22,626 matches
-
creștinismul a fost apărat de locul pe care l-au acordat artelor Platon și Aristotel, respectiv cel de imitații, artiștii fiind considerați meșteșugari. Creșterea atenției pe care societatea o acordă artiștilor (pictorilor și sculptorilor în special) indică o sporire a preocupării față de imagine în dauna celei pentru invizibil. Artiștii nu sunt prețuiți în calitatea lor de creatori, ci pentru că lucrează la satisfacerea acestei nevoi de imagine pe care societatea o simte. Dintre arte, muzica a reușit să se mențină la distanță
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fapt o descentrare), pe ceea ce fac alții. Astfel, prin fiecare decizie pregătim ingredientele pentru ceea ce ne va amărî viața, deschidem calea pentru anumite otrăvuri. Toată viața stăm sub dominația lui "ce se face"; sintagma reprezintă o formă de exprimare a preocupărilor noastre pentru valoare. Altfel spus, intenționalității generale a conștiinței noastre îi este constitutivă orientarea axiologică. Putem considera că, în una din dimensiunile sale, omul este homo axiologicus, fundamentele sale axiologice fiind date de faptul că intenționalitate trebuie interpretată în mod
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o viață este tot ce ai. ٭ Comunismul s-a dovedit a fi mult inferior adversarului său, capitalismul. Având drept ideal eliberarea omului de a munci pentru a exista, odată instaurat nu a putut asigura existența celor care munceau, principala lor preocupare ajungând să fie lupta pentru existența zilnică (a munci nu era îndeajuns pentru a trăi). Mă întreb dacă fără Originea speciilor a lui Darwin marxismul ar mai fi avut atâta succes. Picnicul este semnul renunțării la respectul pe care modernitatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în ontologie, ținând cont de importanța a ceea ce desemnează conceptul de spirit, putem considera că idealismul are dreptate, esența (drept cel mai important lucru) lumii acesteia fiind gândirea. Ar trebui să judecăm succesul societății din America de Nord și din perspectiva absenței preocupărilor de filosofie la nivelul masei (să ne gândim la faptul că nu se studiază filosofia în licee): oamenii au fost mai ușor de "condus" către succesul pragmatic. Există vreun preț de plătit la această situație? Ca "adept" al filosofiei îmi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a bazelor (fundamentelor) sportului de înaltă performanță, care pe rând contribuie la dezvoltarea sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și să încurajeze Mișcarea Olimpică să demonstreze o preocupare responsabilă pentru sursele mediului, să ia măsuri care să reflecte o asemenea preocupare în activitățile și educația tuturor celor implicați în Mișcarea Olimpică ca importanță a confirmării dezvoltării; n) să sprijine Academia Internațională Olimpică (AIO); o) să sprijine alte instituții
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și să încurajeze Mișcarea Olimpică să demonstreze o preocupare responsabilă pentru sursele mediului, să ia măsuri care să reflecte o asemenea preocupare în activitățile și educația tuturor celor implicați în Mișcarea Olimpică ca importanță a confirmării dezvoltării; n) să sprijine Academia Internațională Olimpică (AIO); o) să sprijine alte instituții care se consacră educației olimpice. Art. 1. Bunurile Mișcării Olimpice 1. pe lângă CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
dezvoltate economic spre zone slab dezvoltate economic. Tendința guvernelor de a recentra interesul lor pe sportul de înaltă performanță, care se presupune că ar contribui la prestigiul națiunilor, face din sport o miză politică și ideologică a statului respectiv. Există preocupări ale statelor ca prin intermediul unei căutări de succese sportive să obțină o mai mare legitimitate și reprezentativitate pe scară mondială, iar în interiorul statului, „elitele naționale tind să participe la extinderea modelului sportiv dominant. Căci, trebuie recunoscut că sportul este asociat
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
probleme politice (confruntările permanente dintre blocurile Est și Vest, politica de apartheid din Africa, formele de discriminare și încălcare a principiilor drepturilor omului etc.), perioadă în care Jocurile Olimpice riscau să devină un instrument pentru promovarea unor mize politice: Au existat preocupări ale statelor ca prin intermediul unor succese sportive să obțină o mai mare legitimitate și reprezentativitate pe scară mondială. Formarea unei imagini prin sport a reprezentat un aspect important al puterii unui stat. Conducători ai fostelor state socialiste au căutat să
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
șoptite și achitate în șoaptă, discret, cu fereală. Nu se gândea la șantaj, Doamne ferește, doar să-l ajute pentru o cauză a unor oameni uitați de lume. În prag îl aștepta Toni, care, cu manifestările lui de afecțiune, îi risipi preocupările. Gândind la ziua de mâine, o sună pe Camelia, pentru a o consulta cu privire la cumpărături. Vreau să merg mâine la Văleni, să mai cumpăr câte ceva pentru casă. Ce? Farfurii, pahare, oale, cearceafuri, saltele. Ai grijă pe ce dai banii! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci culturile agricole se practicau fie pe suprafețe de 5-40 ha (cartoful, orzul), fie pe suprafețe de peste 6 ha (porumb, grâu). Lucrările
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deșeurilor și a resturilor menajere la marginea râurilor și chiar în ele sau pe domeniul public. Primăria colectează deșeurile odată pe săptămână din fiecare sat, iar obiectele electrice sunt și ele colectate la intervale de timp mai mari. O altă preocupare a conducătorilor comunei este gospodărirea rațională a resurselor comunei. Ținând cont de prioritățile de viitor ale comunei, Consiliul local, consultându-se și cu o parte dintre cetățeni, a întocmit „Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2007 - 2013”, care s-ar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
director de cămin cultural. „Domnul Mircea” cum îi spunea toată lumea, a primit o educație deosebită de la părinții săi, aceștia imprimându-le lui și celorlalți frați dragostea pentru cultură, corectitudinea și punctualitatea. Tatăl său, pasionat apicultor și pomicultor, a insuflat aceste preocupări fiilor săi, care le-au practicat toată viața. Frații învățătorului Mircea Hreamătă au fost: Emil Hreamătă, căzut pe frontul din Crimeea; Vasile Hreamătă, ajuns general în urma actelor de vitejie din al doilea război mondial; Ioan Hreamătă, un preot cu har
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
refuzul de a pleca, a primit salarii compensatorii pe trei ani, bani cu care și-a deschis cabinet și policlinică, unde a lucrat cu soția până la sfârșitul vieții. Soția deține cabinetul și în prezent. Este autorul a numeroase lucrări științifice. Preocupările lui s-au manifestat în domeniul biologic, specialitate în care și-a dat și doctoratul. Apreciat și contestat deopotrivă, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fiind autorul mai multor lucrări literare, dintre care trei au fost publicate și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe o scoatere a culturii din jocul economic și politic (a se vedea Samir Amin, Anthony Giddens, Benjamin R. Barber, Cristopher K. Chase-Dunn). Retorica dezbaterilor creează însă bariere și probleme cognitive complexe. Acestea reprezintă tot atâtea motive care au determinat preocuparea pentru identificarea unor soluții de reproiectare a strategiilor companiilor în direcția employer brandingului. Mobilitatea crescută a personalului ca efect al globalizării a schimbat și ea profund profilul așteptărilor forței de muncă. Însuși creatorul conceptului de brand de angajator remarca: "Experiența
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
beneficii în termeni de dezvoltare durabilă și competitivitate sunt susținute nu numai de board-urile marilor corporații, ci și de politicile publice de pe agendele guvernelor. Poate că responsabilitatea socială este un bine general iluminist deghizat însă, deoarece pune în centru preocuparea pentru cele trei puncte nevralgice ale societății contemporane economic, social și de mediu, ceea ce înseamnă mai mult decât un simplu angrenaj ideologic. Programele de responsabilitate socială au impact direct asupra calității vieții angajaților, a comunității din care fac parte. În locul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
preferat (employer of choice). Ce este acest ingredient aproape mistico-magic? De unde începe, de ce are veleități de vedetă în brandingul de angajator? La toate aceste întrebări, dar și la altele vom încerca să răspundem mai departe, nu înainte de a aminti că preocuparea pentru cultură are o istorie recentă (este adevărat, cu puțin mai veche față de istoria brandingului de angajator, dar nu cu mult). Prezența culturii a fost înregistrată inițial în psihologie grație contextului creat de succesul pe piață din anii '60 al
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dar și cultură și că fiecare dintre acestea aduce avantaje și dezavantaje, firești într-o lume atât de complexă. Aspecte culturale în cazul românesc În debutul Capitolului 4 al lucrării Strategiile competitive ale firmei, Ioan Ciobanu și Ruxandra Ciulu afirmă: Preocuparea fundamentală a societății românești în prezent este modernizarea stilului său cu privire la relațiile umane, modelele sale de autoritate, modalitățile de luare a deciziilor colective și de guvernare"129. Dincolo de identificarea celor mai potrivite modele și stiluri de conducere, de introducerea rețetelor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și o intensitate mare (cultura puternică nu caracterizează organizațiile foarte tinere sau pe cele în care rotația cadrelor este mare), există coordonare între managementul superior și leadership (valorile, credințele și atitudinile sunt larg răspândite și presupun consensul membrilor), există o preocupare pentru socializarea ridicată a noilor angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
are ca substrat loialitatea sau datoria morală, pe când cel afectiv este de natură emoțională, ca rezultat al întâlnirii scopurilor individuale cu cele organizaționale. În toate cazurile, angajamentul salariaților este construit pe baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a comunicării cu managerii etichetați
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
transnaționale cu sediul în UE și care dețin puncte de producție în țări terțe respectă standardele principale ale OIM, convențiile sociale și de mediu și acordurile internaționale. Din 2007 și până acum lucrurile au evoluat, în sensul că există o preocupare clară legată de adoptarea unor strandarde de calitate ISO în această direcție. Preocuparea pentru RSC are o istorie scurtă, dar agitată și în mișcare permanentă, așa cum se vede și din tabloul de mai sus. Din perspectiva interesului nostru, un program
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
terțe respectă standardele principale ale OIM, convențiile sociale și de mediu și acordurile internaționale. Din 2007 și până acum lucrurile au evoluat, în sensul că există o preocupare clară legată de adoptarea unor strandarde de calitate ISO în această direcție. Preocuparea pentru RSC are o istorie scurtă, dar agitată și în mișcare permanentă, așa cum se vede și din tabloul de mai sus. Din perspectiva interesului nostru, un program de employer branding privind din prisma componentei angajator preferat utilizează acțiunile de responsabilitate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de față este interesant de comentat în ce măsură este afectat statutul de employer of choice al companiei, mai ales pe dimensiunea responsabilității corporatiste. O companie responsabilă social se implică în activități care vizează comunitatea, societatea, mediul înconjurător și, foarte important, angajații. Preocuparea pentru bunăstarea lor în carieră, în plan personal, din perspectiva siguranței și securității locului de muncă, se adaugă portofoliului responsabilității corporative. Evident că aceste acțiuni îi aduc avantajul de angajator puternic și dorit, dar sub cea mai aspră constrângere și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Compania Elenă de Îmbuteliere Coca-Cola și-a asumat un angajament față de membrii echipei sale. Noi considerăm că țelurile corporative trebuie echilibrate prin respectarea principiilor sociale la locul de muncă și printr-o cultură organizațională solidă, pe care noi o cultivăm. Preocuparea față de bunăstarea angajaților noștri, față de cariere și de dezvoltarea personală reprezintă mai mult decât o datorie socială în calitate de cetățean corporativ, ci o filosofie izvorâtă din valori datorită cărora suntem un mediu deschis și cuprinzător, unde o forță de muncă extrem de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
doresc să lucreze se află Coca-Cola HBC România. "Cele mai urmărite beneficii la un angajator, de către tineri, sunt, în ordine descrescătoare: atmosfera plăcută de lucru, investiția companiei în dezvoltarea sa profesională ca angajat, pachetul salarial, existența provocărilor profesionale și a preocupării companiei față de angajați. Aceste beneficii arată faptul că, dincolo de nevoile financiare, care sunt și ele importante, tinerii au adăugat și altele în dorințele lor, care țin mai degrabă de nevoile superioare de afiliere, stimă, statut și creștere. Cele mai puțin
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
poate fi obținută doar printr-un management pro-activ, printr-o strategie bazată pe cercetare și prin menținerea unui constant și înalt nivel al comunicării interne. Stresul datorat necunoașterii potențialului de adaptare și dezvoltare al organizației poate fi diminuat prin împărtășirea preocupărilor conducerii, a direcțiilor pe care aceasta intenționează să le urmeze, a mijloacelor și resurselor. Teama de eșec este o cauză importantă a rezistenței la schimbare. Procedurile de rutină nu dau satisfacție, dar sunt lipsite de teama pierderii respectului de sine
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]