2,149 matches
-
plus, analizând un lot de tip cazuri/control pentru boala Graves (901 cazuri/833 subiecți control) autorii demonstrează asocierea alelei PTPN-1858(T) și cu această boală autoimună tiroidiană, indicând că acest locus ar putea avea un efect de modificare a predispoziției pentru autoimunitate în general (Smyth et al., 2004). Este interesant că locusul LYP/PTPN22 este cea mai bună exemplificare a faptului că în momentul în care (mai mult prin șansă) este identificată o asociere genică reală cu DZ tip 1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
de europeni (5% bărbați, 1% femei) sunt dependenți de alcool de la un an la altul. În fiecare cultură studiată, bărbații consumă alcool mai mult decât femeile, beau orice fel de băuturi și beau mai mult atunci când o fac, cu o predispoziție mai mare la tulburări comportamentale. Deși multe femei renunță să mai consume alcool în timpul sarcinii, un număr semnificativ (25-50%) continuă să bea, iar unele continuă să bea până la nivele nocive. Șabloane din comportamentul consumului de alcool se regăsesc și în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adicțiile, susține că o persoană dependentă nu mai poate fi recuperată: odată dependent - întotdeauna dependent (Blume, 2004). Susținătorii acestei teorii argumentează că dependența de substanțe trebuie tratată ca orice boală (diabet, astm sau hipertensiune) deoarece ceea ce determină apariția acesteia este predispoziția genetică. Un alt model medical este cel al dopaminei D2. În creierul uman sunt cinci subtipuri de receptori ai dopaminei (Ivanov, Schulz, Palmero și Newcorn, 2006, p. 22). Unul dintre acești receptori a fost vizat în mod special atunci când s-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și aprobarea comportamentului lor. În momentul în care comportamentul adolescentului se îndepărtează de așteptările adulților, acesta va deveni o sursă de disconfort psihic, pe care adolescentul trebuie să îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale individului și predispoziția spre consum. Acest model demonstrează că indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negativă sunt mai vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional, la cel experimental și la abuz (Abraham P., apud Pandina, 2004, p. 23). Acei subiecți care vor găsi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
propune explicarea abuzului de substanțe, prin modelul psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea sa psihopatologică (referitoare la dezvoltare) și prin
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care determină problema; * diferențierea între ceea ce reprezintă geneza problemei și ceea ce reprezintă menținerea problemei. Un model comprehensiv și secvențial al fazelor consumului de droguri este cel propus de Becona (1999). Acesta propune șase faze în consumul de drog: faza de predispoziție, faza de cunoaștere, faza de experimentare și de inițiere a consumului, faza de consolidare (abuz și dependență) și faza de abandon sau menținere și/sau recădere. 1. În faza preliminară sau de predispoziție se consideră următorii factori: * biologici (studiile au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
faze în consumul de drog: faza de predispoziție, faza de cunoaștere, faza de experimentare și de inițiere a consumului, faza de consolidare (abuz și dependență) și faza de abandon sau menținere și/sau recădere. 1. În faza preliminară sau de predispoziție se consideră următorii factori: * biologici (studiile au arătat că există o anumită vulnerabilitate genetică atât pentru alcool, cât și pentru restul drogurilor) * psihologici (autorii consideră importante personalitatea, inteligența și învățarea) * socioculturali (se referă la expectative, comportamente, evoluție istorică, valori culturale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
magazine, încăierări pe stradă (Lane și colab., 2001) Dezvoltarea timpurie a problemelor comportamentale, debutul consumului la vârstă mică (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Stimă de sine scăzută, sentimente negative despre viață (Jessor și colab., 1995) Predispoziții ereditare (Spooner, Hall, și Lynskey, 2001 ) Așteptări scăzute privind reușita în viață (Jessor și colab, 1995) Modelul antisocial oferit de grupul de prieteni (NIDA 1997, Lane și colab., 2001) Personalitatea, lipsa reperelor sociale, alienare, revoltă (Hawkins, Catalano și Miller, 1992
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihanalizei l-au constituit ideile lui Bernheim, care stabilit la Nancy, prin ideile asupra fenomenelor sugestiei și hipnozei, pune de fapt bazele psihanalizei. Bernheim a impus ideea că starea hipnotică este un somn determinat prin sugestie, respectiv prin dezvoltarea unei predispoziții, prezente la majoritatea oamenilor. A. Binet, preconiza extinderea aplicării sugestiei și în general a psihoterapiei în domeniile extramedicale, și mai ales în acela al pedagogiei. La rândul ei, psihoterapia modernă, prin metodele sale atât de variate, caută și folosește în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
trezită în creier și acceptată de el. Tot Bernheim extinde fenomenul de sugestie și la fenomene non-hipnotice, el afirmând că sugestia este un fenomen normal care poate avea loc atât în stare de veghe, cât și în stare de hipnoză. Predispoziții care stau la baza receptivității la sugestii: * Închipuirea - capacitatea omului de a-și crea imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
sau financiar poate fi dovedit de către medici i respectiv organele abilitate care instrumentează cazurile de abuz asupra vârstnicilor. La sfârșitul anilor ’90, au fost realizate primele interviuri cu victimele abuzului fizic (58) și s-a observat că agresorii aveau o predispoziție mai ridicată către afecțiuni psihice, tulburări emoționale, asociate sau nu consumului excesiv de alcool, fiind în general dependenți față de resursele financiare ale victimei. Veridicitatea acuzațiilor de abuz psihologic este dificil de verificat, iar simptomele abuzului sexual pot scăpa investigatorilor neavizați asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
mai multe intervenții în antecedente, precum și existența sindromului de debit cardiac scăzut un timp îndelungat. Acești pacienți necesită un suport circulator pe termen lung pentru a acorda suficient timp pentru reversibilitatea disfuncțiilor de organ. De asemenea, trebuie avută în vedere predispoziția pentru dezvoltarea infecțiilor bacteriene și fungice. DISFUNCȚIA VALVELOR NATIVE Funcția valvulară se schimbă acut la momentul implantării unui VAD. Insuficiența mitrală de obicei se reduce după inițierea suportul circulator, mai ales dacă se plasează o canulă de drenaj („inflow”) pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
la caucazieni. Este vorba de genele HLA clasa a II-a DR și DQ (IDDM1), alelele genei insulinei INS-VNTR (IDDM2) și gena CTLA4 (IDDM12). Într-o a doua etapă, am ales tehnica studiului genelor candidate pentru a testa implicarea în predispoziția pentru DZ tip 1 a unui mare număr de gene care codifică diferite proteine, cu rol posibil în mecanismul etiopatogenic de distrugere a celulelor ?. Astfel, în final am analizat 32 alele HLA (clasa I și a II-a) și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
peste 95% dintre diabetici prezintă măcar una dintre alelele de risc HLA DR3 sau HLA DR4 (Redondo și Eisenbarth, 2002). Datele sugerează că în populația românească (cel puțin la subiecții de sex masculin), contribuția alelelor HLA DR3 și DR4 la predispoziția genetică pentru DZ tip 1 ar fi mai redusă. Concordant cu creșterea ponderii haplotipului DRX/DRX la diabetici, în populația românească apare o scădere a frecvenței heterozigoților DR3/DR4. Astfel, frecvența celui mai diabetogen genotip la diabeticii din lotul studiat
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
cu DZ tip 1 (Guja et al., 1999b). Pentru ambele tipuri, transmiterea de la părinți la probanzii diabetici a fost de peste 80%, cu o foarte puternică semnificativitate statistică (valori PTDT de ordinul 10-14) (fig. 10.7). Este interesant de menționat că predispoziția conferită de aceste alele este la fel de puternică în populația românească ca și cea pentru populația din Sardinia, una din regiunile cu cea mai mare incidență a DZ tip 1 din lume (Ionescu-Tîrgoviște et al., 2001). Cele două alele sunt transmise
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
02 și de la 86% la 81% pentru DQB1*0302). O posibilă explicație pentru aceste observații este că în ultimii ani factorii de mediu (dietetici, poluanți, infecții virale, etc.) au devenit mai diabetogeni, astfel încât subiecți cu un grad mai mic de predispoziție genetică pot dezvolta boala. Ipoteza este de altfel susținută de un raport asemănător din Finlanda (Hermann et al., 2003). În ansamblu, analiza alelelor HLA de clasa a II-a tip DR și DQ a confirmat și pentru populația din România
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
rămân a fi identificate (Guja et al., 2004b). De asemenea, este posibil ca unii factori de mediu particulari să fi determinat creșterea penetranței alelelor de clasa III INS VNTR cu efect protector. În concluzie, am confirmat contribuția genei insulinei la predispoziția genetică pentru DZ tip 1 în populația românească, cu particularitatea asocierii surprinzător de puternice prin comparație cu alte populații. 10.3. GENA ICAM-1, CROMOZOMUL 19p13 Dintre toate genele candidate testate de noi pe lotul de 204 familii din populația românească
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
și armonios dezvoltat, instabil, dedublat și accentuat, constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în valoare toată capacitatea și priceperea în tot ce i se solicită; Ochi mici, vioi - perseverență, îndârjire de a merge în toate până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări triste din viața
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări triste din viața lor; Ochi umezi, voalați - om cu aptitudini și predispoziții poetice, artistice, gata de visare romantică, contemplare, precum și însușiri de talent; Ochi ascunși, găunoși - caracater iscoditor, dar și de trădător și spion, cu nenumărate slăbiciuni umane; Ochi profunzi, adânci - trădează invidia ascunsă, însă în unele cazuri depășește răutatea și poate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
superioare, capacitate de gândire și concentrare; Cu rădăcina strâmtă - șiretenie, neîncredere decât în propia persoană; Nas înțepat - severitate, intransigență, judecată la rece, dar uneori râuvoitoare; Nas roșu - tip care agreează lichidele tari, visător, fără voință; Nas cu nările larg dilatate - predispoziție pentru acțiune hotărâtă, dar până la urmă nu prea perseverentă; Nas perpendicular - persoană ușuratică, influențabilă, care renunță repede la idei și e gata de compromisuri facile. Credințe și superstiții despre nas: - Dacă-l mănâncă pe cine nasul, are să mănânce bătaie, îi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care explorarea chirurgicală este contraindicată datorită comorbidităților sau a nerezecabilității (metastaze) se poate tenta o puncție-biopsie endoscopică sau percutanată în scopul confirmării diagnosticului. Pentru acei pacienți unde intervenția chirurgicală este planificată, biopsia preoperatorie este contraindicată deoarece cancerul veziculei biliare are predispoziție la diseminare de-a lungul traiectului acului de puncție. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ ÎN FUNCȚIE DE STADIUL TUMORAL STADIILE 0 și IA (TisN0M0, T1N0M0) Pentru Tis (carcinom in situ) și T1 (stadiul IA, tumora invadează lamina propria sau stratul muscular) datele retrospective sugerează colecistectomia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
de origine ereditară. Studii statistice recente ale lui Gabka, Schröder și Stabmasser demonstrează filiația directă sau indirectă a despicăturilor labio-maxilo-palatine. Ei arată că părinții neafectați care au dat naștere la un copil cu despicătură sunt bănuiți că ar avea o predispoziție genetică față de această afecțiune în timp ce o mamă care a născut un copil cu malformații congenitale are mari șanse la nașterile ulterioare să nască copii normali (62) În clinica de Chirurgie oro-maxilo-facială din București din 933 de cazuri s-au găsit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
oferea românilor ocrotirea naționalității, a limbii, a drepturilor politice, fără să fi clarificat vreodată pe deplin cea de a doua jumătate a acestei oferte. Ce vroia să însemne exact "...însușirea principiului statului ungar"? Cunoașterea limbii maghiare? Folosirea ei cu regularitate? Predispoziția la maghiarizare? Cum putea fi controlat acet principiu? Pe deasupra, în această problemă, prim-ministrul avea cu totul și cu totul alte păreri decât un prefect de comitat sau un subofițer, care instruia recruți minoritari. Înțelegerea acestui "principiu" destul de larg este
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]