1,721 matches
-
formulă pe care o consider ușor nepoliticoasă, propunând să fie Înlocuită cu a se vedea sau cf., care Înseamnă confruntă. Iată o notă dată de Ioana Em. Petrescu În D. Popovici, Studii literare, vol. I., Literatura română În epoca „luminilor”, postfață de Aurel Martin, ediție Îngrijită și note de I. Em. Petrescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 505: Asupra versificației În Țiganiada, v. Florea Fugariu, Despre lectura manuscriselor lui Ioan Budai-Deleanu, Limba română, VII (1958), nr. 4, pp. 11-42; Id., Influența
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
apariției, adresa editurii și a tipografiei. Nu este menționat tirajul cărții O trimitere bibliografică trebuie să conțină toate datele cerute de o fișă bibliografică, Într-o anumită ordine: prenumele și numele autorului; titlul lucrării; localitatea unde a fost publicată; prefață, postfață, traducător (dacă e cazul); editura; anul de apariție (deci trei precizări În ordine invers alfabetică: localitate, editură, an. Această ordine, perfect logică, nu este respectată Întotdeauna. De obicei, se indică editura, localitatea și anul. Așa procedează Iorgu Iordan În Stilistica
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 29. Observații După fiecare notă, folosirea punctului este obligatorie. La fel ca În fișa bibliografică, orice informație care lipsește de pe foaia de titlu va fi preluată Între paranteze drepte (prefață, postfață, numele traducătorului etc.). Este obligatoriu să folosim pentru fișa cărții pagina de titlu, nu informația de pe copertă. Uneori, pot exista anumite diferențe Între informația de pe copertă și cea de pe foaia de titlu. FIGURĂ!!! Copertă, pagină de gardă, foaie de titlu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
posibil, despărțirea cuvintelor În silabe de pe o pagină pe alta. În mod special, se va evita despărțirea În silabe de pe o pagină impară pe pară (pentru alte detalii, vezi capitolul despre despărțirea cuvintelor În silabe). Paginarea prefeței (introducerii) și a postfeței 1 • Prefața Începe pe prima pagină după paginile de gardă. • Textul prefeței (postfeței) Începe pe pagină impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se va evita despărțirea În silabe de pe o pagină impară pe pară (pentru alte detalii, vezi capitolul despre despărțirea cuvintelor În silabe). Paginarea prefeței (introducerii) și a postfeței 1 • Prefața Începe pe prima pagină după paginile de gardă. • Textul prefeței (postfeței) Începe pe pagină impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o pagină impară pe pară (pentru alte detalii, vezi capitolul despre despărțirea cuvintelor În silabe). Paginarea prefeței (introducerii) și a postfeței 1 • Prefața Începe pe prima pagină după paginile de gardă. • Textul prefeței (postfeței) Începe pe pagină impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă cursivă, cu același corp ca textul de bază. • Dacă prefața cuprinde mai mult de 16
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mel e... Îmi este dor de apa de la fântâna din medeanul satului... De toți ai satului îmi este tare dor... Acolo este încă o parte din viața mea... Autorul Școala cu clasele I-VIII din Priponești de Sus 455 În loc de postfață Faptele de cultură au început să aibă importanț ă mai ales pentru sine... Muzeele, librăriile și bibliotecile parcă și‐au împuținat și ele oferta... Teatrele rezistă atâ t cât în fruntea lor au conducători cu simțul economiei libere... Cinematografele se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Visătorii...................................... .......................437 Vremuri bune ............................................... .....440 Vitrina........................................ .......................441 Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970................................442 Valori spirituale tutovene...................................442 Za lmo xis............................................ ................442 Zorile......................................... ........................443 Zori de ziuă ............................................... ........448 Bârladul - Da, dar Priponeștii? ..........................450 În loc de postfață ............................................... 455 Bibliografie ............................................... .........460 Cuprins:
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
The Return, New York, 1997; ed. (Întoarcerea), tr. Magdalena Popescu și Smaranda Bedrosian, București, 2001; The Oasis, New York, 2001; ed. (Oaza), tr. Florin Sicoie, București, 2002. Traduceri: Marica Beligan, Cenușa mea va fi caldă, București, 1968; E. M. Forster, Aspecte ale romanului, postfața trad., București, 1968; James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Corina Cristea); Cinci povești cu cowboy, îngr. și pref. trad., București, 1972 (în colaborare cu Gabriel Pleșea). Repere bibliografice: Paul Georgescu, Medalion: Petru Popescu, VR, 1965, 9; Gelu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127 Liberalism 1: variația internă / 131 Liberalism 2: opțiunile Chinei / 136 Capitolul 6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece / 144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cuprinzătoare a sistemului internațional după Războiul Rece. Totuși, Harrison este conștient și de faptul că vizează o țintă în mișcare, precum și că, după intervalul de timp analizat în această lucrare, în sistemul internațional au avut loc multe evenimente. Într-o postfață foarte edificatoare, în loc să încerce să actualizeze studiile de caz, autorul folosește ca punct de plecare propria teorie liberală, alături de realism și instituționalism, pentru a reflecta asupra implicațiilor reacțiilor SUA la evenimentele de la 11 septembrie 2001, asupra atacurilor din Afganistan și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece. În cel mai rău caz, acesta oferă o perioadă extinsă în timpul căreia principalele puteri au avut ocazia să se adapteze la "șocul sistemic" provocat de colapsul sovietic, și să-și adapteze marile strategii potrivit urmărilor. Cu toate acestea, în postfață sunt abordate principalele evenimente apărute în sistemul internațional după 1999, în scopul unei evaluări provizorii a semnificației lor pentru teza dezvoltată în lucrare. Postfața discută despre două chestiuni specifice. Mai întâi, analizează gradul în care evenimentele de la 11 septembrie 2001
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
provocat de colapsul sovietic, și să-și adapteze marile strategii potrivit urmărilor. Cu toate acestea, în postfață sunt abordate principalele evenimente apărute în sistemul internațional după 1999, în scopul unei evaluări provizorii a semnificației lor pentru teza dezvoltată în lucrare. Postfața discută despre două chestiuni specifice. Mai întâi, analizează gradul în care evenimentele de la 11 septembrie 2001 pot fi considerate comparabile cu colapsul Uniunii Sovietice în termenii importanței lor pentru studiul relațiilor internaționale. În lucrare se dezvoltă afirmația potrivit căreia colapsul
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
analiză este validă. Dacă atacurile de la 11 septembrie sunt înțelese ca o reacție față de elementele reziduale ale unipolarității din lumea post-Război Rece, atunci există precedente clare ale acestui tipar al evenimentelor în perspectivele realiste convenționale asupra sistemului internațional. De asemenea, postfața comentează semnificația aparentei întreruperi a tendinței de aliniere care a caracterizat primul deceniu de tranziție după Războiul Rece. Considerăm că resurgența politicii de putere după 11 septembrie 2001 reflectă un caz de învățare eșuată a SUA, în mediul internațional permisiv
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și perspectivei istorice sunt foarte serioase. Cu toate acestea, ca o recunoaștere a importanței evoluțiilor mai recente și a semnificației lor pentru teme esențiale ale lucrării noastre, în postfață abordăm evenimentele de la 11 septembrie 2001 și consecințele lor. Scopul acestei postfețe nu este de a realiza o extindere comprehensivă și sistemică a cadrului cărții, pentru a acoperi perioada după 1999. În schimb, urmărim să atragem atenția asupra importanței crescute a proiectului lucrării, în lumina tendințelor recente, precum și să evidențiem modul în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1985; Poezii în șoaptă, București, 1985; Despărțirea de cuvinte, București, 1988; Ritual - Rite, ed. bilingvă, tr. Gina Argintescu-Amza, Constanța, 1995; LV (Cincizecișicinci), Buzău, 1995; Limpeziș (Locul Ființei), București, 1997; Distilerii nocturne (100 poezii), Timișoara, 2000; Fragmente despre infinit (101 intropoeme), postfață Ion Murgeanu, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Măștile somnului”, CNT, 1968, 14; Dumitru Micu, „Măștile somnului”, GL, 1968, 18; M.N. Rusu, „Măștile somnului”, LCF, 1968, 23; Gheorghe Grigurcu, „Măștile somnului”, F, 1969, 4; Caraion, Duelul, 62-65; Grigurcu, Teritoriu, 242-248
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Briefe einer einsamen Königin, München, 1916; Insula Șerpilor, București, [1918]; Poezii din Carmen Sylva, îngr. și tr. Adrian Maniu, București, 1936; Poveștile Peleșului, îngr. și pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1991; ed. Doina David și Stela Iancea, Timișoara, 1991; ed. cu postfață Mircea Coloșenco, București, 2000. Traduceri: Rumänische Dichtungen, Leipzig, 1881 (în colaborare cu Mite Kremnitz); Hélène Văcărescu, Lieder aus dem Dimbovitzathal, Bonn, 1889. Repere bibliografice: James Condamin, Fortune, infortune. Étude sur les pensées d’une Reine (Carmen Sylva), Paris, 1883; W
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Clipe vesele, Iași, [1897]; Datine și credințe naționale, Ploiești, 1899; Cazuri și necazuri, f.l., 1904; Căsnicii..., București, 1910; Epigrame, București, 1931; Scrieri, îngr. Mircea Ionescu-Quintus, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1981; Trident Quintus (în colaborare cu Mircea Ionescu-Quintus și Nelu Ionescu-Quintus), postfață Florin Sicoe, Ploiești, 2001. Traduceri: August Strindberg, Tată, București, 1895 (în colaborare cu George Ranetti). Repere bibliografice: Chendi, Schițe, 173-175; Ion G. Ionescu-Quintus, în Antologia epigramei românești, îngr. și introd. A.C. Calotescu-Neicu și N. Crevedia, București, 1933, 105-112; Mihail Sevastos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
Joseph Conrad, Corsarul. Falk, Cluj-Napoca, 1988, Trăsnaia lui Almayer, Cluj-Napoca, 1992; Iris Murdoch, Mașina de iubit, cea sacră și profană, Cluj-Napoca, 1991; Bani și amenințări. 13 nuvele polițiste din literaturile engleză și americană, Cluj-Napoca, 1991; William Styron, Sophie a ales, postfața trad., București, 1993; Dorothy L. Sayers, Cele cinci piste false, București, 1994; Larry L. Watts, O Casandra a României: Ion Antonescu, București, 1994 (în colaborare cu Liliana Pop); David Lodge, Schimb de dame, postfața trad., București, 1995, Gânduri ascunse, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
1991; William Styron, Sophie a ales, postfața trad., București, 1993; Dorothy L. Sayers, Cele cinci piste false, București, 1994; Larry L. Watts, O Casandra a României: Ion Antonescu, București, 1994 (în colaborare cu Liliana Pop); David Lodge, Schimb de dame, postfața trad., București, 1995, Gânduri ascunse, Iași, 2003; Wilfried Bion, Seminarii braziliene, New York-Cluj-Napoca, 1995; Victor Papilian, Igor’s Mannequin, Gheorghe Săsărman, Algernon’s Escape, în Twelve. A Romanian Science Fiction Anthology, Timișoara, 1995; Adrian Marino, The Biography of the Idea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
Anthology, Timișoara, 1995; Adrian Marino, The Biography of the Idea of Literature, Albany (SUA), 1996 (în colaborare cu Charles M. Carlton); Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert, pref. trad., București, 1997; William Trevor, Călătoria Feliciei, București, 1998; Ian McEwan, Câinii negri, postfața trad., București, 1999, Amsterdam, Iași, 2001, Ispășire, Iași, 2003; Edgar Lawrence Doctorow, Cartea lui Daniel, postfața trad., București, 2000; Valentin Marica, Aluviuni - Alluvia, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000; Calinic Argatu, Peace and Rejoicing with Brâncuși, Cluj-Napoca, 2001; Matei Călinescu, A citi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]