3,246 matches
-
căror verificare științifică doar timpul o va permite. Nu este mai puțin adevărat că pistele deja trasate par să fie extrem de pozitive și profitabile pentru orice cititor care dorește să beneficieze de toate șansele de prevenire În ceea ce Îl privește. PREFAȚĂ După cum știm, cancerul este, din nefericire, unul dintre cei mai importanți factori de mortalitate În societatea noastră. Cancerele de sân, de prostată, de ficat, colon, stomac sunt tot mai frecvente, ceea ce ar putea ridica semne de Întrebare În privința evoluției acestor
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
PREFAȚĂ Mașinile electrice asincrone (de inducție) au devenit, la peste 125 de ani de la primele lor aplicații industriale, elemente de execuție indispensabile în sistemele de acționare electrică din cele mai diverse domenii de activitate umană. În ultimele decenii puterea pe unitate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
profesionale, este descrisă și de I.C. Antonovici când vorbește despre Ștefan Toporaș, ajuns la un moment dat conducătorul Asociației și revizor școlar, dar 316 trimis să stea în „banca” lui din cauze politicianiste: „într-o cărțulie („Sfaturi pe înțelesul satelor”), prefațată de Nicolae Iorga. Să-l ascultăm: „Colegul meu de clasă Ifrim, președintele Asociației, face apel la mine să-l ajut să înființeze o revistă a învățătorilor, cu gândul să se poată ajunge la o înțelegere clară a greșelii de neiertat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dus eț, Cu de ilor iști din nia lui, ate rul itru al tor, retăți ste on, pul de lin 164 Striblea. Invitații de marcă ai acestei gale au fost cei de la Fanfara Rotaria, care, alături de Dumitru V. Marin, au prefațat, fără să vrea, filmul lui Corneliu Porumboiu "A fost sau n-a fost", care a avut premiera aseară la HBO. Fanfara și Dumitru V. Marin, personajele cheie din film, au fost și vedetele galei. Universalitatea filmului s-a demonstrat și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Bourgois, Paris, 1979. (3) Béatrice Didier, loc. cit., p. 171. (4) Petru Comarnescu, Jurnal (1931-1937), Institutul European, Iași, 1994, p. 14. (5) Ibidem, p. 181. (6) Katherine Mansfield, Moartea care mă apasă. Jurnal, Institutul European, Iași. Traducere de Luiza Pârvu, prefață de Dumitru Dorobăț, 1994, p. 45. (7) Ibidem, p. 36. (8) Jules Michelet, Journal, Éditions Viallaneix, Gallimard, Paris, 1959, vol. I, p. 80: „C’est pour faire connaissance avec vous, mon cher moi, que je vous écris cette lettre, qui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Sorin Pârvu, Editura Institutul European, Iași, 1999. Antohi, Sorin, Studiile istorice între modernitate și postmodernitate, publicat în "Litere, Arte, Idei", supliment cultural al ziarului "Cotidianul" (București), nr. 35, din 18 septembrie 1995, pp. 7-8. Aymard, Maurice, Braudel ne învață istoria, prefață la Fernard Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcăș, vol. I, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 5-18. Audoin-Rouzeau, Stéphane, Becker, Annette, Vers une histoire culturelle de la première guerre mondiale, în "Vingtième Siècle. Revue d'histoire", 1994, vol. 41, nr. 41
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
estetică" (Adela Rogojinaru, op. cit., p. 139), ceea ce îi reduce din start șansa realizării artistice. 273 Vezi citarea lui Jacques Le Goff, în Predarea istoriei, vol. 7, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1982, p. 65. 274 Maurice Aymard, Braudel ne învață istoria, prefață la Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcăș, vol. I, Editura Meridiane, București, 1994, p. 14. 275 Henri Focillon, Viața formelor, traducere de Laura Irodoiu Aslan, Editura Meridiane, București, 1995, p. 86. 276 Ibidem, p. 88. 277 Maurice Aymard
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trebuie la un moment dat să se estompeze în favoarea unor valori ale societății, care se infuzează în operă (funcția ideologică); narațiunile unui popor nu formează o cultură decît în măsura în care sînt permeabile la discursul despre univers al conștiinței sociale" (I. Pânzaru, prefață la Logica povestirii, p. 15). Mutația esențială operată de Bremond în Logica povestirii este pe de o parte încorporarea posibilului, virtualului (evantaiul opțiunilor eroului) în efectul de necesitate reprezentat de configurația actuală a povestirii și pe de altă parte consolidarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de prestigiu (Institutul European și Univers). În calitate de coautor a participat la scrierea Dicționarului de scriitori nordamericani literele A și B (Institutul European, 2009 și 2010) și a Dicționarului de francofonie canadiană (Editura Universității "Al.I. Cuza", 2011). A îngrijit și prefațat ediția Jean de la Fontaine, Fabule (Institutul European, 2005). La Institutul European a mai publicat volumul Romancieri interbelici (2006).. Livia Iacob, Parodia literară. Șapte rescrieri romanești (c) 2011 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cavalerilor conduși de Carol cel Mare deprinse din epopeile medievale franceze, fiind deci tot o "metaficțiune istoriografică" și, pe de altă parte, în poemul eroi-comic al lui Ludovico Ariosto, pe care Italo Calvino îl cunoștea foarte bine întrucât îngrijise și prefațase o ediție de lux a acestuia. O precizare: Orlando furiosul (căruia unele traduceri românești îi revendică titulatura de Orlando nebunul) este un poem ce reia acțiunea exact din punctul în care o abandonase Boiardo, dar introduce și modificări precum episodul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Opere *** Antologia poeziei italiene, traduceri de C.D. Zeletin ș.a., Editura Univers, București, 1978. *** Lirica Renașterii italiene, traduceri de C.D. Zeletin, Editura Tineretului, colecția "Cele mai frumoase poezii", București, 1966. *** Nuvele italiene din Renaștere, traducere, note și prezentări de Florin Chirițescu, prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura pentru literatură universală, București, 1964. ***Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală, ediția a II-a, traducere și comentarii de Eugen Munteanu și Lucia-Gabriela Munteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. Ariosto, Ludovico, Orlandu furiosul, facsimil al BCU
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Leonida Teodorescu, Editura Univers, București, 1983. *** Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971 (volum colectiv), introducere, antologie și traducere de Adriana Babeți și Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1980. Albérès, R.-M., Istoria romanului modern, traducere de Leonid Dimov, prefață de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură Universală, București, 1968. Anghelescu-Irimia, Mihaela, Dialoguri posmoderne, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999. Aristotel, Poetica, ediția a III-a, îngrijită de Stella Petecel, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, Editura IRI, București
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
traducere de I. Negoițescu, Editura Polirom, Iași, 2000. Bahtin, Mihail, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982. Bahtin, Mihail, Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1970. Barthes, Roland, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1994. Barthes, Roland, Romanul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Garin, Eugenio, Umanismul italian, traducere de Grigore Arbore, Editura Univers, București, 1982. Genette, Gérard, Palimpsestes. La Littérature au second degré, Éditions du Seuil, Paris, 1982. Hocke, Gustav René, Manierisnul în literatură, traducere de Herta Spuhn, prefață de Nicolae Balotă, Editura Univers, București, 1977. Hutcheon, Linda, A Theory of parody. The teachings of twentieh- century art forms, Methuen, 1984. Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, traducere de Dan Popescu, Editura Univers, București, București, 2002. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Loredana Ilie 1 Vezi Petroșel, Daniela, Retorica parodiei, Editura Ideea europeeană, București, 2006 și Carmen Pascu, Scriiturile diferenței, Editura Universitaria, Craiova, 2006. 2 R.M. Albérès, "Aventura romanului occidental", în Istoria romanului modern, Editura Univers, București, 1968, traducere de Leonid Dimov, prefață de Nicolae Balotă, p. 3. 3 " (...) as a much more complex combination and development of both the meta-fictional and the comic and their related forms (...), might even be said to have double-coded the modern with the ancient", în Margaret A
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
31 Mihail Bahtin, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974, p. 28. 32 Mihail Bahtin, "Eposul și romanul", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 546-547. 33 M. Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, p. 511. 34 M. Bahtin, "Eposul și romanul", în op. cit., pp. 538-539. 35 Idem, p. 539. 36 Mihail
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
op. cit.). Dacă această ipoteză s-ar confirma (întrucât nu este decât o ipoteză), ea ar înlătura multe din rupturile de sens ulterioare. 90 Cf. Bahtin, M., "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, p. 509. 91 Ibidem. 92 "Since these parodies were subsequently included as part of the regular festival contests, howevwe, it can be concluded that they stand in approximately the same relation to the
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Quintilianus, op. cit., volumul al doilea, p. 185. 115 Daniela Petroșel, op. cit., p. 27. 116 Cf. Daniel Sangsue, La parodie, Hachette, 1999, p. 15. 117 Bahtin, M., "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 505-506. 118 Apud Bahtin, M., op. cit., p. 506. 119 Vezi Panaitescu, Val., "Preeminența spiritului satiric în lumea greco-romană", în Humorul (sinteză istorico-teoretică), Editura Polirom, Iași, 2003, vol. I, pp. 45-63. 120 În
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Epopeea lui Ghilgameș), ebraică (Biblia) sau indică (Rig-Veda Imnul creațiunii). 133 Civilizația romanului. Rădăcini, Editura Albatros, București, 1983, p. 307. 134 În articolul intitulat " Din preistoria discursului romanesc", inclus în volumul Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 510 și urm. 135 Ibidem. 136 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 138. 137 Bahtin, M., "Eposul și romanul", în Probleme de literatură și estetică, p. 538. 138 Cizek, Eugen, Evoluția romanului antic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de "farfurie cu mâncare făcută din tot felul de alimente" (ghiveci). 141 Mai multe date cu privire la acest subiect pot fi găsite în E. Courtney, "Parody and Litterary Allusion in Menippean Satire", în Philologus XC, 1962, pp. 86-89. 142 Cizek, Eugen, prefață la volumul Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. VIII. 143 Seneca, Lucius Annaeus, Apokolokyntosis sau Prefacerea în dovleac a divinului Claudius, traducere, note, repere cronologice și biobibliografie de Ilieș Câmpeanu, Editura Paideia, București, 2002, p. 10
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
adoptiv al lui Claudiu, care organizase funeralii somptuoase pentru predecesorul său. În particular, atât Nero, cât și Seneca puteau râde de memoria cezarului defunct și puteau să-i dezaprobe politica, dar oficial erau obligați să-l respecte" (în Eugen Cizek, prefață la volumul Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. IX). 148 Ibidem. 149 "Ultima vorbă a lui, auzită printre oameni după ce a lăsat să-i scape un zgomot măreț prin acea parte pe unde se exprima mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sens par le changement de quelques expressions" (...), soit à faire des vers dans le goût et dans le style de certains auteurs peu approuvés", apud G. Genette, op. cit., pp. 31-32. 282 Thackeray, William, Rebecca și Rowena, traducere de Constanța Avădanei, prefață de Sorin Pârvu, postfață de Dumitru Dorobăț, Editura Institutul European, Colecția Texte de frontieră, Iași, 1993. 283 În op. cit., p. 7. 284 Ibidem. 285 Mariana Neț, "Parodia și atmosfera", în O poetică a atmosferei, Editura Univers, București, 1989, p. 131
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
postmodernismului, p. 203. 322 Susan Sontag, Împotriva interpretării, Editura Univers, București, 2000, p. 332. 323Idem, pp. 266-268. 324 Idem, p. 268. 325 R. Barthes, "Textul constelat", în Romanul scriiturii, selecție de texte și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, prefață de Adriana Babeți și postfață de Delia Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987, p. 164. 326 Idem, p. 163. 327 Idem, p. 164. 328 R. Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1994, p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de principe", în Duchesne, Legay, Petite fabrique de littérature, Magnard, Paris, 1990. 356 Ceea ce, în termeni genette-ieni, ar traduce faptul că un hipertext atrage cu sine un alt hipertext. 357 Michel Tournier, Vineri sau limburile Pacificului, traducere de Ileana Vulpescu, prefață de Micaela Slăvescu, Editura Univers, București, 1978, pp. 16-17. 358 Idem, p. 17. 359 Idem, p. 70. 360 Idem, p. 67. 361 Idem, pp. 88-89. 362 "Cutreierând insula în toate direcțiile, până la urmă descoperi-ntr-adevăr un arbore quillaja, al cărui trunchi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]