4,571 matches
-
face loc, dar iată că sunt lăsată să urc, oamenii se dau la o parte, lipindu-se de pereții ascensorului, își sug burțile, numai ca să ne putem alătura lor, eu și Udi, perfuzia cu săculețul transparent și cateterul cu lichid portocaliu, coborâm astfel până la secția de radiografie, cu camere întunecoase luminate doar de niște neoane fără intensitate, care nu se sting niciodată, mai conștiincioase ca lumina soarelui, dar la capătul coridorului observăm o luminiță pâlpâind intermitent, un copil complet chel, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cresc unul peste altul, formând un turn înalt; Noga este tot timpul dezamăgită, de ce se prăbușește, de ce orice turn se prăbușește în cele din urmă? Pe pânza din fața mea se dezgolea căldura aceea dureroasă clipind înspre mine, cu ochii ei portocalii, mușcându-mă de sfârcuri, iar el mângâia pânza, cu buzele strânse, recompunându-le cu pensula lui, două puncte de culoare, accentuându-mi cu încăpățânare pelvisul, incendiind părul pubian, vopselele curg de-a lungul coapselor mele, iar eu sunt copleșită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fi să ne plimbăm între timp? — De acord. Am pornit, alene, pe aleea luminată de felinare. Când am ajuns în apropierea terenurilor de tenis și de baschet, ne-am așezat pe o bancă. Ea a luat o minge de baschet portocalie de sub bancă și a învârtit-o în mâini de câteva ori. M-a întrebat dacă joc tenis. I-am spus că știu să joc, dar nu sunt deloc bun. — Dar baschet? m-a întrebat. — Nu e punctul meu forte, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
un bar foarte colorat pentru a învăța din principiile Alcoolicilor Anonimi. Peretele din fața mea e galben, cel din dreapta și cel din stânga sunt albastru deschis. Mai mult, peste tot au fost pictate spirale galbene și violet. Scaunele au fost vopsite în portocaliu și albastru, iar mesele par un mozaic nebunesc. Fără îndoială, acest design a fost conceput pentru a-i binedispune pe clienți, însă, pe de altă parte, îi împiedică să stea prea mult. La mine asta funcționează. Mă simt prizonieră într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
îngaimă Finn cu o oarecare nesiguranță în glas. Știu ce vrei să spui. Nu-mi sună prea bine... Parcă am fi la o liturghie... Jake coboară cu două cești uriașe cu cafea. De fapt, recipientele sunt mai degrabă două boluri portocalii cu toarte. E îmbrăcat în blugi și într-un tricou gri pe gât și îi stă foarte bine. Probabil că l-au costat o avere. Tipele de la mese îl privesc siderate. Arată superb, ce-i drept. Dați-mi voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aer tropical. Ca și în Palm House, gradul de umiditate e foarte ridicat și blugii mei se umezesc instantaneu. În centru, se află un lac cu nuferi. Pe suprafața apei zboară o mulțime de gângănii aproape invizibile. Petalele multicolore (roz, portocaliu, roșu) sunt ascuțite și contrastează într-un mod neașteptat cu frunzele rotunde și plate. Efectul e aproape hipnotic; oamenii din jur vorbesc în șoaptă, ca într-o biserică. — Am impresia că te mai preocupă și altceva, îmi spune Jake. În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de lângă Seven Dials, unde probabil că și-a parcat mașina. Toate magazinele sunt închise și pentru o zonă din centrul Londrei e mult prea întuneric, nu văd decât un singur felinar, dar și acela învăluie totul într-o lumină slabă, portocalie. Tocurile mele fac prea mult zgomot. Se deschide o ușă și, la lumina ei, văd doi îndrăgostiți care se lipesc imediat unul de celălalt. Amintirea nopților în care ieșeam cu prietenii și mă simțeam în inferioritate față de toate cuplurile pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
iar câțiva spectatori beți fac un fel de galerie de pe margine și varsă înăuntru șampanie. Îmi pare un fel de La dolce vita, care se desfășoară în decorul unui internat englezesc pentru copiii celor bogați. La un moment dat, o minge portocalie răsare din mijlocul grămezii de trupuri. Toți urlă îngrozitor și se reped spre ea. Joacă un soi de polo. Urmăresc cu atenție mișcările corpurilor din apă, ca să mă asigur că nu s-a lăsat cu victime. O asemenea situație ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mele. E prea timidă ca să urce treptele și să stea lângă el, dar vrea să-i arate că-l susține. În lumina felinarelor de pe stradă, părul ei roșcat pare un nor înconjurându-i capul, iar culoarea sa, între auriu și portocaliu, pare că luminează în umbra crepusculului. Casa era cufundată într-o liniște de mormânt înainte să sune Ben la ușă, dar acum au început să se audă niște zgomote dinăuntru. Parcă ar fi o femeie, țipând și izbind diverse lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
creaturi Încă suspendate Între o lâncezeală vegetală și un dulce somn animal, și a Început să insufle viață În trupurile lor... Sala s-a umplut de lumină, lumina s-a estompat În penumbră, apoi Într-o obscuritate Întreruptă de fulgere portocalii, fu o imensă iluminare aurorală În timp ce unele trompete cântau Înalt și răsunător, și a fost o fulgerare de rubin, insuportabilă. Și În clipa aceea am pierdut-o din nou pe Lorenza, și am Înțeles că n-aveam s-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
convinge să mergem până la Botoșani. Ca majoritatea femeilor, vrea să-și scoată familia la rampă de câte ori are ocazia. Acceleratul de Iași cu vagoane pentru Botoșani e o conservă bombată de prea multe sardele înghesuite în ea. Oamenii îmbrăcați în verde, portocaliu și albastru-peruzea aleargă la vagoane trăgând după ei mari sacoșe de rafie, desenate cu pătrățele. Unii încarcă saci de cartofi și pâine. Spun că se aprovizionează de la București, că e mai ieftin. Ne grăbim și noi spre zona de conservă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o sumă suficientă pentru toate posibilele lui distracții. Noroc că era un tip nepretențios, nu făcea fițe în fața vieții. Se limita la strictul necesar: două pachete de LM roșu pe zi, trei sticle de bere Stejar, din când un tricou portocaliu cu figura lui Che Guevara imprimată pe piept, o pereche de blugi tăiați în genunchi și la spate, puțin mai jos de fund. Dacă întreba de unde sunt banii, i se spunea că înainte de operație câștigase o sumă importantă la loterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
clasa a VII-a și, după ce mi-am umplut plămânii cu fum de Kim mentolat, m-am întrebat dacă nu cumva prietena mea se întorsese mintal la fericita vârstă a adolescenței. N-am apucat să sorb Pink Beach-ul de sub umbreluța portocalie înfiptă în pahar. Sabina a țâșnit afară din Cazinou la fel de brusc precum intrase. Am alergat după ea. În spatele meu, vocea grohăită din difuzoare mă sfidă încă odată: „când tu mâncai iaurt și sana/eu vindeam marijuana!” Ajunși cu bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Pe chipurile de obicei încruntate sau viclene, acum se citea bucuria vânătorii îmbelșugate. Nu numai că își vor umple burțile, dar era asigurată hrana și pentru viitoarea generație de prădători urbani. Stinse țigara în farfuriuța de pe pervazul balconului. Patru raze portocalii, perfect paralele pătrundeau până în capătul opus al camerei. Nu, nu va mai ieși din casă până nu se va lămuri o dată pentru totdeauna asupra trecutului său, pe care-l pierduse undeva printre blocurile astea. L XLIII Iar n-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă, asasinilor! hai, omorâți-ne! Gloata se năpusti spre zid urlând. Soldații începură să tragă cu gloanțe de cauciuc și să arunce cu bombe fumigene. Oamenii le respingeau cu piciorul, ca pe niște mingi ori comete cu coadă vineție, albastră, portocalie. Printre rebeli, în linia întâi, se aflau ziariști care filmau meciul de fotbal pe viață și pe moarte. Valurile de atacatori se repliau sub statuia Leului, dădeau năvală iar. Din cauza fumului înțepător, sau de frică să nu fie filmați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
albastre. Finalmente se formă o propoziție: VIRUSUL CALUL TROIAN A FOST INTRODUS ÎN CETATE! Apoi monitorul se înnegri și computerul se stinse. O capcană! Se lăsase păcălit ca un idiot! Își trase la repezeală blugii rupți în genunchi și tricoul portocaliu cu chipul lui Che Guevara imprimat pe piept. Se năpusti afară din apartament fără să mai închidă ușa. Tubu îl urmă miorlăind până la ieșire. Se opri în prag. Îi era groază să iasă pe holul blocului. L LX Nunta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și le apăra cu admirabil stoicism, în fața asalturilor unui muscoi gras și verzuliu, în rut, deosebit de șiret și de tenace. De parcă nu ne-ați cunoaște..., mormăie Dănuț. La celălalt birou, cel prevăzut, pe lângă o mașină geamănă, și cu un telefon portocaliu, cu fax, din unica încăpere a Secției, Fratele era audiat simultan, în calitate de făptuitor, de către agentul principal Costel Mânecuță. Acesta din urmă, mai nou în meserie și chiar mai corpolent decât șeful său, asuda copios, cu bluzonul descheiat deja la trei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și așteptă. În mod inconștient. Lambert se întoarse pe jumătate la deschiderea spre exterior, ca o reacție instinctivă la apropierea necunoscutului. Tambuchiul alunecă pe-o parte. Valuri de praf și vapori se-nvolburau în fața oamenilor. Zorile aruncau pe planetă luciri portocalii. Nu era galbenul familiar și reconfortant al lui Sol, dar Dallas nădăjduia că pe măsură ce astrul va urca la zenit lucrurile se vor aranja. Le furniza destulă lumină pentru a vedea prin aerul dens care transporta o puzderie de particule. Trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
formase despre această planetă era poate prematură, dar nu renunța la ea. Peisajul acesta neguros și mohorât nu prezenta nici o pată de culoare aprinsă și primitoare. Nici urmă de albastru, de verde, doar o pătură tristă de un galben mat, portocaliu trist și cenușiu. Nimic nu înveselea ochiul, nu încălzea inima, nu liniștea sufletul. Aerul părea rezultatul respingător al unei experiențe chimice nereușite; solul avea culoara unei nave cosmice industriale. Lui Lambert îi fu milă de orice ar putea trăi aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
urmau drumul. În jurul lor vânturile se întețiră un timp, ducând cu ele particule care se loveau de căști. Tic, tic... dați-ne voie... flic, poc... dați-ne voie înăuntru, înăuntru... Dallas se scutură. Tăcerea, pustietatea acoperită de giulgiul norilor, pâcla portocalie, toate acestea începeau să-l scoată din minți. ― E-aproape, îi preveni Lambert. (Departe, la bordul navei, Ash fu imediat informat, prin instrumentele conectate cu părțile vitale ale celor trei exploratori, de creșterea rapidă a pulsului lor.) Foarte aproape! Continuau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ajunseseră la sursa semnalului. Oboseala și această dezolare copleșitoare o apăsa cumplit. Îi era dor de pupitrul luminat, curat, familiar. Lumina ce creștea nu le venea prea mult în ajutor. În loc să le ridice moralul, răsăritul soarelui, modificând culoarea atmosferei de la portocaliu la roșu sângeriu, le mai împuțină curajul și-așa știrbit. Dar cine știe? Atunci când mica stea va urca la zenit, poate că nu vor mai fi atât de intimidați... Ripley își șterse fruntea asudată, oftă din greu, trânti ultimul panou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de marginea rece a chiuvetei. Cu ochii încă uzi de lacrimi, își rase și jumătatea cealaltă de mustață, apoi se spălă îndelung pe întreaga față. Din păcate, apa caldă era oprită. Se șterse, frecîndu-se bine pe față cu prosopul aspru, portocaliu, și se privi încă o dată în oglindă. Doamne, cum o s-o scoată la capăt? Fără pilozitate, fața aceea prelungă părea și mai bărbătoasă, mai greu de disciplinat, înainte să spele aparatul trase cu el "pe uscat" de câteva ori de-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Institutului de Arhitectură îmi dădea o stare de exaltare. Aerul înghețat și scânteietor îmi amorțea, limpede ca sticla, senzorii interiori, îmi ștergea imaginea care încerca tenace să mi se lipească pe pereții craniului: el și ea pe motocicletă, cu căști portocalii, dintr-a Ginei prelingîndu-se pe umăr o viță castanie de păr. Am intrat în cofetăria de la Dunărea și am mâncat încet, cu pauze mari, o prăjitură. Priveam afară prin vitrina gălbuie. Erau femei frumoase în cojoace albe sau în paltoane
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vacanța de iarnă și mă gândeam cu groază la revelion, îl voi face oare împreună cu ea? Mi se părea neverosimil. Mergeam aplecați prin ninsoarea care ne repezea ace de gheață peste obraji și până după gât. Străzile încîlcite, luminate stins, portocaliu, din loc în loc, erau măturate de vifor până se dezgoleau pe alocuri pietrele negre din pavaj, iar în alte părți, prin locurile mai ferite, zăpada făcea valuri cu umbre albastre. Ea își scosese rnănușa și își ținea mâna în buzunarul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sânt singura persoană din salon care scrie. La geam e patul Laviniei (Lavița, cum își spune singură), care mâzgălește cu febrilitate, opt ore pe zi, scrisori de dragoste către un oarecare Doru. Textul lor e foarte spațiat pe paginile roze, portocalii, albăstrii sau violete, așa încît rămâne loc destul pentru desene. Lavița, cu limba scoasă de-un cot, ca un copil mic, desenează cu creioane colorate flori, prințese cu ochi mari și nasul format doar din două puncte negre, porumbei și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]