3,622 matches
-
imperativul „sincronizării, integrării și înfrățirii”, Simpozionul Literar Chișinău-București, desfășurat în zilele de 7-14 iulie curent, a fost un eveniment cultural care a găzduit dezbateri vii și interesante, uneori chiar foarte aprinse. Cele două subiecte majore puse în discuție: „Literatura română postbelică: criterii de evaluare și reconsiderare” și „Europa și noi”, au oferit participanților un larg teren pentru schimburi de opinii, care au relevat încă o dată mari diferențe de percepție și înțelegere a temelor abordate. Faptul acesta nu a mai surprins însă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
frivolitatea discursurilor, entuziasmul general, absența totală a spiritului critic - iată tot atâtea motive menite să te îndepărteze de asemenea „evenimente culturale”. Și pentru că, vorba lui Gellu Naum, teoria strică omenia, voi face o scurtă relatare de la lansarea cărții Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări - coordonator Mihail Dolgan, doctor „habilitat” (doctor hab. - cum scrie Literatura și Arta, obligându-l pe Nicolae Manolescu să decripteze sensul abrevierii, în timp ce, într-una din emisiunile sale de pe Pro TV, făcea revista presei culturale din Basarabia), lansare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în episoadele de maximă intensitate ale istoriei lor, cum ar fi Marea Unire sau domnia lui Ștefan cel Mare. Legiferarea acestor opțiuni nu a întârziat. Momentul 1 decembrie 1918 a fost proclamat zi națională a statului deși, în varianta sa postbelică, acest simbol datora mult propagandei naționaliste din anii '70-'80. Domnitorul Ștefan cel Mare a beneficiat, la rândul său, de un prim-plan bine preparat de ideologia național-comunistă, câștigând în plus o recunoaștere supra-istorică, prin canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
paginile manualului pentru clasa a IV-a. În 1990, acesta ajunsese deja o carte familiară mai multor generații, rămânând, în principiu, aceeași lucrare elaborată în anii '60 de "prof. univ. Dumitru Almaș și înv. Eleonora Fotescu". Cu excepția subiectelor de istorie postbelică, structura sa a rămas aproape neschimbată și în anii următori, fiind coordonat, în continuare, de profesorul Almaș, până la schimbarea "programei de tranziție" și lansarea manualelor alternative de clasa a IV-a, în 1996. Remarcabila stabilitate a acestui manual, perpetuat timp
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de monastiri". În forma inițială, lateral erau înscriși anii de domnie (1457-1504), iar pe fundal se putea recunoaște "steagul ostășesc" de la Muntele Athos, cu Sf. Gheorghe așezat în tron și strivind balaurul de la picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
importantă decât în manualul de școală primară. Dar nu Ștefan a fost, în realitate, vizat în acest decupaj, ci "puterea centrală", în jurul căreia "clasele sociale" se grupau din motive uneori patriotice. Marea boierime, de pildă, obiect principal al blamului istoric postbelic, a fost amintită doar ca antiteză pentru "boierimea mică, orășenimea, țărănimea liberă". Domeniul și sfatul domnesc erau însă invocate ca instrumente utile puterii, precedând dezvoltarea cetăților, a comerțului, a orașelor și a țării în general 83. "Politica externă" se referea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
românilor și, totodată, de a ocoli principala acuză adusă lecțiilor de istorie: că revarsă asupra cititorului șiruri nesfârșite de evenimente mediocre. În aceste pagini, grija de a evita deformările intenționate ale istoriei, așa cum s-au transmis ele prin vulgata istoriografică postbelică, este nelipsită. Astfel, problema continuității strămoșilor pe teritoriul României a fost sensibil relativizată și adusă în limitele unei plauzibilități avantajoase: după înfrângerea lui Decebal, romanii nu au ocupat un teritoriu pustiit căci, cu toate pierderile omenești sau retragerile în alte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a conflictelor (așa cum ne-am putea aștepta să fie, cel puțin din perspectiva juridică), ci ca o construcție politică ulterioară războiului, de natură strict diplomatică, un început al altor realități. Fricțiunile legate de stabilirea noilor granițe și de negocierea obligațiilor postbelice au fost drastic diminuate în expunere, iar "lupta pentru recunoașterea internațională a unirii" a devenit o metaforă a marelui succes al românilor. Graba povestitorului de a ajunge la starea de necombativitate a făcut ca, în unele pagini de manual, pacea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și de conformare la anumite roluri sociale; iar componenta ludică, încredințată inocenței copiilor, atenua eventualele excese de ordin ierarhic, susceptibile să dăuneze solidarității de grup205. Probabil că acest ultim aspect explică popularitatea "horelor unirii", care au supraviețuit și în perioada postbelică, din cauză că virtuțile lor "democratice" conveneau propagandei. Publicul le așteaptă încă, pe scenele unor comunități mai mici sau mai mari, în ciuda cunoscutelor conotații demagogice sau electorale. Modelul haretian și apoi interbelic al celebrării 206, din care face parte și hora, s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decembrie și sublinia necesitatea decretării sale ca "sărbătoare națională"216. Transilvănenii încercaseră să impună acest lucru încă din 1919, printr-o hotărâre a Consiliului Dirigent 217, dar legislația Regatului nu avea să confirme opțiunea lor. Din pricina conjuncturii politice, primul deceniu postbelic a fost, în ciuda unui debut promițător, mai curând nefavorabil impunerii acestui simbol național. Ardelenii au revendicat cu atâta insistență meritele unirii lor, făcând din Alba Iulia un etalon al voinței politice proprii, încât evenimentul respectiv și locația lui nu au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
254. Pentru contemporani, povestea unirii nu se încheiase cu ziua de 1 Decembrie 1918, căci "granița cea nouă între România și Ungaria s-a stabilit [abia] prin tratatul de la Trianon"255. Mai mult, simbolul unificator preferat era, în primul deceniu postbelic, încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria (la 15 octombrie 1922, în Alba-Iulia), iar desăvârșirea întregii epopei naționale se concretiza prin reformele inițiate în acei ani256. Prestigiul Marii Uniri era astfel adus cât mai aproape de prezentul celor care învățau despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unite, vechile manuale de istorie din Regat nu păreau foarte atractive, având prea puține informații despre trecutul lor regional 258. Situația era foarte evidentă în Ardeal. Aici, "Resortul instrucțiunii publice" (subordonat Consiliului Dirigent Român) a fost înștiințat, la sfâîului român postbelic celor care învățau despre istoria eroică a neamului. rșitul primului an de învățământ românesc, că profesorii de la școlile de stat din Transilvania au reclamat "manualele de istorie tipărite în vechiul Regat [care] sunt scrise într-un stil prea înalt și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
319. Operațiunile militare erau din nou redate cu scrupulozitate; reapăreau personaje tradiționale ale panteonului școlar interbelic precum generalul Eremia Grigorescu -, iar "Ecaterina Teodoroiu, fiică de țăran sărac din Oltenia"320, uitată pentru un timp, începea o lungă carieră de glorie postbelică. Conform manualului, războiul s-a încheiat cu schimbări în întreaga lume, între care și faptul că "împărăția austro-ungară s-a prăbușit", iar Transilvania "s-a unit cu România". Autorii nu vorbeau încă despre o mare și deplină unire a românilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Occident să fie strivitoare 42. Semnele concrete ale unor privațiuni profunde, exasperante, au venit abia după căderea regimului comunist, în anii '90, bântuiți de incredibile și obsesive crize de alimente, de energie etc. În linii mari, așa era descrisă istoria postbelică a unei Bulgarii, care părea să nu fi cunoscut, în timpul regimului comunist, tensiuni sociale semnificative. Violentele tulburări legate de existența minorității turcești, gravele probleme ecologice ori statutul altor biserici decât cea majoritar ortodoxă lipsesc din aceste pagini. Acuzația cea mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
credibilă a acestei perioade 47. Derularea cronologică era, ca de obicei, marcată cel mai clar la extremitățile sale temporale și evenimențiale, în anii '40 și '80. Între cele două delimitări principale, secvențierea internă nu era la fel de categorică. Evocarea primilor ani postbelici era diferit interpretată față de perspectiva românească. În Ungaria, aceștia au fost considerați ani de normalizare, abia după 1947 vorbindu-se despre instaurarea progresivă a regimului comunist 48. În manualele românești, efectul interpretativ postum a fost mult mai puternic, anii 1944-1947
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre o anume bunăstare generală, din a doua jumătate a perioadei, minimalizată însă din cauza implicațiilor sale politice și propagandistice. Polonia Manualul polonez a optat, mai mult decât toate celelalte texte amintite până acum62, pentru o descriere net anticomunistă a perioadei postbelice. Din paginile sale aflăm că alegerile libere din iunie 1989 au pus capăt nu doar regimului comunist, ci și unei lungi serii de nedreptăți istorice, începute cu drama celui de-al Doilea Război Mondial. Dincolo de venirea la putere a comuniștilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ecou nu s-a pierdut nici la un deceniu după reunificarea statelor germane. Textul ales de noi (pentru clasa a X-a) înfățișa, în paralel, istoria celor două țări, de la separație până la unificare. Efortul de a privi concomitent ambele state postbelice, create de învingători pentru a ilustra sisteme politice concurente, a făcut ca "povestirea comunismului" din Germania să fie mult mai complexă aici decât în toate manualele invocate până acum93. Fără a forța similitudini de dragul supra-argumentării postume a unității statului german
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dublu limbaj. Concentrându-se atât de mult pe descrierea vieții cotidiene, manualul conținea aluzii minimale la evenimentele internaționale, ca și cum toată istoria de după 1945 și-ar fi găsit cea mai bună ilustrare în cazul german. Germania explica foarte bine destinul Europei postbelice: "în Republica Federală Germană a existat o economie de piață liberă și social-democrată", iar în R.D.G. "s-a instalat dictatura Partidului", care "a impus socialismul"97. În ciuda frecventelor referiri la viața economică, principalul eșec al sistemului socialist nu era găsit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unei povestiri deja cunoscute, despre "Războiul rece". Interesant este că, în acest caz, autorul a preferat să definească trăsăturile interne ale regimului prin cele petrecute în Uniunea Sovietică interbelică, rezervând dezvoltării sale ulterioare o perspectivă externă, specifică relațiilor internaționale. Povestea postbelică a comunismului se restrângea la o dispută pentru supremația mondială, foarte vizibilă în termeni teritoriali și militari. Comunismul era un alt nume pentru potențialul ofensiv al Rusiei și al aliaților săi, aceștia fiind și primele sale victime, căci "Rusia a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timp, este mai reducționistă în exprimare decât scrierea și se construiește în jurul unor formule concise, prea puțin predispuse la rafinamente reflexive ori ficționale. Se pare că nu există încă nici o culegere de interviuri special dedicată, după 1990, amintirilor despre școala postbelică. Fragmentele care se referă la acest subiect sunt, de obicei, fie referiri succinte și aleatorii în diferite polemici pe teme de educație, fie etape inevitabile din biografia celor care își povestesc viața. Probabil că vremurile sunt tot neașezate și neinteresate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Pierre Nora) sunt, și ele, titluri la fel de semnificative. 11 Tessa Morris-Suzuki, Global Memories, National Accounts: Nationalism and the Rethinking of History (vezi www.nuim.ie/staff/dpringle/igu wpm/morris.pdf, accesat la data de 4.08.2010). Memoriile conflictuale postbelice au întreținut un viu interes în mass-media și în literatura de investigație istorică; vezi, de exemplu, Laura Hein, Mark Selden (eds.), Censoring History. Citizenship and Memory in Japan, Germany, and the United States, M.E. Sharpe Publishers Inc, Armonk, New York, 2003
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mirela-Luminița Murgescu, L'enseignement de l'histoire dans les écoles roumaines (1831-1944), în "Histoire de l'éducation", mai 2000, nr. 86, pp. 121-128. Ambele discipline au păstrat, de-a lungul timpului, un conținut predominant politic și naționalist, agravat, în perioada postbelică, de intruziunea abuzivă a propagandei comuniste. 22 Despărțirea clară între istoria țării și aceea a celorlalte state este considerată a fi și o "trăsătură specifică a școlii rusești", care s-a menținut în timpul Uniunii Sovietice. Vezi Joke van der Leeuw-Roord
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Artă, București, 1955, p. 83. 36 Dumitru Almaș, Eleonora Fotescu, Istoria Patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 53. Această ediție diferă de aceea din 1991, aproape numai prin conținutul lecțiilor despre perioada postbelică. În rest, doar câteva detalii sunt schimbate: dispare portretul lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină, Mircea cel Mare redevine Mircea cel Bătrân, iar Ministerul Educației și Învățământului sub girul căruia este tipărit devine Ministerul Învățământului și Științei. 37 Cronica nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Constantin Bărbulescu, 1 Decembrie la Cluj, în "Caiete de antropologie istorică" (număr special dedicat temei Sărbătoare, celebrare, comemorare), an IV, nr. 1 [7], ianuarie-iunie 2005, p. 312. 14 Acest efort nu a exclus raportarea continuă la miturile istoriografiei românești postbelice, perpetuate indirect prin observații critice, ironii sau negații violente; vezi, de exemplu, Victoria-Isabela Corduneanu, State Socialism and Hungarian Minority: Official History and Historical Narratives, în Daniela Koleva (ed.), Talking History. International Oral History Conference, Kiten, Bulgaria, 26-27 septembrie 1999, pp.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
122-129. 334 Ibidem, p. 186. 335 Idem, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 120. Titulatura supralicita o sugestie de continuitate mecanică între actul plebiscitar al unirii și cel al "democrației populare" postbelice, care desființase Parlamentul înventând, în schimb, o așa-zisă Adunare Națională, pur decorativă. 336 Mihail Roller (redactor responsabil), Gh. I. Georgescu, Vasile Maciu, Dumitru Tudor, Istoria României. Manual pentru clasa a VII-a elementară, Editura de Stat, București, 1949, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]