au călătorit. Și-au mers
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu fîn pe jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. ” -// Doamne, İisuse Cristoase ,, Doamne, İisuse Cristoase Tu ești raza prea frumoasă Și un soare prea frumos. Tu din cer te-ai pogorît Te-ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. ” -// Doamne, İisuse Cristoase ,, Doamne, İisuse Cristoase Tu ești raza prea frumoasă Și un soare prea frumos. Tu din cer te-ai pogorît Te-ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip de slugă De
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cosmic, al concretizării în creaturile sale; căci, cum spune Sf. Grigore Palama: ""Fire mai presus de fire", Dumnezeu nu are a sui mai sus la înălțime, la slavă mai mare. El se înalță din cele de jos... din a se pogorî și smeri în făpturile Sale. Slava Celui preaînalt e pogorîrea la cele smerite" [cf. Stăniloae, 1938:214]. Mai concret formulată, cauza creației trebuie găsită în faptul că dacă nu s-ar fi întrupat în creație Dumnezeu "n-ar fi putut
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cît încape. Să continui cu zicerea lui Samuel. ,,13,19 În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
opt volume ale sale, doar 8% apar pe medalii. Sunt, de asemenea, edificii simbol ale Iașului care încă n-au fost reproduse medalistic: marea majoritate a bisericilor, multe alte edificii mai vechi sau mai noi, între care Casa Dosoftei, Casa Pogor, Palatul Fundației Universitare „Regele Ferdinand I”, ca să numim aici doar trei dintre acestea. După ce în partea de început a acestui capitol am prezentat câteva dintre primele medalii dedicate Iașului, vom încheia cu ultimele realizări ale domeniului respectiv, realizări ce-și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatra de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și biblioteca, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe care cîntă Amélie Nothomb și pe care criticii se pot amuza să le facă bucăți. Cert e că efectul incontestabil e aproape irațional. Greu de spus ce-ți place, sau ce nu-ți place la această scriitoare, dar vraja pogoară cu subtilă insistență chiar și asupra celor mai lucizi, care se scutură încercînd să scape prin acuze brutale: romane de gară, scriitură facilă, neverosimil, redundant etc. Nu-ți trebuie mai mult de două-trei ore ca să citești un text de Amélie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Visul amorului aduce o bănuială de Roman de la rose și de La carte du tendre a d-nei de Scudéry. E vorba de "căile amorezești", de temutul, fratele prepusului și clevetirii, prieten al necredinței, de căială și alte abstracțiuni de acestea. V. POGOR, N. DIMACHE, I. PRALE Comisul Vasile Pogor, traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la rose și de La carte du tendre a d-nei de Scudéry. E vorba de "căile amorezești", de temutul, fratele prepusului și clevetirii, prieten al necredinței, de căială și alte abstracțiuni de acestea. V. POGOR, N. DIMACHE, I. PRALE Comisul Vasile Pogor, traducător al Henriadei lui Voltaire (1838), a lăsat stihuri de modă veche, străbătute de simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd cu mușchiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat, la înălțimea propriului său imn. G. SION
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iată câteva tipuri. Merită onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce-i cădea în mână, ziua, noaptea, sănătos, bolnav." Într-adevăr, el era mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce-i cădea în mână, ziua, noaptea, sănătos, bolnav." Într-adevăr, el era mai informat decât Maiorescu în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale sale{\cîte 31}, doar 8% apar pe medalii. Sunt, de asemenea, edificii simbol ale Iașului care încă n-au fost reproduse medalistic: marea majoritate a bisericilor, multe alte edificii mai vechi sau mai noi, între care Casă Dosoftei, Casa Pogor, Palatul Fundației Universitare „Regele Ferdinand I”, ca să numim aici doar trei dintre acestea. După ce în partea de început a acestui capitol am prezentat câteva dintre primele medalii dedicate Iașului, vom încheia cu ultimele realizări ale domeniului respectiv, realizări ce-și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatră de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și bibliotecă, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
bănuiala! Spune ceva, așa să trăiești, Poate vreo vicleană fire A umblat cu clevetire De pizmă, să mă urești. Nu aș avea nici o jale, Dacă mă urai cu cale, Arătîndu-mi pentru ce; Ci această mă omoară Și În mormînt mă pogoară, Că nu poci să știu de ce. Ah, iată iubirea mare Ce fel de răsplătiri are Și ce cîștigi de la ea: Sfădiri, mîhniri, urîciune, Depărtări ș-amărăciune, În loc a te mîngîia!” Motivul Dalilei apare Întîi În aceste Adaosuri. Decorul este acela
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului stihiraric și dă sfaturi pentru buna educare a glasului: „Ascultați cu băgare de seamă toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
știință care făcea parte, în secolul al XVI-lea, din magia propriu-zisă"169. Cheia practicării magiei ca tehnică de manipulare este înțelegerea fanteziei omenești, adică a acelui corp subtil, ,,fin, luminos, elastic, transparent"170. Acesta ,,învăluie sufletul rațional când el pogoară în trupul fizic"171 și are rolul de a proteja sufletul de contactul cu corpul. În același timp, așa cum demonstrează Culianu, fantezia mai este identificată în termenii unei fiziologii naive cu ,,o exalație subtilă a sângelui, își are sălașul în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl Pogor, mulțumit, începu să cânte pe nas ca un preot și întrebă de trei ori, ca la botez: S-a lepădat copilul de Satana pedantismului?" ("Săptămîna"), anul 1903, nr. 43; vezi și Amintiri din "Junimea" de Iacob Negruzzi. că "Junimea" nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]