1,827 matches
-
getic de la Agighiol, județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie magic (prin actul libației). Revenind la plăcuța nr. 2, consemnez faptul că poziția oblic- -ascen dentă a preotesei și a balaurului hipocefal (ambii figurați din profil), precum și lipsa terminației din registrul inferior al plăcuței (terminație realizată printr-un chenar din semiove pe care se sprijină, de regulă, personajele din celelalte plăcuțe) dau privitorului sentimentul că cele două personaje
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
precum și lipsa terminației din registrul inferior al plăcuței (terminație realizată printr-un chenar din semiove pe care se sprijină, de regulă, personajele din celelalte plăcuțe) dau privitorului sentimentul că cele două personaje ar pluti prin aer. Mai mult decât atât, preoteasa pare că stă călare (cu picioarele de aceeași parte) pe spinarea balaurului, conducându-l cu ajutorul căpăstrului. Această postură a fost remarcată și de I.H. Crișan și de M. Oppermann (163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin de pe o altă plăcuță - notează I.H. Crișan -, care călărește un cal de mare (hippokampos) cu corp de șarpe și cap de cal” (106, p. 236). Desigur, poziția călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării, dar însăși reprezentarea balaurului cu cap de cal și cu căpăstru este, după părerea mea, un indiciu că monstrul este (sau, cel puțin, poate fi) călărit. îmblânzirea balaurului prin punerea căpăstrului și încălecarea lui au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vrața, din nord-vestul Bulgariei (106, pp. 218 și 239 ; 107, p. 110). Așa cum am arătat, conform opiniei unor cercetători, pe cele două plăcuțe de argint ar fi reprezentată o zeiță. Situația nu s-ar schimba esențial, având în vedere că preotesele imitau și dublau gesturile și comportamentul zeiței pe care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care o slujeau. În acest caz, ar putea fi vorba de zeița tracă Bendis, figurată în două ipostaze similare. Zeiță a lunii, a pădurilor și a farmecelor, Bendis era considerată protectoarea femeilor, fiind adorată de acestea și slujită anume de preotese. Bună parte dintre cercetători (Tomaschek, Decev, Gh. Mușu, Mircea Eliade ș.a.) au indicat ca origine a teonimului Bendis rădă cina indo-europeană *bhendh = „a lega”. Vezi avest. bandayaiti = „el leagă” ; germ. binden = „a lega, a înnoda” ; rom. bandă, bentiță etc. (165
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în jurul căruia trăiesc triburi „care o cinstesc pe Artemis” (Scolii la Pindar). Herodot o numește pe Artemis printre „singurii zei pe care îi slăvesc [tracii]” (Istorii, V, 7). Același istoric grec aseamănă sacri- ficiile aduse zeiței Artemida Regina de femeile (preotesele) din Tracia și din Peonia (ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri (Biblioteca istorică, IV, 51). După ce traversează împreună cu argonauții Pontul Euxin, Medeea intră în Tesalia ca preoteasă a zeiței Artemis, „ce venea din ținuturile hiperboreenilor”. „Medeea le vesti [oamenilor] că Artemis, călăto- rind prin văzduh pe un car tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor”. De asemenea, și Ovidiu (Metamorfoze, VII) povestește despre puterile vrăjitoarei Medeea asupra stihiilor atmosferice și despre zborurile în văzduh pe care aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și despre zborurile în văzduh pe care aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea de la templul apolinic de la Delphi. Asklepios era fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coordonate simbolice, narcotice și terapeutice care s-a dezvoltat mai ales la civilizațiile din bazinul mediteranean. în primele decenii ale secolului al XIX-lea, un poet ca Iancu Văcărescu înțelesese valoarea simbolică a cununilor de plante narcotice. Faptul că bacanta, preoteasă a zeului Bacchus, poartă pe cap o cunună de iederă este banal : Toți aproape-mi se adună, De iederă-mi pun cunună, Baccu[s] spune c-a lui sunt ! (112, p. 113) Dar este foarte interesant faptul că Iancu Văcărescu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și dansu- rile rituale executate în satele românești de paparude pentru dezlegarea ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost menționat încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece ani se dezbracă în pielea goală și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
membrii comisiei de redactare le anexează materialului în formă finală. Există trei note anexate: din partea ministrului Sănătății și Prevederilor Sociale, nesemnată; din partea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, semnată de secretarul Consiliului Central al UGSR, G. Ion Preoteasa, și din partea Ministerului Justiției, semnată de ministrul Adrian Dimitriu 1. Ministrul Sănătății oferea în nota sa noi argumente ă bazate în special pe experiența unor țări socialiste, dar și capitaliste ă în favoarea măsurii propuse în „Studiu”, de introducere a unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
majorări de impozite pe salarii și pe alte venituri pentru cetățenii necăsătoriți, apți de muncă, începând de la vârsta de 25 de ani, și pentru capii de familie fără copii”2. Într-o altă notă, secretarul Consiliului Central al UGSR, Ion Preoteasa, subliniază necesitatea creșterii numărului de locuri în creșele și grădinițele din România care ă arăta acesta ă aveau cel mai mic număr de copii în creșe în comparație cu celelalte țări socialiste. De asemenea, se arăta că este necesar ca familiile să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
care, o persoană părăsește propria familie și intră într-un alt sistem familial 1. Câteva cazuri binecunoscute pot fi oferite ca exemplu: de pildă, legendele din Egiptul Antic ne relatează că, regele Babilonului, Sargon din Acad, copilul ilegitim al unei preotese, a fost abandonat în apele Eufratului într-un coș uns cu smoală, de unde a fost apoi pescuit și adoptat de un țăran; nu putem să nu remarcăm similitudinea dintre soarta lui Sargon I și cea a lui Moise, despre care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
demonstrează a mia oară că oamenii nu știu și nu pot învăța când și pe cine să omoare. 27: Cu o mie de ani înaintea erei noastre, regina egipteană Makeri, soția faraonului Painetchem I din a 20-a dinastie, mare preoteasă a lui Amon, moare la nașterea fiicei sale - Mutemhit. Nou-născutul nu are nici el multe ore de trăit. Mamă și fiică, regină și prințesă, sunt înmormântate împreună. Mumiile lor dorm somnul veșnic, una lângă alta, îmbălsămate și bătute în pietre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
învățătură pe care le-a avut mitropolitul, le-a transmis și copilului său și, la rândul lui, „feciorul” a moștenit de la părintele său dragostea pentru studiu. Despre soția Aurora nu mai avem alte informații. Știm doar că din nefericire, „blânda preoteasă și mamă bună” a trecut la cele veșnice în anul 1918, în urma unei gripe spaniole, „lăsând în urmă un soț nemângâiat și trei copii”. Practic, decesul soției sale, îl transformă pe Nicolae în Nectarie Cotlarciuc, căci după ce rămâne văduv, îmbracă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Pe drum auzeam cum un om, alăturat și el spre gară convoiului de căruțe, vorbea despre preotul parohiei care până în ultimul ceas al evacuării spovedise și împărtășise, în biserica deschisă, oamenii și în cele din urmă, la insistențele disperate ale preotesei ce-și lăsase în gară bagajele și copiii pentru a-1 recupera, își lăsă epitrahilul, plecând și el după ce în mers lăsă vorbă paracliserului să ascundă în locuri mai ferite evanghelia, vasele sfinte ale proscomidiei și argintăria de pe masa altarului
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
avioane, aviatorii nefâcând distincție între trenurile militare și cele ale convoaielor de refugiați, femei, bătrâni și copii... În unul din aceste raiduri căzuse fulgerat de un glonte unul din cei doi tineri, între 15 și 17 ani, fii ai unei preotese care părăsise și ea vagonul grăbită, la țipătul sinistru al antiaerienei dar... nu a avut noroc. Mi-i amintesc și acum, eleganți în uniformele lor cu frunze metalice la revere, ale unui liceu de elită din Cernăuți; îi credeam doi
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
nici o remușcare pentru faptele sale. Celălalt, Dimas, e un fel de haiduc: ia de la bogați, dar îi protejează pe săraci. El furase din Templu sulurile Legii, golise vistieria lui Solomon și o lăsase în pielea goală pe fiica lui Caiafa, preoteasă în acel moment (sic!). Iată motivele condamnării sale la moarte. Vom vedea imediat legătura cu subiectul nostru. Iuda, spune apocrifa, era nici mai mult, nici mai puțin decât nepot de frate al lui Caiafa (apo adelphou Kaiapha en), infiltrat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Într-o țară În care meseria de a oferi plăcere era nobilă și stimată, copiii erau pregătiți de mici În acest sens prin exerciții amoroase. Nu trebuie să credem totuși că fetele obișnuite din adolescență să umble fără rost deveneau preotese ale zeiței Afrodita, transformându se În curtezane cunoscute și stimate de toată lumea din oraș. Tot ceea ce știm despre civilizația greacă antică ne arată că prostituatele din temple erau femei de familie bună, iar hetairele - curtezanele Atenei (zeița Înțelepciuniiă - făceau parte
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Îmbrăcați În culori stridente, parfumați, fardați, epilați, purtători de bijuterii. Unii erau dansatori, alții Își slujeau stăpânii ca sclavi, alții, sclavi aduși din Orient spre vânzare, erau la discreția doritorilor. Statutul bărbaților care se prostituau era același cu al femeilor. Preotesele romane prestau și ele sacerdoții pentru Vesta, veche divinitae a căminului și a focului domestic; vestalele erau educate În familii bune, rămâneau fecioare, erau alese prin tragere la sorți; prima vestală era amata, iubita, probabil veșnic tânăra protectoare a focului
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mama, ca taică său, numai să mai crească, o să i se schimbe vocea, o să cînte... — Da, reluă mătușa, că mă și gîndeam: oare ce meserie poate face el care-i așa... — Înțeleg, Înțeleg, făcea mama. — Că o să-i găsim o preoteasă și o parohie undeva aici, aproape de Satu Mare, ca să nu mai stea departe de noi, și e rezolvat! Dumnezeu mi-a trimis gîndul ăsta, ce bine-mi pare că am venit pe la voi! Și pe tata voiseră părinții să-l facă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că din când în când îl interpelează pe Aurel Constantinescu-Severin, în care locuiește spiritul lui Ion Creangă. Autorul cărții se consideră un ales, dar paginile referitoare la viața lui intimă îi divulgă înclinația către vulgaritate: „Am rugat-o [pe o preoteasă văduvă, n. n.] să mi mai aducă un păhărel de țuică, timp în care eu am întors tabloul cu fața la perete ca să scap de privirea preotului. Biata femeie nu s-a prins de ce eram ezitant. Dezvelirea Evei în plenitudinea ei, amețit cum
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu s-a prins de ce eram ezitant. Dezvelirea Evei în plenitudinea ei, amețit cum eram, mi-a dezlănțuit pofta împreunării. Exclamațiile ei de plăcere și efectul țuicii de Teregova au dus în noaptea aceea la mai multe orgasme ale coanei preotese care ar fi vrut să nu se mai termine.” Din nefericire, în Aurel Constantinescu-Severin este încarnat chiar spiritul lui Aurel Constantinescu-Severin, care n-are nici talent, nici bun-gust. IntAmplAri cu un blond In blugi Ne plictisim de moarte când cineva
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]