7,433 matches
-
află pe stradă de relativ puțin timp (de la o săptămână până la câteva luni), majoritatea fiind în stradă de mai mult de un an. Corelația cu vârsta arată faptul că strada este „alimentată” în special cu copii de peste 10 ani, dar preponderent de peste 14 ani. Numărul mare al copiilor străzii care stau pe stradă de mai puțin de câteva luni arată faptul că fenomenul copiilor străzii este departe de a fi controlat, din moment ce încă există copii care ajung în stradă. Pe de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evaluare a implementării și alocarea resurselor. II. Principiile directoare ale Strategiei Naționale HIV/SIDA 1. HIV/SIDA este mai mult decât o prioritate de sănătate publică. Este o problemă complexă, care afectează toate componentele societății. 2. Strategia se va concentra preponderent asupra prevenirii și a reducerii impactului social. Resursele alocate trebuie să ia în considerare grupurile vulnerabile (la risc) și comunitățile afectate. 3. Implicarea multisectorială și interdisciplinară este esențială pentru realizarea unui răspuns adecvat la epidemia HIV. 4. Persoanele și grupurile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și tratament HIV, ITS și alte boli transmisibile. 1.3. Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile Situația actuală: În ultimii 3 ani, fenomenul traficului, dar mai ales al consumului de droguri a evoluat spectaculos. De la o țară declarată preponderent de tranzit pentru droguri, România este acum o țară de consum. Conform unor studii recente desfășurate în București, Constanța, Iași și Timișoara, heroina a devenit drogul cel mai disponibil în marile aglomerări urbane; în București există o creștere importantă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ministerului Sănătății. În cadrul acesteia supravegherea se realizează prin intermediul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică și a unor Institute Naționale din subordinea MS. În cazul infecției HIV/SIDA și a factorilor de risc asociați putem vorbi în momentul de față de o supraveghere preponderent pasivă cu puține elemente de supraveghere activă sau de supraveghere a comportamentelor de risc, incluse în așa-numita supraveghere de a doua generație. Deși informațiile se colectează la nivel central, în cele mai multe cazuri capacitatea de orientare a programelor și intervențiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Graficul 2. Frecvența și durata consumului de tutun în luna noiembrie 2004 Consumul de alcool și tipurile de violență Violența reală și consumul de alcool sunt semnificative mai ales în cazul canalului PRO TV (18,2%). Consumul de alcool este asociat preponderent cu violența ficțională, mai ales pentru canalul Acasă (27,5%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Violența ficțională și consumul de alcool în noiembrie 2004 În urma analizei frecvențelor și duratelor mediatizării consumului de droguri, alcool și tutun, am observat că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
publica o suită de poezii inspirate de evenimente, adunate mai târziu în volumul Zbuciumul Ardealului (1929). La Arad vede lumina tiparului și broșura, cu două „piese pentru debutanți”, intitulată Pe povârniș. Însurăm pe Victor! (1916). După Unire, B. se consacră preponderent ziaristicii. Este redactor la „Românul”, „Dacia traiană” (Sibiu), „Dacia” (București), „Neamul românesc”, „România nouă” (Chișinău), „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”. Simultan, mai colaborează și la alte periodice. Relativ bogată, lirica juvenilă a lui B. e tributară maeștrilor germani (Goethe
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
marilor literaturi (o literatură tânără ca aceea română, marginalizată și ignorată de fenomenul dada, ignoră la rândul ei), în parte pentru că radicalitatea negației reprezintă o caracteristică a tuturor mișcărilor de a. din secolul nostru. Marin Mincu pledează chiar pentru caracterul „preponderent afirmativ” al avangardismului românesc, plecând de la distincția lui Angelo Guglielmi între avangardism și experientalism, între negație și ruptură, pe de o parte, și instituirea noului (chiar dacă insolit) la nivelul expresiei. Reprezentanții români, consideră Mincu, preocupați mai întâi de toate de
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
volum, sub titlul Din largul mărei (1906). Ulterior, se consacră carierei militare, colaborând frecvent la diverse periodice, îndeosebi pe chestiuni de marină. A tipărit, de asemenea, mai multe lucrări de popularizare. Volumul Surprize se distinge în producția momentului prin tematica preponderent marină, nu însă și prin factura versurilor. Influențele din poezia lui Eminescu și Macedonski se pierd și ele în sentimentalismul minor al epocii. Mai interesantă e proza lui B. Din largul mărei este jurnalul de bord al unei călătorii de la
BALANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale se concentrează pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
că există nu unul, ci mai mulți factori cauzatori ai excluziunii sociale. Dacă analizăm natura lor, constatăm că, exceptând prezența pe piața muncii, care poate fi determinată de condițiile din comunitatea locală și din țară, factorii cauzatori au o determinare preponderent individuală și într-o oarecare măsură culturală (sau chiar comunitară, în sensul comunității culturale), fiind vorba și despre autoexcluziune. Iată câteva date statistice: Tabelul 23. Factori cauzatori/predispoziționali ai excluziunii sociale la rromi Factorul cauzator/ predispozițional Proporția celor excluși Nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
intrat la liceu sau facultate și au venitul mediu pe membru de familie mai mic decât venitul minim pe economie; 2.2. suport pentru educația copiilor rromi: - continuarea formării și utilizării unor mediatori școlari în comunitățile cu abandon școlar ridicat, preponderent de rromi; - locurile subvenționate la liceu și facultate ar trebui să continue să fie acordate, rezultatele anterioare fiind pozitive; - copiii rromi vor beneficia de bursele acordate celor săraci care învață la liceu sau facultate; - accesul la grădiniță trebuie asigurat prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la economia de piață, precum și poziția geografică au constituit factori determinanți în includerea României în „ruta balcanică” de traficare a drogurilor, dinspre țările producătoare către cele consumatoare. România tinde să devină o adevărată placă turnantă și să rămână, în mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficanții de droguri. Astfel, căile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, București sau Belgrad și părăsesc regiunea balcanică, îndreptându-se către Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania și Olanda. Evoluția traficului și consumului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
CARMEN SYLVA, publicație care a apărut la București, bilunar, între 1 iunie 1909 și august 1910, având subtitlul „Revistă românească enciclopedică. Litere, artă, științe, sport, distracții”. Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu, Scarlat C. Moscu, N. Țincu, N. Vulovici, Const. Râuleț, D. Sgură, I. Becescu, T. Teodorescu
CARMEN SYLVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
C., dezvoltată la publicarea în volum, demonstrează că logica poeziei moderne contrazice radical în primul rând axiomele clasice ale limbajului poetic: funcția imitativă și simpla valoare instrumentală. Pornind de aici, drumul poeziei va depăși un alt jalon, cel romantic - mizând preponderent pe expresia emotivității și pe imaginația creatoare -, pentru a ajunge, treptat, la ipoteza de uz curent a poeticității, ca formă aparte de mânuire a limbajului. Dintre volumele anterioare exilului, acestea două își trădează continuitatea speculativă cu variantele sintezei dedicate, dincolo de
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
genetică sau cromozomială transmisă de-a lungul mai multor generații sau apărută în celulele germinale ale unuia dintre părinți. Boli de creștere: rahitismul, picior plat, hipotrofie staturală, inegalitatea membrelor, deviații ale coloanei vertebrale. Sechele posttraumatice: deficiențe osteoarticulare și musculare. Tulburări preponderent neurologice: boli ale neuronului central, ale neuronului periferic, sechele de poliomielită, spina bifida, distrofii neuromusculare. BOBATH (nume propriu) - Metodă de lucru în recuperarea neuromotoare care a devenit cunoscută ca urmare a seriei de articole publicate în numeroase reviste medicale, în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
domeniul activităților corporale cuprinde, pe lângă învățarea gestuală, motrică, realizată la nivel de priceperi, deprinderi sau obișnuințe motrice, forme de învățare inteligentă constând din însușirea noțiunilor, conceptelor și din învățarea creatoare; este vorba de o învățare complexă, în care modificările comportamentului preponderent motor se realizează prin acordarea schemelor motrice cu cele intelectuale, individul conducând mișcările proprii, acționând cu obiectele și aparatele sau asupra adversarului în mod inteligent, utilizând cunoștințele, deprinderile, aptitudinile în deplin acord cu cerințele conștientizate ale situațiilor în care se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la fete și ejaculările spontane la băieți, pilozitatea pubiană se extinde, cea axilară începe să se dezvolte, se modifică vocea, care, la băieți, devine aspră, nemelodică, inegală ca timbru și tonalitate etc.). Se dezvoltă sentimentul de independență, viața interioară devine preponderentă; caracteristice pentru această perioadă sunt dezvoltarea imaginativă și o mai mare aventurare a intelectului în diferite domenii. Postpubertatea, cuprinsă între 14 și 15 ani, se caracterizează prin instalarea caracterelor sexuale funcționale, au loc unele modificări în dezvoltarea sensibilității, se produc
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bine organizate și fixate. TEHNICĂ (< fr. technique) - În kinetoterapie, elementele de bază, tehnicile de lucru, sunt - după T. Sbenghe (1987) - alfabetul terapiei prin mișcare. Analiza tehnicilor kinetologice trebuie să aibă ca punct de referință proprietățile și caracteristicile aparatului locomotor: activitatea preponderent motrică, posibilitatea de a fi mișcat pasiv, starea de repaus. Aceste considerente oferă posibilitatea de a evidenția sfera noțiunii de tehnici în kinetologie. Tehnicile anakinetice sunt concretizate sub forma imobilizărilor, menținerea pentru un timp a corpului sau a unei părți
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
registrul trăirilor și stărilor interioare, fiind asociate și cu alte tipuri de tulburări. Tulburările de comportament reprezintă dezordini relativ stabile în reactivitatea generală a individului, datorate unor factori ce țin de structura sa neuropsihică sau de mediul extern. Se manifestă preponderent în sfera motricității, fiind observabile în relațiile curente cu obiectele și persoanele. Aceste tulburări sunt acte psihomotrice legate de dereglări reactiv-voliționale sau de un deficit de echilibru afectiv-emoțional. Debutul se produce de obicei în copilăria timpurie sau în adolescența precoce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
toate acestea sunt la ea feminine. Mă Înțelegeți până aici? Milton și Tessie dădură din cap. ― Din pricina deficitului de 5-alfa-reductază, corpul lui Callie nu răspunde la dihidrotestosteron. Aceasta Înseamnă că, Încă din uter, ea a urmat o linie de dezvoltare preponderent feminină. În special În ceea ce privește organele genitale externe. Acest lucru, combinat cu faptul că a fost crescută ca fată, a făcut ca ea să gândească, să se comporte și să arate ca o fată. Problema a apărut atunci când a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
perfectă funcționalitate a ei în ansamblul textului. Dacă luăm numai două astfel de basme culte, Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, și Povestea lui HarapAlb, de Ion Creangă, vom constata îndată diferența față de basmul popular, datorată disponibilităților creatoare ale autorilor: preponderenta descrierilor de factură romantică, superbe, comparabile cu marile viziuni ale poeziei, în cazul lui Eminescu; abundența și strălucirea dialogului, creator de tipuri și de atmosferă, la Creangă, adică tocmai ceea ce reproșa, dintr-o regretabilă neînțelegere, Jean Boutiere, ca fiind în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
trecere pe malul nordic al Dunării, intens utilizat de către trupele otomane 24. În aceste condiții, pentru o lungă perioadă de timp, principalul centru administrativ al vilaietului Silistra s-a aflat în Dobrogea, în apropierea malurilor Dunării, într-o regiune populată preponderent de către români. Vilaietul era administrat de către un valiu și era divizat în sangeacuri, iar acestea din urmă în cazale. Cazalele (cazas) erau conduse de către mudiri 25. Fiecare localitate era administrată de către un primar (muktar sau subașa) numit de guvernul otoman
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
etc. Zeul Furtunii își mai păstrează încă structura cerească, dar nu mai este o Ființă supremă creatoare, ci doar un Fecundator al Pământului și uneori un simplu ajutor al Pămîntului-Mamă. Ființa supremă de structură cerească nu-și mai păstrează locul preponderent decât la popoarele de păstori, căpătând o situație unică în religiile cu tendință monoteistă (Ahura-Mazda) sau monoteiste (Iahve, Allah). Fenomenul "îndepărtării" Zeului suprem este atestat la nivelurile arhaice de cultură. La populația australiană kulin, Ființa supremă Bundjil a creat Universul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și s-a îndepărtat de sacralitatea transcendentă a nevoilor sale imediate și zilnice. Perenitatea simbolurilor cerești Chiar atunci când viața religioasă nu mai este dominată de zeii cerești, regiunile siderale, simbolismul uranian, miturile și riturile de înălțare etc. păstrează un loc preponderent în economia sacrului. Ceea ce este "sus", "înaltul" continuă să dezvăluie transcendentul în orice ansamblu religios. Îndepărtat de cult și blocat în mitologii, Cerul rămâne prezent în viața religioasă prin mijlocirea simbolismului. Iar acest simbolism ceresc impregnează și susține la rândul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a criticului ieșean. Sunt reflecțiile unui om în fața unei existențe și, cu minime excepții, ele îmbrățișează trei domenii: raporturile individului cu societatea, atitudinea omului în fața curgerii ireversibile a timpului și relațiile dintre bărbat și femeie, ultimele ocupând, cantitativ, un loc preponderent. Întâia categorie de reflecții exprimă aforistic efortul de adaptare la viața societății al lui G. Ibrăileanu însuși. Criticul a făcut, după cum singur mărturisește, forțări enorme în acest sens și observațiile sale sunt atât rezultatul experienței directe, cât și al lecturilor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]