1,812 matches
-
jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții prielnice de hrană și viețuire mai multor specii de păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: zece specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
floră sălbatică);astfel: zece specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: șase specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
faună și floră sălbatică). Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); șase specii de pești: porcușorul de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
în arealul parcului se află șapte mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii") și liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
Martes martes"), hermelină ("Mustela erminea"), viezure ("Meles meles"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
a devenit drum domnesc în timpul domniei lui Iliaș Rareș (1546-1551). În valea Docolinei a avut loc în vara anului 1577 o luptă pentru ocuparea tronului Moldovei, între oastea lui Petru Șchiopul, care venea dinspre sud și cea a lui Ioan Potcoavă, care cobora dinspre nord. Confruntarea de la Docolina dovedește existența unui pod în această zonă. Satul a fost dăruit la începutul secolului al XVII-lea boierului Mihai Furtună, această danie fiind întărită de domnitorul Simion Movilă, printr-un hrisov din 5
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
de la diferite întreprinderi industriale și a apelor murdare din canalizațiile localităților urbane și rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de scurgere. În râul Prut au fost identificate 44 de specii de pești: În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
canalizațiile localităților urbane și rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de scurgere. În râul Prut au fost identificate 44 de specii de pești: În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
de acumulare Dubăsari) și sectorul de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești : Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul "Șoimii" (1904), spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul "Șoimii" (1904), spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși, fiind înmormântați în pământul strămoșesc, „în cântecul bătrânului Nistru”. Scriitorul descrie astfel acest râu
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
trestii, de mănunchiuri de iarbă. De la malul celălalt veneau vâjâiri de unde: acolo era cumpănă, acolo apele mușcau malul gemând și acolo se căscau vârtejurile adânci. (...) Nistrul vâjâia în albia-i neguroasă; pâclele se risipeau, răsăritul se înflăcăra.”" În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă traversează Nistrul în vara anului 1576 pe un pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
vâjâiri de unde: acolo era cumpănă, acolo apele mușcau malul gemând și acolo se căscau vârtejurile adânci. (...) Nistrul vâjâia în albia-i neguroasă; pâclele se risipeau, răsăritul se înflăcăra.”" În romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă traversează Nistrul în vara anului 1576 pe un pod umblător pe la vadul Lipșei, trecînd înspre Movilău. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Au coborât în valea Nistrului la colibele de nuiele și lut, acoperite cu șovar, ale pescarilor. Năvoadele și oriile
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
proză realistă. În 1901, se căsătorește cu Ecaterina Bâlu, cu care s-a stabilit la Fălticeni, unde începe să lucreze la primele nuvele și se decide să trăiască din cariera de scriitor. În 1902 apare primul manuscris al romanului "Frații Potcoavă", unele dintre fragmentele acestuia fiind publicate în revista "Pagini Alese" cu pseudonimul "M. S. Cobuz". În iunie 1903, Sadoveanu este incorporat și face armata în apropiere de Târgu Ocna, perioadă care l-a inspirat să scrie „Amintirile căprarului Gheorghiță”. Această
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
mai colaborat la ziarul "Voința Națională", publicat de Partidul Național Liberal și condus de politicianul Vintilă Brătianu. La începutul lunii decembrie a aceluiași an, în acest ziar va fi publicat "Șoimii", primul său roman, o variantă dezvoltată a povestirii "Frații Potcoavă", cu o introducere de istoricul Vasile Pârvan. În 1904 se întoarce la București, pentru a ocupa postul de copist la „Casa Școalelor”, care se afla în subordinea Ministerului Educației, întorcându-se doi ani mai târziu la Fălticeni. După anul 1906
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
mesele frugale și inovațiile tehnice ale Europei de Vest. Sadoveanu aplică aceeași tehnică narativă în "Soarele în baltă", despre care Călinescu spunea că folosește un „stil mai complex”. În "Șoimii", primul roman istoric al lui Sadoveanu, personajul principal este Nicoară Potcoavă, un boier moldovean de la sfârșitul secolului al XVI-lea, care a devenit hatman al cazacilor zaporojeni și domnitor al Moldavei. Povestea, a cărei idei principale au fost trasate de Sadoveanu pe vremea când încă era un adolescent, se concentrează pe
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
cărui presupusă trădare a dus la capturarea domnitorului Ioan Vodă cel Cumplit, luând-o ca prizonieră pe fiica sa Ilinca. Această poveste are mai multe episoade în care accentul se pune pe ilustrarea nelipsitelor festine, precum și un fragment în care Potcoavă și aliații lui, cazacii zaporojeni, se apucă de băut. Acoperind mai mulți ani din viața lui Nicoară, și culminând cu înlăturarea de la putere, narațiunea arată victoria sa împotriva pretendenților Petru Șchiopul și Golia, și prețul pe care l-a avut
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
august, în jurul bisericii din Piața Centrală. Burgul este declarat „oraș liber regal”, un statut ce ii conferea autonomie economică, juridică și politică, inclusiv dreptul de a avea un blazon. Stema veche a Bistriței cuprinde un cap de struț încoronat cu potcoava în cioc - simbol al comerțului și coiful regal al regelui Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și ocale mari de vise, / pentru drumurile-nchise. Noaptea, dorm pe-un braț de joarde / lângă sufletul ce arde. / Și prin somnul cu poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
echipa deține palmaresul fostului club Rapid și că este continuatoarea acestuia. În 1936 începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă Grant. 2 ani mai târziu este 2 ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]