2,303 matches
-
cărei răspundere o poartă"154. Mai mult, în țările din fostul bloc sovietic se observă o convertire a numeroși intelectuali, foști internaționaliști, la naționalism, sesizează gânditorul francez. Da, dar asta nu s-a produs în România, ci în celelalte țări postcomuniste, pe când, la noi, toate au mers anapoda, cu fundu-n sus, căci revoluția a pecetluit o resurecție a neocominternismului deghizat în deminternism, cum a sesizat omul politic basarabean Mircea Druc155. Așa s-a ajuns ca eticheta "naționalist" să fie o rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sus, căci revoluția a pecetluit o resurecție a neocominternismului deghizat în deminternism, cum a sesizat omul politic basarabean Mircea Druc155. Așa s-a ajuns ca eticheta "naționalist" să fie o rușine nu numai în defunctul socialism, dar și în regimul postcomunist. Ideologii postmoderniști au produs o falie adâncă în intelighenția românească, foarte apropiată de prigoana împotriva elitelor naționale din "obsedantul deceniu" 1950-1960. Cum ar zice Eminescu: "Ei brațul tău înarmă, ca să lovești în tine / Și pe voi contra voastră la luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
rămas fidel vechii orientări cominterniste reprimatoare o oricărei tendințe spre național. Gogu Rădulescu l-a atacat direct în presă (România literară) pe Edgar Papu, fără a-i da posibilitatea acestuia de a se apăra. Dacă în 15 ani de tranziție postcomunistă România a fost (și mai este) cea mai slabă țară din vechiul sistem, e fiindcă i-a lipsit intelighenției o veritabilă conștiință națională. Și aici se vede cât de bine a lucrat ideologia comunistă la neantizarea acestei conștiințe. Iar intelectualii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
totodată, că trăim în "perioada de la sfârșitul postmodernismului", când nu mai putem comite eroarea de a ne sustrage istoriei 221. Credința acestor corifei ai vechiului postmodernism e că fenomenul s-a stins odată cu războiul rece, cu marile schimbări din Europa postcomunistă, iar dacă luăm în considerare data de 11 septembrie 2001, putem decide că deja a început altă treaptă a istoriei. Ihab Hassan, Malcolm Bradbury și alții încă nu puteau ști cum se va numi noua mentalitate, însă acum noi suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Rezumat. Prezentul capitol referitor la dinamica electorală din Dobrogea postcomunistă cuprinde trei părți principale. O primă diviziune face referire la geografia electorală a regiunii sudăestice românești, contextualizând datele electorale în logica dezbaterilor privind evoluția partizană din România postcomunistă (existența sau inexistența clivajelor politice în spațiul autohton). O a doua dimensiune
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Rezumat. Prezentul capitol referitor la dinamica electorală din Dobrogea postcomunistă cuprinde trei părți principale. O primă diviziune face referire la geografia electorală a regiunii sudăestice românești, contextualizând datele electorale în logica dezbaterilor privind evoluția partizană din România postcomunistă (existența sau inexistența clivajelor politice în spațiul autohton). O a doua dimensiune include conceptul de neighbourhood effect (efectul vecinătății) și testează modul cum localitățile din proximitatea orașului (în contrapondere cu cele situate la distanțe apreciabile) se apropie din punct de
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
89.47% este procentul românilor din totalul populației țării), există o multitudine de localități plurietnice, în unele dintre acestea etnia dominantă fiind alta decât cea română. Exemple se găsesc atât în județul Constanța, cât și în Tulcea. Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 253 Astfel, în județul Constanța, în localitatea Dobromir, din cei 2 636 de locuitori etnia cea mai numeroasă (50.30%) este cea turcă, iar în Ghindărești 94.98% dintre cei 2 712 locuitori ai localității sunt ruși lipoveni. În
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
mare îndeosebi în cazul alegerilor locale. Sistemul electoral Sistemul electoral de după 1990 se caracterizează printr-o instabilitate legislativă, evidentă în contextul numeroaselor legi electorale adoptate în intervalul 1990-2008. Scrutinul pentru Camera Deputaților a fost organizat, pentru primele cinci alegeri electorale postcomuniste, pe baza reprezentării proporționale, cu liste blocate și prag electoral din 1992 (Preda, 2005). Pragul electoral a urmat o evoluție ascendentă: inexistent în 1990, a fost de 3% la alegerile din 1992 și 1996, 254 Competiția politiCă la nivel loCal
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
electorală inconstantă de-a lungul ciclurilor electorale succedate. Județele Tulcea și Constanța au comportamente electorale total diferite. Pe de o parte, județul Tulcea, care evoluează dinspre un vot preponderent pentru FSN și succesoarele acestuia, PDSR și PSD (în primul deceniu postcomunist), către unul opus social-democraților (perioada de după alegerile locale și generale din 2000), pe de altă parte, județul Constanța, cu un comportament electoral perfect invers. De exemplu, la alegerile generale din septembrie 1992, FDSN a fost net superior CDR în județul
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
așa încât la numărul de mandate, de exemplu, PDL a fost pe primul loc în Tulcea (două dintre cele patru mandate la Camera Deputaților), iar PSD + PC în Constanța (cinci dintre cele zece mandate). Această dinamică electorală pe parcursul celor două decenii postcomuniste este pusă în evidență foarte clar de hărțile raportului de vot între principalele partide concurente la alegeri. O comparație între harta raportului de vot de la alegerile generale din 1996 (raport calculat împărțind voturile obținute de PDSR la acele cumulate ale
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
generală. În prezent, în România ca și în Dobrogea, doar partidele mari contează din punct de vedere electoral. Este vorba de nucleul celor trei mari partide, PDL, PSD și PNL, UDMR fiind un partid strict regional. Realitatea electorală din Dobrogea postcomunistă indică un aspect important: nu există nici un fel de premise care să conducă către individualizarea unor clivaje politice în spațiul politic autohton. Prin această afirmație avem în vedere faptul că rezultatele electorale din cele două județe menționate nu au nici un
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
nu se pot identifica clivaje politice sau delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică opoziția anticomuniști versus postcomuniști, nu este, în opinia autorilor, decât o tensiune superficială a societății românești, una ce devine caducă după 2000, odată cu ratarea intrării PNȚCD în Parlament. Rezultatele electorale din Dobrogea confirmă ipoteza de mai sus: dacă până în anul 2000 dihotomia neocomuniști-anticomuniști, o
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
parte, așezările aflate la o distanță mai mare, unde dezechilibrul în favoarea FSN a fost unul mult mai pregnant. Diferența de comportament electoral între localitățile apropiate și cele depărtate de orașele principale din Dobrogea s-a manifestat și Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 269 la alegerile generale. De exemplu, la scrutinul din 1996, într-o singură comună din județul Constanța PDSR a însumat voturi mai multe decât CDR (în Lipnița), în toate celelalte cinci localități s-a clasat sub CDR, diferența înregistrându
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
90% din totalul populației, iar cele mai semnificative modificări le-au înregistrat grupurile etnice ale bulgarilor (de la 42 070 în 1930 la 415 în 1977), germanilor (12 023 față de 550) și grecilor (de la 7 743 la 635). Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 275 Structura etnică din 2002 este asemănătoare celei din 1977, cu unele mici nuanțe: scăderea populației lipovenești cu 2 475 de persoane și creșterea etnicilor turci cu 5 914 persoane. Comportamentul electoral în localitățile plurietnice Comunitatea turcă din Dobrogea
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
punctul de vedere al comportamentului electoral, partidele mari câștigând majoritatea voturilor (Giugăl, 2011). Peste decenii, în postcomunism, tabloul electoral al partidelor etnice se repetă, acum însă în pofida oricărei restricții de drepturi electorale pentru minoritățile etnice. Concluzii Comportamentul electoral în Dobrogea postcomunistă a fost unul de o sublimă dezordine. În primul deceniu de după 1989, în județul Constanța, PSD actual obținea scoruri electorale modeste, mult sub media națională. De altfel, la alegerile generale din 1996, doar Banatul și Bucureștiul egalau județul Constanța în
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
localităților din județ au avut la alegerile din 2004 și din 2008 primari PSD, însuși orașul Constanța fiind un fief social-democrat redutabil. În județul Tulcea, evoluția electorală a fost una inversă: de la un județ fidel față de PSD în primul deceniu postcomunist, s-a ajuns la unul atașat electoral liberalilor și democrat liberalilor, iar alegerile din 2004 și din 2008 sunt dovada acestei evoluții. În 2012 o altă deplasare partizană, dinspre PDL către USL, completează tabloul electoral din județul nordic al Dobrogei
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
ar putea ivi, în zona politicilor publice, o abordare coerentă în sensul prezentat de noi aici. Capitolul 2 INERȚIE SOCIALĂ îN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ 2.1. Continuum-ul comunism - postcomunism. România urbană în secolul al XXI-lea În efortul analizării societății postcomuniste se dezvoltă fără încetare o serie extinsă de teme specifice. Literatura de specialitate insistă în genere pe aspecte evidente, referindu-se în speță la domeniul economic: trecerea la economia de piață și la sistemul capitalist, politic, adoptarea și practica democrației
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
avut (sau ar fi trebuit să aibă) loc la nivelul grupurilor sociale în general, în speță al comunității, definită din perspectivă sociologică, temă ce ne preocupă pe noi în mod particular. În acest subcapitol sunt analizate aspecte ale societății românești postcomuniste concentrându ne pe experiența conviețurii în mediul urban, cu accent pe configurarea orașelor din perspectivă comunitaristă. Tendința copleșitor manifestă la noi în ultimele decenii este de a considera axiomatic postcomunismul ca fiind o stare de fapt. Deși există coordonate ale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acest fapt continuând să genereze disfuncții majore la nivelul societății. Cu alte cuvinte, atât timp cât vom continua să locuim conform acelorași date de configurare a spațiului din perioada comunistă, nici individul nu se va putea modifica semnificativ și deci adapta condițiilor postcomuniste. 2.1.1. Practici comuniste în reconfigurarea spațiului urban Acțiunile regimurilor totalitare au drept scop esențial controlul tuturor aspectelor vieții individului. Dintre aceste acțiuni, în cazul comunismului ne interesează aici cele care au vizat spațiul urban și comunitatea ca formă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
va facilita regimul”<ref id=”1”>Darrick, Ceaușescu’s Bucharest, p. 182.</ref>. Orașul socialist a devenit așadar un scop și un mijloc în egală măsură, „succesul” politicilor de dezvoltare urbană din acea perioadă iradiind în continuare și în perioada postcomunistă. Dacă temporal ne găsim în post, întrebarea esențială este dacă și „calitativ” ne aflăm în același post proclamat la nivel public. Legitimitatea întrebării se justifică atunci când avem în vedere că de cele mai multe ori peisajul urban din fostele țări comuniste este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Post-Communism: Postmodernity or Modernity Revisited?”, în The British Journal of Sociology, vol. 48, no. 4 (Dec., 1997), pp. 543-544.</ref>. Așadar, nu ar trebui să asociem nediferențiat prefixul post atunci când vorbim despre orice fenomen din această perioadă, tocmai pentru că „societățile postcomuniste se confruntă acum cu probleme specifice modernității, până acum latente, probleme precum conflictul de interese între general și particular, continuitate și granițe ale statului, confruntarea dintre diferite forme de legitimare, precum și diferite aspecte ale procesului politic modern”<ref id=”2
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
4.</ref>. Aceste considerații mai degrabă generale privind evoluția pieței imobiliare subliniază maniera confuză de dezvoltare a mediului urban, care a condus la o perpetuare a modelului comunist anihilând în același timp tendința normală de reechilibrare. 2.1.4. Orașe postcomuniste? Având pe de o parte argumentul orașului ca produs social și pe de altă parte cel al chestionării atribuirii prefixului post în această arie, considerăm că încă nu putem vorbi de orașe postcomuniste în spațiul românesc. Aceasta se explică prin
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
normală de reechilibrare. 2.1.4. Orașe postcomuniste? Având pe de o parte argumentul orașului ca produs social și pe de altă parte cel al chestionării atribuirii prefixului post în această arie, considerăm că încă nu putem vorbi de orașe postcomuniste în spațiul românesc. Aceasta se explică prin faptul că perioada de după căderea Cortinei de Fier nu a fost marcată de schimbări notabile în configurarea spațiului urban, schimbări ce ar fi generat și modificări la nivelul structurilor sociale. Pe de o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în acest sens devine detalierea comunității așa cum înțelegem noi să o definim, menționând, atât funcțiile, cât și scopul acesteia, scop ce nu se poate îndeplini în condițiile actuale de configurare spațială în orașele României. 2.1.5. Comunitate în orașele postcomuniste Există tendința de a folosi termenul comunitate oriunde este vorba despre un grup de oameni. Această abordare este eronată, iar dacă se poate scuza în limbajul comun, nu este acceptabilă în cel sociologic. De asemenea, se vorbește de multiple feluri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]