1,676 matches
-
voci. Melodiile, simple și cu ritm constant, sunt cântate de enoriași în unison în timpul slujbelor religioase, deseori acompaniate de orgă. Inițial era numele melodiilor liturgice cântate de corul bisericii, dar după Reforma Protestantă, enoriașii participă și ei la cântat. Un „preludiu coral” este o compoziție pentru orgă bazată pe un coral. Compozitori de preludii corale au fost printre alții Dietrich Buxtehude, Johan Sebastian Bach și Max Reger. Un ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese
Coral (compoziție muzicală) () [Corola-website/Science/325712_a_327041]
-
în timpul slujbelor religioase, deseori acompaniate de orgă. Inițial era numele melodiilor liturgice cântate de corul bisericii, dar după Reforma Protestantă, enoriașii participă și ei la cântat. Un „preludiu coral” este o compoziție pentru orgă bazată pe un coral. Compozitori de preludii corale au fost printre alții Dietrich Buxtehude, Johan Sebastian Bach și Max Reger. Un ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale poartă denumirea de "corală".
Coral (compoziție muzicală) () [Corola-website/Science/325712_a_327041]
-
sus în medie). Administrativ, el are un statut separat față de orașul Capri. Cel mai semnificativ obiectiv din localitate este Villa Sân Michele. Compozitorul francez Claude Debussy a fost un vizitator obișnuit la Anacapri. El chiar și-a numit unul dintre preludiile sale la prima carte, No.5 ""Leș collines d'Anacapri"" (Dealurile din Anacapri), în semn de omagiu pentru comunitate. Există un serviciu de autobuz care face legătura printr-un drum în serpentina de la Marină Grande și Capri către Anacapri. Una
Anacapri () [Corola-website/Science/325130_a_326459]
-
1975; Piesă de concert, 1979, pentru orchestră de suflători, pian, harpă, xilofon, glockenspiel și percuție. Baladă pentru vioară și orchestră, 1952 Cinci novelete pentru cvartet de coarde, 1953; Burlesca pentru flaut și pian, 1956; Improvizație pentru trio, 1979 Miniaturi, schițe, preludii, 1959, pentru pian la 2 și 4 mâini 30 Piese mici pentru pian, 1960; 56 Studii melodice pentru vioară, 1960. Câteva surse de documentare pentru subiect:
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
în orientarea mișcării de eliberare națională din Basarabia anilor 1917-1918 și în crearea Sfatului Țării, lucrare scrisă în baza unei bogate și foarte variate informații documentare. În același an, a fost editată cartea Unirea Basarabiei cu România în anul 1918. Preludii, premise, realizări. Este prima și unica monografie științifică despre acest fenomen, în care pot fi găsite răspunsurile la întrebările cum a fost pregătită și cum s-a reaizat în fapt Unirea. Cartea conține, drept anexă, cîteva zeci de documente istorice
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
inclusiv un miel sacrificat. Secțiunea narativă a copilului este punctată de pasaje rapide ce recapitulează prima parte. Spre deosebire de ultima parte a simfoniilor tradiționale, ultima parte a Simfoniei nr. 4 a lui Mahler este practic un cântec, conținând strofe, interludii, un preludiu și un postludiu (structură strofică). Când este auzit postludiul există o modulație în Mi major și rămâne de obicei în această gamă, încheind simfonia departe de gama Sol major. Simfonia este compusă pentru o orchestră destul de mică pentru standardele lui
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
Un preludiu (Germană: "Präludium" sau "Vorspiel"; latină: "Praeludium"; franceză: "Prélude"; italiană: "Preludio") este o compoziție muzicală scurtă cu o formă ce poate varia de la o piesă la alta. Preludiul poate îndeplini rolul de prefață, poate fi o piesă de sine stătătoare sau
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
Un preludiu (Germană: "Präludium" sau "Vorspiel"; latină: "Praeludium"; franceză: "Prélude"; italiană: "Preludio") este o compoziție muzicală scurtă cu o formă ce poate varia de la o piesă la alta. Preludiul poate îndeplini rolul de prefață, poate fi o piesă de sine stătătoare sau poate fi introducerea unei lucrări. De exemplu, în perioada barocă servea ca introducere pentru părțile ulterioare ale unei lucrări lungi sau complexe. În perioada romantică era o
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
părțile ulterioare ale unei lucrări lungi sau complexe. În perioada romantică era o piesă de sine stătătoare. De obicei conține un număr mic de motive ritmice și melodice care sunt reluate pe întreg parcursul piesei. Din punct de vedere stilistic, preludiul este o lucrare bazată pe improvizație. Preludiile pot fi considerate și uverturi, în special cele utilizate în opere sau oratorii. Primele preludii erau compoziții pentru lăută din perioada renascentistă. Acestea erau improvizații libere și serveau ca introduceri scurte ale unor
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
complexe. În perioada romantică era o piesă de sine stătătoare. De obicei conține un număr mic de motive ritmice și melodice care sunt reluate pe întreg parcursul piesei. Din punct de vedere stilistic, preludiul este o lucrare bazată pe improvizație. Preludiile pot fi considerate și uverturi, în special cele utilizate în opere sau oratorii. Primele preludii erau compoziții pentru lăută din perioada renascentistă. Acestea erau improvizații libere și serveau ca introduceri scurte ale unor lucrări muzicale mai mari sau pentru părți
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
mic de motive ritmice și melodice care sunt reluate pe întreg parcursul piesei. Din punct de vedere stilistic, preludiul este o lucrare bazată pe improvizație. Preludiile pot fi considerate și uverturi, în special cele utilizate în opere sau oratorii. Primele preludii erau compoziții pentru lăută din perioada renascentistă. Acestea erau improvizații libere și serveau ca introduceri scurte ale unor lucrări muzicale mai mari sau pentru părți mai mari și mai complexe. Preludiile pentru claviatură au început să apară în secolul al
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
în special cele utilizate în opere sau oratorii. Primele preludii erau compoziții pentru lăută din perioada renascentistă. Acestea erau improvizații libere și serveau ca introduceri scurte ale unor lucrări muzicale mai mari sau pentru părți mai mari și mai complexe. Preludiile pentru claviatură au început să apară în secolul al XVII-lea în Franța. Preludiile fără măsură, în care durata fiecărei note este lăsată la latitudinea interpretului, erau folosite ca introduceri pentru suitele pentru clavecin. Louis Couperin (c.1626-1661) a fost
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
din perioada renascentistă. Acestea erau improvizații libere și serveau ca introduceri scurte ale unor lucrări muzicale mai mari sau pentru părți mai mari și mai complexe. Preludiile pentru claviatură au început să apară în secolul al XVII-lea în Franța. Preludiile fără măsură, în care durata fiecărei note este lăsată la latitudinea interpretului, erau folosite ca introduceri pentru suitele pentru clavecin. Louis Couperin (c.1626-1661) a fost primul compozitor care să abordeze genul iar preludiile pentru clavecin au fost utilizate până în
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
secolul al XVII-lea în Franța. Preludiile fără măsură, în care durata fiecărei note este lăsată la latitudinea interpretului, erau folosite ca introduceri pentru suitele pentru clavecin. Louis Couperin (c.1626-1661) a fost primul compozitor care să abordeze genul iar preludiile pentru clavecin au fost utilizate până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de numeroși compozitori, precum Jean-Henri d'Anglebert (1629-1691), Élisabeth Jacquet de la Guerre (1665-1729), François Couperin (1668-1733) și Jean-Philippe Rameau (1683-1764). Ultimele preludii pentru clavecin fără măsură datează
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
care să abordeze genul iar preludiile pentru clavecin au fost utilizate până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de numeroși compozitori, precum Jean-Henri d'Anglebert (1629-1691), Élisabeth Jacquet de la Guerre (1665-1729), François Couperin (1668-1733) și Jean-Philippe Rameau (1683-1764). Ultimele preludii pentru clavecin fără măsură datează din anii 1710. Dezvoltarea preludiului din Germania secolului al XVII-lea a dus la apariția unei noi forme, toccata. Preludiile compuse de compozitorii din Germania de Nord Dieterich Buxtehude (c.1637-1707) și Nikolaus Bruhns (c
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
utilizate până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de numeroși compozitori, precum Jean-Henri d'Anglebert (1629-1691), Élisabeth Jacquet de la Guerre (1665-1729), François Couperin (1668-1733) și Jean-Philippe Rameau (1683-1764). Ultimele preludii pentru clavecin fără măsură datează din anii 1710. Dezvoltarea preludiului din Germania secolului al XVII-lea a dus la apariția unei noi forme, toccata. Preludiile compuse de compozitorii din Germania de Nord Dieterich Buxtehude (c.1637-1707) și Nikolaus Bruhns (c.1665-1697) combinau secțiuni de pasaje libere și improvizate cu părți
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
Anglebert (1629-1691), Élisabeth Jacquet de la Guerre (1665-1729), François Couperin (1668-1733) și Jean-Philippe Rameau (1683-1764). Ultimele preludii pentru clavecin fără măsură datează din anii 1710. Dezvoltarea preludiului din Germania secolului al XVII-lea a dus la apariția unei noi forme, toccata. Preludiile compuse de compozitorii din Germania de Nord Dieterich Buxtehude (c.1637-1707) și Nikolaus Bruhns (c.1665-1697) combinau secțiuni de pasaje libere și improvizate cu părți contrapunctuale (de obicei scurte fugi). În afara Germaniei, Abraham van den Kerckhoven (c.1618-c.1701), unul
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
1665-1697) combinau secțiuni de pasaje libere și improvizate cu părți contrapunctuale (de obicei scurte fugi). În afara Germaniei, Abraham van den Kerckhoven (c.1618-c.1701), unul dintre cei mai importanți compozitori olandezi ai vremii, a utilizat acest model pentru câteva dintre preludiile sale. Compozitorii din Germania Centrală și de Sud nu urmau acest model iar preludiile lor au rămas bazate predominant pe improvizații și puțin sau deloc contrapunctuale. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea compozitorii germani au început să
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
fugi). În afara Germaniei, Abraham van den Kerckhoven (c.1618-c.1701), unul dintre cei mai importanți compozitori olandezi ai vremii, a utilizat acest model pentru câteva dintre preludiile sale. Compozitorii din Germania Centrală și de Sud nu urmau acest model iar preludiile lor au rămas bazate predominant pe improvizații și puțin sau deloc contrapunctuale. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea compozitorii germani au început să cupleze preludiile (sau uneori toccatele) cu fugi în aceeași gamă. Johann Pachelbel (c.1653-1706
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
Compozitorii din Germania Centrală și de Sud nu urmau acest model iar preludiile lor au rămas bazate predominant pe improvizații și puțin sau deloc contrapunctuale. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea compozitorii germani au început să cupleze preludiile (sau uneori toccatele) cu fugi în aceeași gamă. Johann Pachelbel (c.1653-1706) a fost unul dintre primii compozitori care să facă acest lucru, deși Preludiile și Fugile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt mult mai numeroase și cunoscute astăzi. Preludiile
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea compozitorii germani au început să cupleze preludiile (sau uneori toccatele) cu fugi în aceeași gamă. Johann Pachelbel (c.1653-1706) a fost unul dintre primii compozitori care să facă acest lucru, deși Preludiile și Fugile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt mult mai numeroase și cunoscute astăzi. Preludiile pentru orgă ale lui Bach sunt destul de diversificate, fiind influențate atât de lucrările din Germania de Nord cât și de Sud. Majoritatea preludiilor lui Bach
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
preludiile (sau uneori toccatele) cu fugi în aceeași gamă. Johann Pachelbel (c.1653-1706) a fost unul dintre primii compozitori care să facă acest lucru, deși Preludiile și Fugile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt mult mai numeroase și cunoscute astăzi. Preludiile pentru orgă ale lui Bach sunt destul de diversificate, fiind influențate atât de lucrările din Germania de Nord cât și de Sud. Majoritatea preludiilor lui Bach erau compuse în forma "temă și variațiuni", utilizând același material tematic cu imitații, inversiuni, modulații
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
lucru, deși Preludiile și Fugile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) sunt mult mai numeroase și cunoscute astăzi. Preludiile pentru orgă ale lui Bach sunt destul de diversificate, fiind influențate atât de lucrările din Germania de Nord cât și de Sud. Majoritatea preludiilor lui Bach erau compuse în forma "temă și variațiuni", utilizând același material tematic cu imitații, inversiuni, modulații și retrogradări ale temei. Johann Caspar Ferdinand Fischer a fost unul dintre primii compozitori germani care să introducă stilul francez de la sfârșitul secolului
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
cu imitații, inversiuni, modulații și retrogradări ale temei. Johann Caspar Ferdinand Fischer a fost unul dintre primii compozitori germani care să introducă stilul francez de la sfârșitul secolului al XVII-lea în muzica de clavecin germană, înlocuind uvertura franceză standard cu preludiile fără măsură. Lucrarea "Ariadne musica" a lui Fischer este un ciclu de muzică pentru claviatură ce conține perechi de preludii și fugi; preludiile sunt destul de variate și nu aderă la niciun model convențional. "Ariadne musica" a servit ca precursor pentru
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
să introducă stilul francez de la sfârșitul secolului al XVII-lea în muzica de clavecin germană, înlocuind uvertura franceză standard cu preludiile fără măsură. Lucrarea "Ariadne musica" a lui Fischer este un ciclu de muzică pentru claviatură ce conține perechi de preludii și fugi; preludiile sunt destul de variate și nu aderă la niciun model convențional. "Ariadne musica" a servit ca precursor pentru lucrarea "Clavecinul bine temperat" a lui Bach, două colecții cu câte 24 de preludii și fugi. Și preludiile lui Bach
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]