5,162 matches
-
sau societate a informației la Alvin Toffler și John Naisbitt. Dacă în societățile tradiționale (preindustriale) accentul era pus pe agricultură și exploatarea resurselor naturale, iar în societățile moderne (industriale) accentul este pus pe tehnologie și producție de serie, în societățile postmoderne (postindustriale) accentul este pus pe informație, telecomunicații, computere. Inglehart consideră că modernității îi este caracteristică maximizarea creșterii economice și autoritatea rațional-legală, iar postmodernității maximizarea bunăstării și autoritatea atât legală cât și religioasă (a se observa diferența față de conceptele utilizate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la spațiul global, și prin acesta la timpul global (Harvey, 1990). Aceeași schimbare a categoriilor ontologice de spațiu și timp este considerată și de Z. Bauman a fi caracteristica principală a modernității lichide, cum o numește el. În ce privește psihologia omului postmodern, Bauman face portretul acestuia, utilizând metafora turistului și atinge în același timp problematica identității teritoriale: Dar mai există o metaforă care se potrivește vieții postmoderne: cea a turistului.... Turistul e extrateritorial, dar el își trăiește extrateritorialitatea ca pe un privilegiu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Bauman a fi caracteristica principală a modernității lichide, cum o numește el. În ce privește psihologia omului postmodern, Bauman face portretul acestuia, utilizând metafora turistului și atinge în același timp problematica identității teritoriale: Dar mai există o metaforă care se potrivește vieții postmoderne: cea a turistului.... Turistul e extrateritorial, dar el își trăiește extrateritorialitatea ca pe un privilegiu, ca independență, ca dreptul de a fi liber, liber să aleagă, ca o permisiune de a restructura lumea. Tocmai capacitatea estetică a turistului curiozitatea, nevoia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
factorilor). Într-un alt studiu Bogdan Voicu vorbește despre pseudomodernitate în raport cu spațiul valoric românesc, înțelegând prin societate pseudomodernă o societate (parțial) modernizată din punct de vedere cultural, aflată însă într-o criză economică cronicizată, dar și în contact cu culturi postmoderne. Societatea pseudo-modernă este o societate a unei modernități tensionate, dilematice, infirme, oscilând între tradiție și postmodernitate (Voicu, 2004: 228). În mod similar, Traian Vedinaș consideră că ruralul românesc înclină clar spre modernitate, dar o modernitate rudimentară, și care este mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism protejarea mediului chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne (valorizarea dezvoltării personale, accentuarea consumului, accentuarea laturii hedoniste a vieții)*. 3.2.1 Tradiționalism-modernitate În ce privește atitudinea față de schimbare (datele de mai jos provin din baza de date European Values Survey, 1999), surprinsă pe o scală de 10 trepte (Oamenii ar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legate de protejarea mediului (aceste rezultate au reieșit identificând cu Anova regiunile ce au medii semnificativ diferite ale variabilei latente obținute din v8, v9, v10). Există deja în literatura de specialitate prelucrări pe baza de date EVS 1999 în ce privește orientările postmoderne (Voicu, 2005: 185-188), inclusiv în privința orientării spre nevoi superioare. Astfel, România apare a fi mai puțin interesată de astfel de nevoi, explicația fiind aceea că, o mare parte a populației nu și-a satisfăcut încă nevoi de bază legate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel). 4. CONCLUZII Prelucrarea datelor prin analiză secundară arată că, din punct de vedere atitudinal, populația rurală a țării este preponderent înclinată spre tradiționalism, iar modernitatea este vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural, acestea fie nu apar, fie au o intensitate scăzută. Cele două sate studiate sunt extrem de asemănătoare din punct de vedere al gradului de tradiție, modernitate și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două sate, în ce privește modul de raportare la schimbarea socială. Capitolul trei al lucrării arată o orientare atitudinală preponderent tradiționalistă a ruralului românesc, elementele de modernitate fiind vizibile mai puțin în plan atitudinal, și mai mult în planul existenței obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Presă "Șansa" SRL. Barth, Fredrik. 1976. Los grupos etnicos y sus fronteras. La organización social de las diferencias culturales. Introducción. FEC. Mexico D.F., pp. 9-49. http://www.cholonautas.edu.pe/modulo/upload/Barth%20intr.pdf Bauman, Zygmunt. 2000. Etica postmodernă. Timișoara: Editura Amarcord. Bauman, Zygmunt. (f.a.). Globalizarea și efectele ei sociale. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bauman, Zygmunt. 2000. Modernitatea lichidă. Filipeștii de Târg: Editura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Scott, C. 1987.Value Change in Industrial Societies, în The American Political Science Review, vol 81, 4, 1303-1319. Inglehart, Ronald. 1997. Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic and Political Change in 43 Societies. Princeton University Press. Inglehart, Ronald. 2000. Globalization and Postmodern Values. în The Washington Quaterly, 23, pp. 215-228. Inkeles, Alex. 1969. Making Man Modern. On the Causes and Consequences of Individual Change in Six Developing Countries. în American Journal of Sociology, vol. 75, 2, pp. 208-225. Institutul de Sociologie al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ (selectiv) • Acolada Atlantică, Ștefan Avădanei • Cartea pentru cei multi. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă, Ovidiu Aniculaese • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.K.pentru America, Gheorghe Stan
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Clivajul pe care îl evidențiază Kagan este alimentat de diferența dintre sistemele de valori și opțiuni care animă un grup sau altul de mari puteri. Iată, de pildă, cum apare această diferență de viziune în cazul Europei și Rusiei: "Spiritul postmodern, "post-național" al Uniunii Europene este răspunsul Europei la conflictele oribile din secolul al XX-lea, când naționalismul și politica de putere au năruit de două ori continentul. Atitudinile de politică externă ale Rusiei au fost influențate de percepția unui eșec
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În sine, datorită valorilor pe care le vehiculează marca. Cum poate Dentsu să-i sporească valoarea lui Luis Vuiton? Prin informații pertinente (insights) despre consumatori? S-a trecut de la publicitatea one shot, demonstrativă și directă, la forme relaționale de marketing postmodern, interpretative și indirecte. Astăzi, cunoștințele de tip marketing nu mai sunt suficiente, problema centrală care se pune fiind cum să se dezvolte capacitățile de creare a cunoașterii. Este o gravă eroare să se limiteze gestionarea cunoașterii la tehnologiile informației, căci
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
față de sistemul de învățământ. 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?tc "6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?" Școlile sunt instituții ierarhizate care inspiră, pentru publicul insuficient de receptiv la valorile postmoderne ale autorealizării sau ale autonomiei, mai multă încredere decât cele autonome. Membrii acestuia ar trebui să conștientizeze faptul că instituțiile publice și personalul angajat aici se află în serviciul public, educația fiind un bun public. Totuși, școala gestionează un bun
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scapă de neajunsurile pe care le implică „steno-limbajul” (înțeles ca set de semnificații oficializate). Postmodernitatea a renunțat să încerce o resuscitare a logocentrismului înlocuind acest efort cu tentativa de reconciliere a miticului cu „gândirea slabă” (Vattimo) și cu post-structuralismul. Ficțiunea postmodernă este, la limită, o nouă formă de mitizare. Apetențele general umane pentru ceea ce Jung numea „imagine primordială” (arhetipală, funciar nereprezentabilă) explică sensibilitățile postmodernității pentru mitic și imaginar. Imaginalul mitic este un experiment uman cu care raționalul culminează, și nu ceva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de creativitate asupra practicii psihologice și pedagogice trebuie privit cu rezerve. Într-adevăr, mare parte din criticile adresate abordării psihometrice în studiul creativității sunt echivalentul în științele sociale ale aruncării copilului împreună cu covata. Multe obiecții cu privire la abordările psihometrice reprezintă acuzele postmoderne standard aduse metodologiei cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase nuanțe ale criticilor - precum interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Încât să aleagă alții pentru ea fără consimțământul ei. Aceste „bunuri publice”, valori ale modernității democratice, sunt, În lumea căreia dorim să i ne alăturăm, forme de raționare și comportamente normale, aproape banale. Aceasta a și permis Vestului să chestioneze postmodern dacă universalismul e chiar universal aplicat, dacă diversitatea este sau nu deplin asigurată, dacă nu cumva raționalul ar mai trebui să lase un pic de loc și emoționalului, dacă „metanerativele” sunt despre toți sau doar despre un establishment cu proeminență
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1898, jalnicul Mario Schiff, în 1910, bietul Pierre Villey, în 1935, sinistrul Maurice Rat, în 1962, vicleanul Constant Venesoen, în 1993 etc. -: bărbații și femeile sunt egali, nici o superioritate a primilor. Dar și îiar această opțiune este premonitorie și efectiv postmodernă) inexistența vreunei superiorități a soțiilor și a mamelor asupra soților și copiilor lor. Căci inegalitatea este produsul instrucției și al instituției - o idee a lui Montaigne... Marie de Gournay gândește și trăiește în acest fel: i se reproșează celibatul, unii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care nici chirurgia, nici farmacopeea medicului nu pot face mare lucru în materie de anestezic sau de antalgic. Atunci când Canguilhem definește sănătatea prin liniștea trupului, el se exprimă mai mult ca un epicurian contemporan cu Magistrul decât ca un medic postmodern, pentru că o boală cum este cancerul, de exemplu, lasă trupul liniștit, dar îl omoară în același timp... Teoria epicuriană a luptei contra suferinței acordă deci cel mai însemnat rol deciziei și voinței bolnavului. Și aici, rațiunea, filosofia deci, poate fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dialectic, Lucrețiu își merită prisosință ciomăgeala. Iată un om ai cărui dușmani nu sunt prietenii hedonismului! Stoici care lansează calomnii, creștini care le reiau pe cont propriu, ba mai și adaugă, medici psihiatri purtând bonete cu urechi de măgar, feministe postmoderne care reactivează platonismul excitându-se în afara contextului și a categoriilor istorice: Lucrețiu deranjează. Și cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici pulsiunile, nici plăcerea și își transformă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ecologie urbană. În continuare, vor fi prezentate succint patru teorii principale care tratează s.u.. Primele trei teorii sunt strâns legate de teoria ecologiei umane clasice, formulată de membrii Școlii Sociologice din Chicago, ultima fiind un model legat de teoriile postmoderne și de aplicarea acestora în analiza s.u.. Prima școală de sociologie centrată pe studierea orașului a fost Școala Sociologică din Chicago, formată în anii 1920 sub îndrumarea lui Albion Small. Membrii marcanți ai Școlii din Chicago au fost Robert
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
devină monofuncționale. Astfel, se pot delimita centre comerciale, centre administrative, centre turistice etc., delimitarea acestora datorându-se diferitelor condiții necesare formării unui sector. 4. Ultimul model de structură urbană prezentat în acest studiu este cel numit keno capitalism al orașului postmodern, elaborat de către Michael Dear și Steven Flusty (2002). În această teorie, cei doi autori sintetizează schimbările apărute în structura fizică a orașelor postmoderne, demonstrând că economia postfordistă a schimbat total acea structură urbană pe care o regăsim în modelele ecologiste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
4. Ultimul model de structură urbană prezentat în acest studiu este cel numit keno capitalism al orașului postmodern, elaborat de către Michael Dear și Steven Flusty (2002). În această teorie, cei doi autori sintetizează schimbările apărute în structura fizică a orașelor postmoderne, demonstrând că economia postfordistă a schimbat total acea structură urbană pe care o regăsim în modelele ecologiste. Pentru o descriere a acestui model, autorii utilizează metafora keno capitalism, ale cărei principale caracteristici sunt lipsa unui centru sau, mai exact, un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
existența relațiilor globale alături de cele locale, stratificare socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane. Toate acestea duc la o structură urbană fluidă și mai haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului postmodern în comparație cu orașul modern rezultă din caracteristicile schițate în tabelul următor: Tabelul 1. Caracteristicile orașului modern și postmodern Caracteristicile orașului modern Caracteristicile orașului postmodern Megastructuri - străzi spațioase cu clădiri moderne, uriașe, de beton și sticlă. Clădiri originale, estetice Spații liniare și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o structură urbană fluidă și mai haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului postmodern în comparație cu orașul modern rezultă din caracteristicile schițate în tabelul următor: Tabelul 1. Caracteristicile orașului modern și postmodern Caracteristicile orașului modern Caracteristicile orașului postmodern Megastructuri - străzi spațioase cu clădiri moderne, uriașe, de beton și sticlă. Clădiri originale, estetice Spații liniare și monotone - suburbii foarte ample și canioane urbane. Fațade texturate, spectaculoase, bogat ornamentate constituind atracție pentru pietoni. Ordine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]