1,814 matches
-
vină rândul. Cei muriți demult erau aduși în racle criogenice, întru refacerea vederii pentru lumea cealaltă! În busculada creată de un extraterestru care levita în transă, sfâșiind cu ghearele verzi lumina lăptoasă, acesta stâlci ordinea, curbând timpul ca pe o potcoavă, încât ultimii pacienți ajunseră cei dintâi în cabinetul oculistei. Până la miezul nopții, Mioara Alimentară așteptă ca sclerozata doctoriță să își facă pe calculator astrograma zilei pentru a ști exact interferența dintre linia mediană a inimii și elipsa lui Saturn în vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mari întru glorie -scriitoriiau toate calitățile și metehnele omenești, inclusiv obsesia genialității. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să împaci atâtea structuri complexe și dilematice, să armonizezi atâtea energii centrifuge, chiar dacă se știe demultsub soarele literaturii încape toată lumea. ,,Calul cu potcoave roz” -cartea pe care Val Andreescu o oferă cititorilor săi cuprinde epigrame, fabule și panseuri umoristice, așezate exact în această ordine. Succesiunea nu implică, probabil, și un criteriu de ierarhizare valorică deși nu poate fi exclusă nici această ipoteză. Umoristul
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
din turmă, Dând vina pe cai ! Eroare! Au crezut că pân’la urmă, Caii vor face-nchisoare, Iar râvnitul lor tain, Va trece-n sector canin! La audieri, turbați, Au pledat: Nevinovați! -Pe grăsun l-au omorât Caii, lovind cu potcoave ! Falseleacuzații grave, Le-au semnat senini! Și-atât ! Un legist fiind chemat, De suspicioși stăpâni, Cercetând a decretat : Vinovați sunt...frații câini! Iar stăpânii ca... stăpânii! Dându-și câinii la hingheri, Le-au spus o vorbă de ieri, Care o
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
unei căciuli țurcane. ― Am să-ți povestesc o întâmplare pe care am auzit-o și eu de la unul tare mucalit de la mine din sat. Într-o sâmbătă seara, ne aflam câțiva gospodari la un țoi de rachiu la crâșma lui Potcoavă. La masa de lângă noi, golea cine știe al câtelea țoi de rachiu mucalitul despre care spuneam. La o vreme, îl aud: „Mă fraților. Hai să vă spun una gogonată. Ia mai astă vară, cam pe vremea seceratului, într-o duminică
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fost nevoie de păzitori, iar noi doi nu ne-am fi cunoscut niciodată unul pe altul. Nu, râpa se întinde numai vreo doi kilometri de o parte și de alta a locului unde ne aflăm noi acum. Seamănă cu o potcoavă uriașă, în interiorul căreia se află peștera ei. Vâlva nu poate trece pe deasupra dar o poate ocoli. Dacă însă te urmărește și tu ai prins de veste, atunci ai un avantaj de câteva minute bune trecând puntea aceasta. Exact aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mi-am închipuit, în rucsacul său negru. Poartă coperta unei cărți, ce se găsește deocamdată în stadiu de proiect! Ea va fi, însă - Theo n-are nici o îndoială în această privință - o carte, esențială. Mai poartă, apoi, în rucsac, o potcoavă, simbolul heraldic al familiei sale. Aud că întreabă pe toată lumea cum se spune "potcoavă" în diverse limbi și își notează. Va alcătui, astfel, un dicționar complet, mondial, al acestui cuvânt, operă la care ține, de asemenea, foarte mult, se pare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
deocamdată în stadiu de proiect! Ea va fi, însă - Theo n-are nici o îndoială în această privință - o carte, esențială. Mai poartă, apoi, în rucsac, o potcoavă, simbolul heraldic al familiei sale. Aud că întreabă pe toată lumea cum se spune "potcoavă" în diverse limbi și își notează. Va alcătui, astfel, un dicționar complet, mondial, al acestui cuvânt, operă la care ține, de asemenea, foarte mult, se pare. La prânz, în timp ce ne aflăm la masă, auzim în difuzoare vocea căpitanului. Toată lumea ciulește
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ia în serios. Ceilalți au clasat "cazul". Au zis: "e nebun" și se mărginesc să zâmbească disprețuitor-compătimitor de câte ori îl văd coborîndu-și bicicleta pe scara vaporului sau pătrunzând în "marele salon" cu rucsacul său negru în care duce coperți și o potcoavă. Poate că, trăind înlăuntrul fantasmelor sale, Theo ne consideră pe noi "anormali", deoarece "nimeni nu plînge", "nu simte durerea", nu strigă pentru că în fostele temple ale zeilor umblă șerpii. De câte ori ies din cabină, văd pe ușă imaginile care ne arată
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
încălecă la loc și, unul după altul, cei de sub comanda lui îi urmară exemplul. — Transmiteți ordinele. Aveți grijă ca nimănui să nu-i scape nici un cuvânt. Unul dintre comandanții de lângă Mitsuhide își puse mâinile pâlnie la gură și strigă: — Scoateți potcoavele cailor și aruncați-le! Comanda strident dată din primele rânduri se auzea clar. — Toți pedestrașii să încalțe sandale de paie noi. Nu purtați sandale cu curelele desfăcute după mersul pe drumurile de munte. Dacă baretele s-au rupt, legați-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și arătător. Această imagine îi apărea reflectată, pe un fond de culoarea fructului de avocado, în oglinda mare de deasupra chiuvetei. Cu picioarele depărtate și lenjeria răsucită în jurul gambelor, transpira și se zvârcolea pe colacul de plastic în formă de potcoavă al scaunului ei de tortură. Dar reușise să apuce chestia aia. Și simțind viermișorul între degete, avusese o senzație nefirească. Pe de o parte, acesta se întărise ca o bucată albicioasă de femur sau de tibie smulsă de pe un steag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
plecați în lume. — De ce i-a plăcut lui Sergiu așa de mult acolo? am iscodit-o mai departe pe Ioana. — Locul acela îi amintea de lunca Siretului, de peisajele copilăriei lui. Apoi mai erau două clădiri mari, în formă de potcoavă. Pentru că exteriorul era atât de armonios, n-am schimbat nimic pe dinafară, am refăcut doar interiorul, care a ieșit o minunăție. Sergiu a căutat peste tot mobile vechi care să semene cu cele din țară, a făcut acolo o vatră
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
impresie rămăsese din această vizită. Mama sa o certă cu asprime: - E o biată bătrână! N-are pe nimeni. Pot să ajung și eu ca ea dacă fata mea, în loc să învețe carte, va umbla după cai morți să le ia potcoavele. - Da’ învăț, mamă... Ce Dumnezeu, cum aș putea să te conving? se alintă ea. - Vom vedea ce zice catalogul! Știi bine că anul trecut unele note nu ar fi avut ce căuta în dreptul numelui tău! - Asta a fost demult, mamă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Și de data asta a câștigat Maștera... Vorbea despre un lucru de care el nu avea cunoștință, dar care îl făcu să tresară: Maștera, mama vitregă, era femeia misterioasă din cauza căreia mama lui plânsese de furie. Potcovarul, care examina o potcoavă a calului nervos, înălță capul: — Să tot fie cincizeci de ani de când stă pitită acolo și-l pune de fiu-său să facă ce vrea ea. Băiatul întrebă: — Dar cine e fiul ei? Îl priviră deconcertați și uimiți, apoi potcovarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
al lui Apollinaire și A. France, al Paradisului statistic și al Florilor de mătase, l-am văzut încercînd maturități ingenue în foiletoane scrise cu biberonul și mai știm că dacă numele lui n-ar ascunde o circumcizie - fiindcă scrie sub potcoava ortodoxă a dlui Nae Ionescu - ne-ar fi acuzat de izraelitism”. Iar o notiță din nr. 14 își extinde raza de atac: „Pentru M. Sebastian, Romulus Dianu, Sergiu Dan și ceilalți ucenici imunzi, cea mai francă și rapidă expediție”. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai putea schimba nimic. Se pornește un vînt în rafale care ridică în aer nori de praf, spulberă pungi de plastic, bucăți de ziare, chiștoace de țigări, se aude un vuiet dinspre Giulești. A dat gol Rapidul, se gîndește, cade Potcoava, se cutremură podul Grant, anul ăsta o să prindă fără emoții Cupele Europene, s-ar fi bucurat de una ca asta dacă ar mai fi fost în viață. Cui crezi că i-ar putea trece prin cap să ne urmărească chiar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
voiau să dispărem, le era atins scopul, să ne evaporăm cum se evaporaseră ei de pe acoperiș cu elicopterul, și le-a reușit, Părințele. Unde erai, Roja? Fă-ți mea culpa, autocritica, trebuia să fii acolo, nu să umbli acuma după potcoave de cai morți, așa este, ai dreptate, Părințele, puteam să schimb istoria, bîiguie cu amărăciune în suflet, să facă o pauză, îl durea genunchiul, poți să încerci altă poziție, îi e bine și așa, să revenim la oile noastre, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Bill mă împinseră pe bancheta din spate. Șoferul porni cea mai gălăgioasă sirenă din lume, apoi îi dădu blană. Am luat-o spre vest, am ieșit din oraș și ne-am oprit în mijlocul unei parcări cu pietriș, în formă de potcoavă. Niște polițiști din TJ, în cămăși kaki și pantaloni de călărie, stăteau de gardă cu carabinele în mâini în fața unei clădiri. Fritzie îmi facu cu ochiul și-mi întinse brațul, ca să mă spijin de el. L-am împins și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
puterea nu numai de-al altoi pe borțos, dar chiar și pe aceea de-a se mira cu glas tare cum se face că nu-l pot, în nici un chip, altoi. Dar și lui Fisente, apărut din spate și înălțînd potcoava pentru a-l mirui pe mătăhălos, îi căzură și lui brațele vlăguite pe lângă corp. Și i se preschimbară și lui articulațiile într-unele moi, de vată medicinală. Sub privirile de pește fiert ale celui de-al doilea bărbat, ce se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să-l poată adopta ca pe unul de-al lor. Intra în K în căutarea istoriei. Vedeau pe stradă, înaintea lor, silueta omului numit Piatră târându-se și dând binețe pietrelor. Vultur-în-Zbor mai auzea undeva în apropiere un clic-clac de potcoave ascuns de pâlcul de case și din când în când ajungeau până la ei niște râsete purtate de vânt și înăbușite de ceață. Sursa râsetelor era la capătul îndepărtat al drumului pietruit, în partea opusă casei lui madame Iocasta. Acesta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
natural pentru construirea lor. Dar Orchard Way, Elm Drive și Cherry Walk1 par acum niște ironii crude, note pastorale Într-o simfonie de ciment și sticlă armată. Casa surorii mele se află În Birch Close, o zonă În formă de potcoavă cu case din anii ’60 asaltate de elemente din deceniile următoare, toate pline de idei frumoase ale arhitecților urbaniști de a restaura un sentiment de comunitate distrus cu atâta grijă de arhitecții urbaniști. În timp ce parchez Volvo-ul, un grup de puști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în oameni, Nu se mâncă astfel linte. Fă politică, iubito, Fii cuminte, fii cuminte! Acolo vei pute spune Tot ce vrei - căci ș-așa nime Nici te-aude, nici te crede, O sublime, o sublime. Nu se trec la noi potcoave De la iepe de mult moarte - Pune-te de-nvață dragă: Nu știi carte, nu știi carte. 48. LUNA ESE DINTRE CODRI (cca 1874 ) Luna ese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăvește umbre negre Pe lințolii de zăpadă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
urma drumul către Vaslui, Cleopatra cunoștea fiecare vale și fiecare delușor, se ferea de pietrele din drum și nu pentru că ar fi avut grijă să nu-i zdruncine pe prietenii ei, ci mai mult să-și menajeze copitele Încălțate cu potcoave și hacuri, lăsate preventiv de bunicu’ Ghiorghi: -Le-oi scoate mai Încolo, dacă e moale pe Jdogină și trebuie să aduc lemne pentru ars oale, ămâia măsii! De la calea ferată, Va a observat că zgomotul scos de roțile căruței s-a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
așezate una lângă alta: cojocarii cu galantarele pline de căciuli de miel, albe, brumării și negre; ceasornicării, hăinării din pragul cărora te trăgeau de mânecă vânzătorii, strigând și lăudîndu-și marfa; pielării având de vânzare bocanci cu tălpile numai ținte și potcoave; cofetării cu geamurile pline de acadele și prăjituri cu fistic verde; tutungerii, fierării și manufacturi. Pe uși intrau și ieșeau țăranii veniți după târguială și lucrătorii plini de unsoare, cu lămpi de carbid în mână, sosiți de la muncă, gata să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
văzusem din septembrie 1903), trasam cu degetul arătător pe pernă drumul de trăsuri care urca spre casa noastră din Vira, treptele de piatră În dreapta, speteaza sculptată a unei bănci În stânga, aleea de stejari tineri din spatele tufelor de caprifoi și o potcoavă recent lepădată, un obiect de colecție (mult mai mare și mai strălucitoare decât cele ruginite pe care le găseam pe țărmul mării), sclipind În praful roșiatic al aleii. Amintirea acelei amintiri este cu șaizeci de ani mai veche decât cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de o mică și nesemnificativă mutare a unui pion discret). După ce a trecut prin acest infern „antitetic“, persoana ce caută soluția, devenită acum ultrasofisticată, va descoperi acea simplă mutare-cheie (nebun la c2) la fel cum o persoană care umblă după potcoave de cai morți ar parcurge drumul de la Albany la New York, prin Vancouver, Eurasia și insulele Azore. Experiența plăcută furnizată de această rută ocolitoare (peisaje ciudate, gonguri, tigri, obiceiuri exotice, ocolirea de trei ori a unui vas din lemn, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]