230,401 matches
-
pe teoreticienii moderniști care nu prizau postmodernismul, dar politizez literar amintită sintagma, referindu-mă la cei care au preluat puterea în cadrul Uniunii Scriitorilor, majoritatea făcînd parte din generații anterioare optzeciștilor), întrucît am simțit că și unii și alții combat de pe poziții rigide și orgolioase. M-am întrebat, chiar, daca nu cumva s-ar cuveni înființată o a treia Uniune pentru cei care nu aderau la nici una din cele două structuri. Firește, aceasta nu era o soluție, ci o intrebare retorica. Dar
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
putere, dar acestea erau, politicește vorbind, clar orientate: unii erau aderenții la Puterea comunistă, făcîndu-i jocul, ceilalți încercau, într-o manieră mai directă ori mai vagă să o combată. Acum, însă, cercurile literare de putere își dispută cu totul altceva: poziții în structurile de conducere, premii, delegații, sponsorizări, influența. Nu vreau să procedez precum struțul: oportunismul a luat o amploare programatica aproape. Morală este: te sprijin, dacă mă sprijini, si poate astfel te va sprijini și X, la rîndu-i. "Mafii" literare
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
este: te sprijin, dacă mă sprijini, si poate astfel te va sprijini și X, la rîndu-i. "Mafii" literare există peste tot in lume și, totuși, acest fapt nu justifică oportunismul de la noi. Personal, văd astăzi în aproape orice luare de poziție literară un act interesat. Știu ca independenți mai există încă și sper că ei să reziste pe baricade. În ceea ce mă privește, însă, sînt deziluzionata și nu mai cred în obiectivitate. În rest, à bon entendeur, salut!
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
e esențială, ca să nu se înțeleagă că întemeietorii lingvisticii moderne ar fi fost explicit antisemiți cu toții. Bopp, de pildă, în prefață să la Gramatică comparată, insistă că ideea de naționalitate să fie ținută departe de noile științe ale limbii. Dar poziția lui Bopp pare a fi mai curînd un caz excepțional: un intreg capitol din cartea lui Olender este dedicat lui Joseph-Ernest Renan, cărturar care și-a început cariera cu o adevarată pasiune pentru ebraică, transformată spectaculos, în urma întîlnirilor cu filozofia
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
între versurile 1 și 3 (există totuși o asonanta, a vocalei "u", menținută și în strofa următoare), ceea ce permite o lectură continuă a catrenului că un distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul unei investigații sistematice, deci e foarte posibil să lipsească unele cazuri semnificative; cele prezente ajung însă pentru
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
rînduri că România trebuie să facă eforturi pentru a fi primită în Alianța Nord-Atlantică. Dacă, acum, NATO bombardează Iugoslavia, în încercarea de a stopa războiul regimului Milosevici împotriva albanezilor din Kosovo, întrebarea e cum ar fi putut adopta România o poziție neutră față de acest conflict? Explicînd oficialităților NATO că România vrea să intre în această alianță, dar că nu dorește să aibă vreo legătură cu NATO în acest moment de criză? Cum ar mai fi considerate, atunci, eforturile noastre ferme de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
România trebuie să aibă o atitudine conformă cu propriile sale interese față de conflictul din Iugoslavia. E această o atitudine cinica? România nu a propus NATO să trimită trupe în Iugoslavia, nu a declarat război acestei țări, ci și-a precizat poziția proNATO în acest conflict. Înseamnă asta că țara noastră calcă pe cadavre, din slugărnicie? Sau, cum s-a spus, ca România își pregătește astfel propria ei iugoslavizare, fiind de acord cu intervenția NATO în această țară? Deprinderea unora dintre ziariștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
-i schițeze un sumar portret demnitarului condamnat la moarte și executat în 1946: "...Mihai Antonescu era un plîngăreț, afirmă mereu ce a făcut el, ca a fost un democrat din grupul ăClartéă, asociație de prietenie româno-franceză, francofil. A avut o poziție detestabila pentru un om politic, pentru că în situația lui, dacă ai pierdut cartea, ai pierdut-o." Așa se scrie istoria: Al. Voitinovici jucase cărți la tinerețe, pasionat, si obținuse bani pentru pocher pe cai demne de suspiciune. Și tocmai el
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
soldații americani din cel de-al doilea război, cu soldații ruși de-atunci, afirmînd că cei dinții au fost la fel de barbari că și foștii noștri ocupanți. JURNALUL NAȚIONAL pune și el la zid oficialitățile române pentru că sînt de acord cu poziția NATO. * Ce ar însemna însă neutralitatea țării noastre față de acest conflit? O dovadă, în primul rînd, că nu e de acord sau că preferă să nu se amestece într-un conflict în care NATO s-a angajat unitar. O parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
Mircea Mihăieș Indiferent de împrejurare (mineriada, inundații, alunecări masive de terenuri, pârjoluri, prăbușirea monedei zise "naționale"), clasa politică românească adopta poziția inscrutabilă a sfinxului: ei n-au văzut, nu cunosc, habar n-au, și nici nu le pasă de ce se întâmplă! Ei nu sunt conducătorii țării, ci o casta divină de privilegiați. Ei sunt superbugetarii. Rumegătoarele de lux ale debilului PIB
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
pedeseristilor și-a dat mâna cu profta de înavuțire tot mai nesățioasa și la oamenii Convenției Democrate, induc un mesaj apocaliptic: domnilor, din țara asta trebuie să se aleagă praful, așa că înfruptati-vă cât mai puteți! Detest să mă plasez pe poziția sorcovelilor patriotice ieftine, cu un grețos iz de circ politicianist, pentru că aici e vorba de cu totul altceva: de însăși supraviețuirea țării. Dacă acest jaf bestial nu se oprește, mă îndoiesc că foarte curând vor mai avea domnii Român, Meleșcanu
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
ei la București, el plîngîndu-se, la 21 februarie 1882, că are "o cumplită nevralgie la cap". Dar ea tot insistă, inclusiv vorbind de căsătorie. Încît, la 28 februarie 1882, Eminescu îi scria acea tulburătoare scrisoare de refuz ("Bolnav, neavînd nici o poziție socială sigură prin care să-ți pot pregăti un trai modest și poate fericit alături de mine; sărac, precum știi că șunt, și avînd pururea grijă zilei de mîine, tu crezi că aș putea fi atît de nelegiuit să pot veni
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
sau formale prin tendințe de evoluție lingvistică manifestate încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile de detaliu discuția despre influențele non-romanice, despre rolul substratului sau al superstratului nu e definitiv închisă, poziția teoretică de ansamblu e coerentă și convingătoare. Expunerea clară, vivace, la persoana I singular (modelul e Sextil Puscariu, exemplar pentru modul de a prezenta cît se poate de simplu, intuitiv și atractiv, rezultatele unor teorii și analize specializate) presupune anumite
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
de istorie literară își capătă plenitudinea. O dată proletcultismul apus, critică postbelică revine la Principiile călinesciene că la o biblie a domeniului sau. Nici structuralismul, nici celelalte curente antiistoriste din anii '60-'70 nu-i pot clinti pe criticii literări de pe poziția călinesciana. Chiar dacă, paradoxal, nu prea se mai scriu istorii literare, iar aceea a lui Călinescu nu se reeditează pînă în 1982. Conceptele, ca și cărțile, își au soarta lor.
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
postmodernismului, cu autori care își inventariază necontenit sursele, ca Borges sau și le parodiază că Mircea Horia Simionescu (Bibliografia generală). De altfel, Alexandru Călinescu va zăbovi, în Utopia postmodernista, asupra principiilor postmodernismului, înregistrând, printre altele, redescoperirea trecutului (caracterul sau "istorist"), poziția critică față de structuralism (prin reluarea dialogului cu textul pe care acesta îl întrerupsese), aspirația spre o lume care să stea sub semnul, plăcerii "narativității", ironiei, pluralismului și, nu în ultimul rând, al "formelor deschise". Asemeni barocului, posmodernismul refuză "închiderea", "delimitarea
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare metamorfoza suferită de vajnicii combatanți în numele "Cărticicăi roșii". În descrierea freneziei tinerilor maoiști francezi ("cei mai mulți copii de bani gata") în a se apropia de clasa muncitoare (dovedind un acut sentiment al culpei față de poziția lor socială pe care incearca, parcă, s-o exorcizeze!), ironia lui Alexandru călinescu e devastatoare. Să-mi fie îngăduit să citez, pentru farmecul lui unic, un asemenea fragment: "Obsedați de ideea că trebuie să se apropie de clasa muncitoare, unii
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără cînd se vorbește despre tine" etc.), ceea ce ar impune o reorganizare a modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
pe care se sprijină, între altele, orice regim democratic. În dreptul la opinie se cuprinde și dreptul la replică. Cititorii revistei noastre știu că publicam, mai în fiecare număr, la rubrică Primim (dar nu numai), scrisori, articole, în general luări de poziție critice față de texte apărute în România literară. Indiferent cine, dintre redactorii și colaboratorii noștri permanenți, ar face obiectul contestației. Nu dăm la o parte decît replicile triviale, fiindcă vrem să ne respectăm cititorii și pe noi înșine. Prin forță lucrurilor
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
de probleme care, până acum, rămăseseră în suspensie. Între altele, relația romancierului cu legionarismul. Darea la iveală a notațiilor intime din perioada anilor 1939 - 1944, omise prostește la tipărirea ediției din 1985 (spun prostește pentru că, din punct de vedere ideologic, poziția lui Rebreanu se suprapunea perfect celei oficiale, comuniste, din epoca, măcar în legătură cu aberantă "rebeliune" legionara) ne atrage atenția asupra permanentei violenței în societatea românească. De la riturile barbare ale dacilor - sau ceea ce ni se pare că știm despre daci -, trecând prin
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
francez de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism nelipsit de-o nuanță de cochetărie: "Tîrziu mi-am pierdut inocentă adolescentului
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
evocă epoca. A păstrat până și apelativul "tovarășe" ("- Stimate tovarășe Mihail Cruceanu..."), iar într-o scurtă prefață nu a ezitat să aducă mulțumiri unor adversari ai săi de idei (" Indiferent de felul în care s-au despărțit drumurile lor și pozițiile foarte diferite pe care se află de mai bine de două decenii, autorul acestor rânduri mulțumește celor care i-au oferit șansă acelei rubrici - Nicolae Dragoș și M. Ungheanu."). Recunoaștem aici cavalerismul lui Dorin Tudoran, elegantă desăvârșită a gesticulației sale
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
und rumänische Judenfrage und ihre europäische Bedeutung (din 7 februarie 1879) și în serialul de patru foiletoane, intitulat Das Rechtgutachen des Professors Dr. Bluntschli în der rumänischen Juden-Frage (din 19,20,21 și 23 iunie 1879). Autorul adopta aici o poziție care se străduiește să ne nedreptățească nici una dintre cele două părți. Dacă ne aducem aminte de modul în care, în 1848, Richthofen i-a protejat de pogrom pe cei vizați, atunci nu poate să ne mai surprindă faptul că și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Ionel Jianu, după ce Comarnescu se întorsese din America. Ei doi închiriaseră - pe datorie - sala de la Fundația Carol și inițiaseră un ciclu de conferințe, sub genericul Explicația timpului nostru. Prelegerile erau foarte interesante, se puneau față în față, pro și contra, poziții diferite și lumea a prins de veste și a început să vină buluc, sala era neîncăpătoare. Cum se plătea intrare, cei doi și-au achitat datoria, ba chiar le mai și rămînea ceva. Conferențiau Eliade, Vulcănescu, Noica, Sebastian, Cioculescu, Polihroniade
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
a XII-a. Reanimînd cadavrul protocronismului de întristătoare sorginte ceaușista, un capitol de sinteză din carte tratează cu solemnitate înfiorata despre Cultura și literatura străromâna. (Calificativul protocronist figurează expres în manual: În raport cu spiritualitatea occidentală, cei doi autori amintiți au o poziție protocronică, confirmînd perenitatea momentului străromân în planul universalității. (Sic!)"). Ilustrînd de la cap la coadă venerabilul adagiu Finiș coronat opus, cartea nu pare să fi beneficiat de oficiile unei minți lucide, conștiente că un instrument didactic se cade să aibă obiective
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
în continuare exclusiv pe mijloace ilegale. Va veni, să sperăm, și rândul celor care au folosit și folosesc serviciile secrete pe post de poliție politică, va trebui să vină și rândul celor care au abuzat cu nerușinare de funcții și poziții politice pentru a face averi fabuloase. În acest context, cu atat mai strident sună inițiativa ministrului de interne, Constantin Dudu Ionescu, de a demara operațiunile de amnistiere a criminalilor care, în decembrie 1989, au tras în populația neînarmata. Paralelismele forțate
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]