2,576 matches
-
datelor și informațiilor empirice de ordonare, sistematizare și corelare a acestora pentru fundamentarea deciziilor privitoare la semnificațiile lor teoretice; d. procedeele de analiză, interpretare și construcție sau reconstrucție teoretică pe baza datelor empirice în vederea elaborării de descrieri, tipologii, explicații și predicții teoretice. Lazăr Vlăsceanu preia și dezvoltă analiza lui Paul Lazarsfeld (1965) referitoare la temele metodologiei care, ar putea fi schematizate astfel: delimitarea obiectului de studiu în cercetările empirice, analiza conceptelor (clarificarea înțelesului acestora, corectitudinea definirii lor, analiza limbajului utilizat), analiza
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a proceselor și activităților; c. Clasificarea, cuprinde: ordonarea și aranjarea informațiilor în categorii convenite, în funcție de caracteristici similare sau contrare; d. Întocmirea întrebărilor și ipotezelor, reprezintă o expunere a unei formulări surprinzătoare și a unor răspunsuri care pot fi testabile; e. Predicția, enunță condiții anticipate bazate pe datele cunoscute; f. Măsurarea, reprezintă determinarea numerică a dimensiunilor; g. Experimentarea, este examinarea cu atenție a condițiilor variabile și constante; h. Interpretarea datelor, reprezintă analizarea sumară a datelor pentru folosirea în procesele de clasificare, concluzie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoscute, cu privire la esența, cauza, legea, mecanismul intern al unui fenomen. Mai direct spus, ipoteza reprezintă tentativa de a răspunde la o problemă dată, în forme adecvate pentru a fi, testată. Ipoteza este pe de altă parte baza pentru formularea unei predicții, adică pentru un anumit tip de testare, din care ar trebui să se obțină adevărul sau falsitatea ipotezei enunțate. PREDICȚIA Predicția reprezintă anticiparea sau deducerea prin calcule a stării de legătură sau corelare a obiectelor naturale sau a evenimentelor bazate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o problemă dată, în forme adecvate pentru a fi, testată. Ipoteza este pe de altă parte baza pentru formularea unei predicții, adică pentru un anumit tip de testare, din care ar trebui să se obțină adevărul sau falsitatea ipotezei enunțate. PREDICȚIA Predicția reprezintă anticiparea sau deducerea prin calcule a stării de legătură sau corelare a obiectelor naturale sau a evenimentelor bazate pe cunoștințele dobândite până în acel moment. Predicția este analoagă formulării: dacăăatunci. Astfel dacă sunt cunoscute o serie de condiții, se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
problemă dată, în forme adecvate pentru a fi, testată. Ipoteza este pe de altă parte baza pentru formularea unei predicții, adică pentru un anumit tip de testare, din care ar trebui să se obțină adevărul sau falsitatea ipotezei enunțate. PREDICȚIA Predicția reprezintă anticiparea sau deducerea prin calcule a stării de legătură sau corelare a obiectelor naturale sau a evenimentelor bazate pe cunoștințele dobândite până în acel moment. Predicția este analoagă formulării: dacăăatunci. Astfel dacă sunt cunoscute o serie de condiții, se pot
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
testare, din care ar trebui să se obțină adevărul sau falsitatea ipotezei enunțate. PREDICȚIA Predicția reprezintă anticiparea sau deducerea prin calcule a stării de legătură sau corelare a obiectelor naturale sau a evenimentelor bazate pe cunoștințele dobândite până în acel moment. Predicția este analoagă formulării: dacăăatunci. Astfel dacă sunt cunoscute o serie de condiții, se pot anticipa (de oamenii de știință bine antrenați în domeniu și mai ales de aceea care au această calitate de anticipare), condițiile și relațiile ce pot fi
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
același experiment să se organizeze mai întâi în condițiile naturale obișnuite ale subiecților, iar apoi să se repete în condiții de laborator. Simularea experimentală Simularea reprezintă o proiectare a unei experiențe controlate, cu scopul validării sau invalidării unei ipoteze sau predicții făcute anterior. În cazul fizicii energiilor mari, echipamentele depășesc adeseori valori de sute de milioane de dolari și execuția cu punere în funcție poate dura câțiva ani. În plus apar situații, în care un experiment început poate dura luni sau
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
valoare pragmatică de atenuare a semnificației "este obligatoriu", a actului de vorbire directiv, poruncitor ( Închide ușa!, Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi să nu ți se întâmple și ție!) etc. * Configurația sintactică [a vedea +CComplsă] se actualizează și în prezența formei negative a verbului a vedea "a considera": (53) Părinții nu văd să existe vreo legătură între cele două evenimente. În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bază mai largă și care să practice acțiunea legală. Primul război mondial și revoluția bolșevică Războiul din 1914 divide IOS, al cărui internaționalism, proclamat cu ocazia congresului său din Basel, în 1912, este străbătut de valuri patriotice, chiar șovine. Contrar predicțiilor lui Marx* - „proletarii nu au patrie” -, sentimentul național o ia înaintea noțiunii de clasă. în plus, Unirea sfântă îi împinge pe liderii socialiștii nu numai să voteze cu partidele „burgheze”, ci să și participe la guvernările „burgheze”. Drept reacție și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de către întreprinzătorul monopolist. El va fi silit însă să reducă volumul producției în conformitate cu cantitatea de marfă pe care o poate absorbi piața la noul preț; modificarea impozitului pe profit nu afectează nivelul prețului și al producției. În legătură cu această capacitate de predicție a modelului neoclasic s au conturat două opinii: una, a lui M. Friedmann, potrivit căreia capacitatea de predicție satisfăcătoare a modelului este de ajuns pentru a-i confirma valabilitatea, chiar dacă am accepta că ipotezele inițiale ale teoriei sunt false. Întreprinzătorul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
o poate absorbi piața la noul preț; modificarea impozitului pe profit nu afectează nivelul prețului și al producției. În legătură cu această capacitate de predicție a modelului neoclasic s au conturat două opinii: una, a lui M. Friedmann, potrivit căreia capacitatea de predicție satisfăcătoare a modelului este de ajuns pentru a-i confirma valabilitatea, chiar dacă am accepta că ipotezele inițiale ale teoriei sunt false. Întreprinzătorul se comportă “ca și cum” ar dori să maximizeze profitul; el acționează inconștient în virtutea unor legi economice pe care le
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
faptul că concluziile la care se ajunge se verifică în practică. Această opinie a fost criticată în principal sub cuvântul că nu poate fi acceptat un model care pornește de la ipoteze evident false numai și numai pentru că permite realizarea unor predicții acceptabile. Un astfel de model nu are nici o capacitate de a explica fenomenul cercetat. o altă opinie, a lui F. Machlup, care afirmă că modelul neoclasic nu servește la explicarea și predicția comportamentului întreprinzătorului ci numai la previzionarea efectelor modificării
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
false numai și numai pentru că permite realizarea unor predicții acceptabile. Un astfel de model nu are nici o capacitate de a explica fenomenul cercetat. o altă opinie, a lui F. Machlup, care afirmă că modelul neoclasic nu servește la explicarea și predicția comportamentului întreprinzătorului ci numai la previzionarea efectelor modificării unor variabile (salarii, rata dobânzii etc.) asupra prețurilor pe piață. În această concepție, întreprinderea are rolul unei simple “curele de transmisie” între cauză și efect. I.2. Modelele manageriale Simplificarea operată de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
păcii. E.H. Carr l-a interpretat în acest mod atunci și așa îl privește și acum A.J.P. Taylor. Greșeala raționamentului, de care puțini oameni erau - sau puteau fi - conștienți atunci, a fost, din nou, neglijarea rolului contingenței inerente în predicția politică. Ceea ce retrospectiv apare drept adevăr a fost fie complet necunoscut, fie nu putea fi determinat de altceva decât de o simplă intuiție. Să ne referim, în cele din urmă, la problema contemporană a războiului nuclear. Din când în când
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Statelor Unite pot fi distruse, cum vor reuși supraviețuitorii să-și reclădească țara cu ajutorul restului de o zecime din capacitatea economică? Elementul imprevizibil în această teorie a războiului nuclear este totala lui nesiguranță, iar această nesiguranță este tipică la toate nivelurile predicției și analizei teoretice și din domeniul politicii - interne și externe. Chiar dacă suntem gata să acceptăm toate estimările legate de morți și distrugeri materiale și cele legate de ritmul reconstrucției materiale, această teorie ar trebui să fie nesigură de reacția populației
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atenție decât ar fi fost cazul. O observație serioasă este că știința economiei, presupusă a fi cea mai exactă dintre științele sociale deoarece conceptul său de bază, bunăstarea, este cantitativ prin definiție, se dovedește la fel de incapabilă să se supună unei predicții oneste. Un examen al numărului mare de previziuni ale variațiilor PIB-ului american de la an la an pentru perioada 1953-1963 a stabilit un nivel de eroare de aproximativ 40%6. În octombrie 1966, compania Prudential Life Insurance a prevăzut că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
americane comparativ cu cea a Uniunii Sovietice. Astăzi însă, populația Statelor Unite depășește, în mare măsură, numărul pe care unii experți anticipau că-l va atinge până în 1975. Chiar și într-un domeniu unde acuratețea științifică pare să fie relativ înaltă, predicțiile puterii naționale sunt pline de incertitudini, care însă nu afectează importanța tendințelor demografice pentru dezvoltarea puterii naționale. și nu pot diminua nici preocuparea activă a decidenților pentru tendințele demografice ale propriei națiuni. Amintind de Augustus și de succesorii săi pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe slăbiciunea ei congenitală: Cea mai puternică obiecție față de sistemul actual este dificultatea evidentă de a menține pentru un timp îndelungat combinația de elemente eterogene din care este alcătuit. Cele mai divergente interese, cele mai antagonice tendințe, cele mai contradictorii predicții, puncte de vedere și gânduri secrete sunt pentru moment înglobate și afundate în acțiunea comună a unei ligi care se aseamănă mai mult cu o coaliție creată pentru un scop extraordinar decât cu o alianță bazată pe interese distincte și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pozitiv cu satisfacția. Stilul suportiv a corelat pozitiv cu satisfacția în cazul sarcinilor structurate, iar în cazul sarcinilor nestructurate nu s‑a obținut nici un fel de corelație. Aceste rezultate i‑au determinat pe unii autori să susțină că puterea de predicție a teoriei este îndoielnică. Teoria „cale‑scop” se individualizează puternic în raport cu toate celelalte, ea încercând să surprindă nu doar rolul factorilor comportamentali în conducere, ci și al celor cognitivi și, mai ales, al celor motivaționali. De asemenea, teoria aduce pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
față de toți subordonații, în comparație cu cele în care liderii practicau comportamente diferite față de cei in‑group și out‑group, au pus în evidență existența unor diferențe semnificative. Acest fapt a condus la concluzia că modelul VLD (LMX) permite o mai bună predicție. Modelului respectiv i se reproșează trei slăbiciuni metodologice: 1) insuficiența datelor obținute în cercetările empirice; 2) variabilitatea scalelor de măsurare a schimbului dintre lider și subordonați (de la 2 la 12 itemi), nici una dintre ele nefiind supusă unui studiu psihometric prealabil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unele fațete ale satisfacției să fie mai importante pentru individ decât altele. Să însemne aceasta că stabilirea gradului de importanță a fațetelor satisfacției crește gradul de înțelegere al satisfacției? Unele cercetări au arătat că stabilirea gradului importanței fațetelor nu mărește predicția anumitor variabile criteriu (de pildă, fluctuația sau absenteismul). Ceea mai bună explicație este următoarea: atunci când oamenii sunt satisfăcuți de un singur aspect, ei vor fi tentați să judece satisfacția muncii în funcție de el, aspectul respectiv fiind destul de puternic pentru a determina
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au o utilitate limitată în succesul negocierii, printre altele și datorită faptului că ele nu se află sub controlul negociatorului. La rândul lor, Pruitt și Carnevale (1993) au concluzionat că diferențele individuale existente între negociatori oferă un potențial limitat pentru predicția rezultatelor negocierii. Nici rolul variabilelor situaționale/contextuale în procesul negocierii nu s-a dovedit a fi mai consistent. Cercetându-se o serie de variabile, precum caracteristicile părților, puterea acestora, numărul din care este constituită fiecare parte, prezența sau absența celei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
metodologic, ea putând orienta cercetătorii pe direcția construirii unor instrumente de măsurare/diagnoză a stresului. Este evident că noua paradigmă asupra stresului surprinde mai bine specificul fenomenului respectiv. Totuși, nu este lipsită de unele limite. Astfel, ea nu oferă posibilitatea predicției naturii agentului stresor sau măcar a faptului dacă ar fi sau nu un răspuns stresor (Gibson, Ivancevich, Donnelly, 1982). Paradigma stresului ca relație între stimul și reacție Această nouă paradigmă postulează faptul că stresul este mai mult decât un simplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus; toate animalele și păsările din curțile oamenilor se comportau anormal. Un timp, am crezut că previziunile (predicțiile) prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de catastrofalul cutremur. De aceea, le-am menționat doar “ca fapt divers” în reportajele mele, fără a insista prea mult, din motive lesne de înțeles. M-am
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
reportajele mele, fără a insista prea mult, din motive lesne de înțeles. M-am înșelat, însă, cînd am aflat mai târziu că seismologii Centrului de Fizică a Pământului, între care C. Radu, A. Utale și A. Galeriu, au cules asemenea “predicții” țărănești din 1565 de localități ale țării, grav afectate de cutremur; privind comportarea neobișnuită , anormală a diferitelor animale, păsări etc., înainte de producerea cutremurului din 4 martie 1977. De la acești seismologi, am reținut următoarele evenimente, prezentate în cadrul unor manifestări cultural-științifice referitoare
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]