4,647 matches
-
colectează sârguincios „documente omenești”, cum cerea școala lui Émile Zola: oameni roși de mizerie, boală și vicii, înrăiți, fără speranță, ducând un trai chinuit și zadarnic, amenințați permanent de ciocoi și boieri care le sugrumă bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată de patos demonstrativ și reflecții moralizatoare, pagina seamănă mai curând cu un text jurnalistic. Alte nuvele, piesa Fără noroc, dar mai cu seamă romanele cumulează, într-un rechizitoriu vehement, cu accente melodramatice, ideile publicistei cu privire la lumea orașului, văzut ca
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
păstrând „aceeași prelungită atitudine de ironie romantică, același suflu de poetism confiscat, aceleași stopuri moderniste, aceeași frumusețe demonstrativ ocolită” (Virgil Ierunca). Tăcerea și amintirea, oceanul psihismului și călătoria, motivul ruletei, atmosfera ambiguă a boemei cosmopolite, sugestia luxului și a bucuriilor precare, a înstrăinării și melancoliei fără leac, a iubitei mereu îndepărtate/ absente - toate aceste obsesii adună „materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
lui P., a căror sinteză/ reconciliere e găsită pe calea mistică a credinței („fără o ancorare în Duhul prezenței lui Dumnezeu, drumul pe care mergem se prăbușește în abis - el este deja un abis”). Cartea a scandalizat ori a entuziasmat precar și rapid mediile intelectuale, etichetele fiind negociate de regulă între termenii unei antiteze superficiale: encomion versus desființare. SCRIERI: Cerul văzut prin lentilă, cuvânt înainte Virgil Ierunca, București, 1995; Zbor în bătaia săgeții, București, 1995; Politice, București, 1996; ed. București, 1997
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
ficțional al autorului), unde confesiunea și autointrospecția sunt însă alternate cu reverii ori cu vedenii onirice, dar și cu intervențiile unor naratori secundari, reflectori ai biografiei personajului. Anecdotica e pletorică și, la urma urmei, comună: viața studențească predecembristă și existența precară, frustrantă din anii postdecembriști, trăite de un tânăr chinuit de incertitudini și aspirații generoase, mici aventuri, povești de amor, libații bahice, un caz de arivism politic (al unui cadru universitar) etc. - toate supuse comentariului auctorial. Susținut de un patos omniprezent
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos (1913). Starea precară a sănătății îl obligă să își întrerupă activitatea din 1914 până în 1918, perioadă când se află la Viena și apoi la Praga, pentru a se trata. După război, pentru scurt timp, face parte din delegația română la Conferința de Pace
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
ș.a. se încearcă și „transplantul” modelului sovietic. Publică, sub pseudonimul Corneliu Rădulescu sau fără semnătură, materiale de propagandă, probabil solicitate, și pe care era oricând dispus să le producă: În slujba poporului (1955), Avem un cârmaci încercat (1955). Mai puțin precare sunt textele dedicate literaturii de expresie rusă, între care se află volumul Scriitori ruși (1972) și monografia Mihail Șolohov. Omul și opera (1977). Tinerețea agitată a lui N., nu lipsită de accente dramatice și marcată de mai multe tragedii familiale
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
de-a lungul vremii sunt mai puțin importante: inspector în Regia Monopolului Tutunurilor (1872-1875), director al „Monitorului Oficial” (1876), inspector în Serviciul impozitelor asupra spirtoaselor (1880), inspector financiar (1882), director al Imprimeriei Statului. Către sfârșitul vieții, starea lui materială era precară. Un gazetar prolific a fost O., înființând mereu publicații satirice, pe care, odată suprimate de oficialități, le făcea să reapară sub titlu schimbat. În 1859, împreună cu C. A. Rosetti, e redactor la „Țânțarul”. Mai mult de unul singur susține foile
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
condițiilor care exclud atât mijloacele legitime, cât și pe cele nelegitime de realizare a obiectivelor individuale împărtășite social: control social sever și eficace, insule mari de sărăcie etc. Relația dintre nivelul economic și tipul de familie (Kottak, 1974). Condițiile economice precare tind să genereze o familie extinsă, care reprezintă un instrument economic eficace în aceste condiții. Pe măsură ce resursele economice de care dispune familia devin mai abundente, ea tinde să devină nucleară. Teoria pare să sugereze că, în logica intrinsecă a familiei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
P. Taylorismul, cu opțiunea sa netă pentruprincipiul simplificării muncii, a fost se pare un produs adecvat pentru America primei jumătăți de secol: o forță de muncă alcătuită din emigranți, slab calificată, nedisciplinată, extrem de mobilă, trăind în condiții social-economice și culturale precare (Davis, 1971). Cu alte cuvinte, organizarea unui proces productiv eficient era posibilă, în acele condiții, doar prin divizarea cât mai adâncă a muncii, prin oferirea unor posturi de muncă tot mai simple, mai ușor de învățat și de controlat. Creșterea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
capabilă să le atingă. Ea este de acord să consulte un psihiatru pentru „a dormi mai bine și a fi mai energică”. Va fi necesar să se desfășoare un travaliu terapeutic de mare amploare pentru a restabili stima de sine precară și a diminua insatisfacția corporală extremă. Desfășurarea terapiei Terapia începe, după două convorbiri inițiale care au contribuit la stabilirea unei relații de lucru, evaluarea precisă a situației clinice, definirea unei teorii holistice și a unei analize funcționale, și un acord
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1941, când s-a pensionat, era redactor la „Curentul”. A colaborat și la „Generația nouă”, „Revista literară”, „Adevărul literar”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Răsăritul” (Iași), „Universul literar”. A mai semnat A. Aron, A.R. Aron, Nora R. Aron. Cu precare mijloace artistice, N. scrie schițe și nuvele didacticist-moralizatoare (Fâșii din viață 1903, Visuri de fecioară 1921 ș.a.), ilustrând teoriile misogine pe care le avansează prin mai multe broșuri (Femeia așa cum e, 1921, Femeia ne e stăpână. Adulter sau nu? Ea
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
este membru activ al cenaclului Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de poeți și prozatori care editează revista manuscris „Noii” (1970-1973), unde se afirmă forme incipiente ale spiritului generației optzeciste. După terminarea studiilor are o existență precară: ghid ONT, vânzător de librărie, profesor navetist, funcționar la Uniunea Scriitorilor. După 1990 e ales secretar al Uniunii Scriitorilor, îndeplinind și funcția de redactor la revista „Contrapunct”, funcționează ca lector de limba și literatura română la Universitatea „Paul Valéry” din
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
În bună măsură cu studiile sociologice din țările foste comuniste. Date fiind condițiile În care s-au realizat, În regimul comunist - distrugerea fizică și morală a sociologilor interbelici sau exilarea lor; amestec brutal al partidului-stat În cercetările de sociologie; pregătirea precară, dominată de șabloane ideologice, a „noilor” sociologi, scopul fiind de a deveni „soldați devotați ai partidului pe frontul ideologic”; transformarea ignoranței active În criteriu de evaluare a sociologiei și sociologilor; Îngustarea câmpului de studiu și diminuarea resurselor alocate, culminând cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sistemului. Sociologia a fost de la Început o sociologie critică. Nu o critică structurală a programului comunist și nici o critică a celor două sisteme care reprezentau nucleul proiectului comunist: economia socialistă și sistemul politic. Ea era o critică prin relevarea performanțelor precare ale sistemului, În viața de zi cu zi. A doua direcție de susținere a reformei prin modernizarea societății românești a constat În promovarea exemplarității modelelor de organizare socială dezvoltate În Occident. O asemenea abordare poate fi găsită mai ales În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violență Înregistrate sau judecate În România. La toate acestea se pot adăuga, printre factorii care potențează acest fenomen, amplificarea dificultăților inerente trecerii la economia de piață, cum ar fi sărăcirea populației, lipsa locurilor de muncă și a locuințelor, condițiile socioeconomice precare În care trăiesc mulți indivizi, imoralitatea și agresivitatea anumitor persoane etc. În România, deși statisticile oficiale ale poliției și justiției conțin date și informații privind amploarea și intensitatea criminalității violente, există Încă puține date oficiale cu privire la victimele acestui fenomen În funcție de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comise asupra lor În mediul familial și care au drept consecințe uciderea sau vătămarea gravă a minorilor de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate În interiorul familiei pot fi menționate: condițiile socioeconomice precare ale unor familii, diferitele conflicte spontane sau repetate Între membrii familiei, multe potențate de consumul de alcool În familie, carențele culturale ale părinților, reproducerea modelelor culturale existente În familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de această stare de fapt fac parte: lipsa organizării instituționale necesare funcționării parteneriatelor, cadre didactice care nu au pregătirea teoretică și practică corespunzătoare și, de aceea, predomină „festivități” și „ședințe cu părinții” ce sunt confundate cu activități parteneriale, situația socioeconomică precară În care trăiesc multe familii cu copii, subfinanțarea Învățământului Împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru, spiritul civic și comunitar aflat Într-o fază incipientă de formare. Cercetarea a pus În evidență necesitatea promovării unei politici parteneriale bine fundamentate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Alte povestiri - Portret din linii și puncte, Premiul Kremer, Calendarul timpului zero - utilizează mituri tehniciste sub semnul unui sentiment de spaimă. Între mașini ultraperfecționate, omul rămâne un element cu funcție aparent misterioasă. Cosmosul-mașină tulbură cursul firesc al vieții, care devine precară, și provoacă o hipersensibilitate vecină cu stările paroxistice: în consecință, omul „încurcă timpurile”, ia cunoștință de singurătatea sa fundamentală. Realitatea se prezintă sub chipul lui Proteu, „cel cu o mie de fețe”, adică un univers de fragmente, crâmpeie, anticipări, avertismente
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
premisele romanului. Unii critici au remarcat un soi de senzualism pur, primar la aceste personaje. Protagonistul din Catarge, care s-ar putea numi Peripateticul (și în sens negativ), reapare în celălalt roman, Sonată dobrogeană (1942), unde întreaga schelărie epică este precară, din cauza lirismului excesiv al multor pasaje, prezent și în titlurile unor capitole. Adrianna, în jurul căreia se centrează acțiunea, oscilează între două prezențe masculine, Andrea și Michaell, visând, în cele din urmă, la același Costa. Corespondent feminin al lui Costa, contaminată
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Asztalos István, Sütő András, Sorin Titel și F.M. Dostoievski. În intenție, studiul Poetica lui Dostoievski (1987) este unul polemic, K. încercând să le răspundă celor care îl consideră pe scriitorul rus doar un investigator al sufletului bolnav și un stilist precar. Autorul demonstrează că pentru Dostoievski frumosul este o valoare fundamentală, ca autoafirmare a omului în lupta cu realitățile contrare aspirației spre armonie și echilibru. Analizându-i evoluția, K. vorbește, pe urmele lui Mihail Bahtin, despre polifonia romanului dostoievskian, prilej al
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
cu un capital cognitiv bogat ar risca să nu contribuie la creșterea bunăstării într-o societate prost guvernată, dezorganizată și cu oameni ce au prea puțină încredere unii în alții, respectiv într-o societate cu un capital social și instituțional precar. Asemenea relații devin și mai proeminente într-o economie bazată pe cunoaștere, unde nu cunoașterea ca atare este sursă a bunăstării, ci numai modul în care se află în relație cu ceilalți factori menționați. Totuși, nu neapărat relațiile ca atare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referirile la „istoria persuasiunii postcomuniste” se invocă modelul clasic al comunicării în funcție de care interpretează serii de date empirice culese din interviurile de grup la care au participat circa 150 de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate de organizare a unor serii de date empirice, dar se vizează concluzii cu rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii pe măsură. Românii sunt afectați de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate de organizare a unor serii de date empirice, dar se vizează concluzii cu rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii pe măsură. Românii sunt afectați de o „incapacitate patologică de colaborare”, de un „egoism individualist” sau de o „singurătate colectivistă”, toate incomparabil mai dezvoltate „decât în oricare din țările vecine”. Publicul românesc al mesajelor politice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în starea de anomie socială, ce pare a fi generalizată. Să ne referim acum la indivizii singulari. Aceștia își asumă roluri funcționale multiple și adeseori conflictuale, iar odată cu destructurarea unor coordonate sociale vechi, caută noi identități, care sunt pe cât de precare, pe atât de conflictuale. Problemele individualizării persoanelor iau așadar forma conflictelor de rol și a conflictelor identitare. O astfel de descriere succintă a individualizării din perioada tranziției postcomuniste este importantă numai întrucât sintetizează principalele probleme cu care s-ar confrunta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de viață, biografii personale sau pur și simplu moduri de trai. Dacă nu ar explora și exploata oportunitățile existente, consecințele personale ar fi dramatice. Cele mai multe investiții le face în construcția vieții personale, întrucât ofertele sociale sau politice protectoare sunt fie precare, fie instabile și impersonale. Fiecare se află singur în confruntare cu lumea și mai ales cu propria viață. Dincolo de această singularizare a proiectelor individuale, există și o altă sursă a abaterilor sau distanțărilor față de programele instituționale formale ale statului. Mass-media
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]