39,397 matches
-
modul de percepere sau după modul de stabilire. În afara taxelor vamale, pentru mărfurile exportate și importate sunt și taxele vamale de tranzit care se aplică mărfurilor străine care traversează teritoriul statului respectiv. În funcție de valoarea taxelor, putem aprecia dacă statul respectiv practică o politică vamală protecționistă, urmărind îmbunătățirea balanței comerciale, sau aceste taxe sunt impuse doar în scop fiscal, urmărind atragerea de fonduri la bugetul de stat. Tariful vamal se prezintă ca un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii și taxele
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
prin poziția centrală, configurația generală și altitudinală, se impun ca o componentă de bază în structura geografică și peisagistică a României. Cu aceeași importanță se înscriu prin bogăția și varietatea potențialului lor turistic și în activitatea de turism. Se pot practica mai mult de zece forme de turism: drumeție, odihnă, sporturi de iarnă, tratament balnear, interes științific, pentru cunoaștere, alpinism și speoturism, vânătoare și pescuit sportiv, agrement nautic, foto - safari, sporturi de aventură etc. 5. Alte avantaje: - existența rezervelor de materii
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
evoluția fizică și spirituală a tinerilor. De ce toate astea? Pentru niște canoane depășite, care nici măcar n-au fost recomandate, nicidecum impuse de Iisus Christos? Canoane stabilite tot de oameni, în final. Or fi ele bune pentru cei care vor să practice asceza, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i dai afară din biserică pe cei care n-o pot face, pentru că „așa s-a hotărât”. De către cine, de ce și cu împuternicirea cărui Înalt Spirit se procedează așa? Eu vreau să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
multă muncă, de orice fel, după capacitățile fiecăruia, după posibilitățile fiecăruia. Nu neg asceza, nici rugăciunea, nici postul, să fim bine înțeleși! Însă fiecare este bun la timpul și la locul său, iar în acest mileniu nu prea mai văd practicată adevărata asceză, pentru că asta presupune renunțare la tot ce este lumesc și modern, presupune un trai lipsit de orice confort și în permanentă rugăciune; ori azi modernismul, cu laptop-uri și alte invenții de ultimă oră, a pătruns chiar și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
recunosc că această perioadă de economii „la sânge” la toate, inclusiv la lumină, este un calvar pentru mine. și cred că pentru toți. Am făcut această divagație pentru a sublinia un fapt foarte important: indiferent de religia pe care o practicăm, mergem toți acolo unde ne e locul, conform legilor universale și străduinței noastre pe pământ de a accede la locuri cât mai înalte (de a urca scara - cum spune religia ), indiferent, repet, de religie. De ce ? Pentru că Dumnezeu iubește omul și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pentru ca să se caute și împreună să se înalțe mai ușor. Atunci, de ce-și pun unii singuri piedică?!! Eu zic că cine vrea să facă ascetism, atunci să-l facă cum trebuie, așa cum îl învață părinții filocalici, care l-au practicat spre înălțare; și s-au înălțat. Dar cine folosește doar sferturi, sau chiar mai puțin, de măsură, acela să treacă la o viață normală, căci nu-l va judeca nimeni. Iar cine face asta doar pentru poziția socială sau starea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
genere, suicidul semnifică pentru Botta tentativa de a domina destinul (timpul). Spânzuratul este "cel mai înalt om din lume", așa cum va apărea în proza Aplauze. În codrul cu goruni, Aici ne-om spânzura (Din nefericire) Rimbaud, în Bal des pendus, practică același simbolism macabru al verbului, același clar-obscur orchestrat într-o perspectivă nelimitată: Au gibet noir, manchot aimable, Dansent, dansent les paladins, Les maigres paladins du diable, Les squelettes de Saladins. "IAD înseamnă TIMP" (Un timp), declară Emil Botta fără echivoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a unei conștiințe silite să rememoreze în perpetuitate aceleași fapte. Fenomenul denumit în psihologie "eul muribunzilor", când se petrece cu o claritate luminoasă viziunea într-un raccourci fulgerător a evenimentelor, îi este familiar poetului. Nu "Școlarul Durerii" este cel care practică "le vilain métier de moribond" (Amarnic)? Ce anume se așteaptă, în universul poeziei, ca și în cel al prozei, în cavalcada de forme cocoșate și bizare, în avalanșa de diformități neverosimile, ce se așteaptă oare? E o mare indiscreție, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lor (în sensul că devin idei, tipare emoționale, evitându-se trăirea telurică, primară). Adevărată bijuterie stilistică, textul se videază la un moment dat, ilustrând înfricoșătorul "teatru gol" (scenă goală). Reiterarea unor versuri întregi ne îndreptățește să credem că Emil Botta practică un lirism circular care centripetează, în zonele de suprafață, forța poemului. În adâncime, însă, îndărătul cuvintelor, aceste forțe se surpă, creând un gol care se agită pentru a-și găsi acoperirea. Poetul reconstituie mintal imaginea unui lucru, dar și imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ca și fața oglinzii. (Hop-la!) Acesta ar fi un salon. Oglinzi la dreapta, la stânga, oglinzi spațioase, prin care frați de-ai mei gemeni se plimbă... (Liniștiți și neliniștiți) Oglinda este memoria care nu trăiește în trecut și nu iartă, ci practică o intransigență verticală: Contemplu pe cineva ruinat, în oglindă, cu un vag lustru de duioșie, fiindu-mi cunoscut, un cunoscut pentru care altădată aș fi sărit și în foc: am îmbătrânit, nu glumă. (Aplauze) Amintirea este o prezență absolută. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți colectori recunoscuți de către stat. Aceștia au avut astfel oportunitatea să practice cămătăria și să acapareze terenuri agricole pe care nu le mai puteau exploata cu forța de muncă din familie. Prin urmare, au folosit forță de muncă străină de comunitate, fapt care a dus la o saturație demografică artificială. Ca urmare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca parte și instanță de autentificare în toate contractele încheiate care ar putea aduce o schimbare de natură patrimonială, dar și ca instanță de judecată locală. Aceasta avea fie un caracter moralizator, de exemplu prin „strigarea peste sat” care este practicată și azi, fie de mediere. Abia în cazul în care situația respectivă nu se rezolva prin aceste mijloace minimale, obștea intervenea ca instanță de judecată propriu-zisă (Stahl, 1998, vol. II, pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut, întrucât acestea deveneau fertile. (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fie în afara unei legături recunoscute oficial. În cazul transmiterii terenurilor prin simpla înțelegere, se remarcă faptul că obștea funcționa ca agent de monitorizare a acestor transferuri. Prin urmare, tatăl nu împărțea averea între copii după bunul-plac, ci după un tipic practicat de toate gospodăriile. Astfel, părintele trebuie să-și împartă averea la numărul copiilor pe care îi are. Dacă sunt 4 copii, când primul ajunge la maturitate, părintele împarte averea sa în 4 mari loturi. Din fiecare lot își rezervă și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială pentru crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
respectă vechile patternuri de comportament devălmaș, acesta fiind poate și motivul pentru care nu au fost respectate. Noile reglementări veneau în contradicție cu cele vechi și cu normele de comportament. Din acest punct de vedere, exemplul anterior, în care se practicau tăierile colective, pare să nu vină în contradicție cu fondul psihologic al comunităților rurale întrucât se bazează pe egalitarism și pe munca în comun. Revenind la Vrancea, deși Stahl afirmă că nu au fost respectate, eu le-aș împărți în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
societății; că libertatea nu poate fi, social vorbind, concepută în afara proprietății („Orice om, pentru a fi liber, trebuie să fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar dacă nu posedă nimic“); că naționalismul, făcând parte din economia naturală a societăților umane, poate fi practicat cuviincios; că democrația, oricât de bună ar fi, reprezintă triumful cantității împotriva calității și că îi este preferabil liberalismul, care asigură, o dată cu demnitatea și libertatea umană, și competiția de valori; că faptele comuniștilor cad sub incidența Codului Penal; în sfârșit
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de Dumnezeu pe pământ pentru ca ideile să fie sesizate senzorial și de proști. A spus despre Zelea Codreanu un lucru Nae Ionescu: Eu mă screm și lui îi vine... ISTORIE Nu știu de ce gluma asta de-a face istorie se practică atât de mult. Dacă ai cultul istoriei, ai cultul apariției și dispariției; e consolator acest joc? Istorismul, adică perspectiva istorică asupra vieții și lumii, a dus în cimitir. Ne înecăm în istorie. Pentru că istoria nu te învață numai să faci
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
se află decât haosul. Singurul sistem suportabil, fiindcă e compatibil cu demnitatea și libertatea umană, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurența ca o competiție de valori, și nu confiscarea umană. El are un singur defect: prin competiția dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată apariția deșeurilor sociale, adică a neajutoraților. Orice sistem social rămâne până la urmă un joc deschis, neterminat. Nu s-a găsit formula de echilibru între individ și societate care să n-aibă nici un rest. LIBERTATE
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanța spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocație. Tot ce gândesc devine românesc. Dacă există o știință a națiunii, eu sunt de meserie român. Naționalismul poate fi practicat și cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor să-și trăiască tradiția și istoria cu gloriile și înfrângerile ei. Pârvan zice: Etnicul e punct de plecare și universalul punct de sosire. Eu, ca naționalist, am gândit multă vreme că națiunea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
un popor numeros cu o obrăznicie mesianică și care au preluat Bizanțul, considerându-se continuatorii strălucirii bizantine. Rușii au un fel de umanitate indefinibilă. Am fost la Moscova și nu pot spune despre ei că sunt individual tirani, deși au practicat tirania. Pe de altă parte, nu cred să fi întâlnit vreun rus care să fie normal; asta nu mi-o pot explica decât prin faptul că, probabil, s-au corcit cu tătarii. Ce-și închipuie rușii? C-a fost pus
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fixat. „Ce mai faceți, domnu’ Țuțea?“ — Mă simt asemeni unui vultur trist, care înălțat la zenit urinează asupra veacului douăzeci cu un dispreț creștin. Am purtat ideile și credința precum poartă vântul microbii. UMANISM Un umanist pur, adică indiferent religios, practică formele vieții de junglă, împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialității tigrului. Vremea noastră este plină de astfel de exemplare. Umanismul este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă din antropocentrismul Renașterii. În Renaștere, „titanii“ s-au
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]