3,008 matches
-
și a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, Carta va fi interpretată de către instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre, acordând atenția cuvenită explicațiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene. Beneficiul acestor drepturi implică responsabilități și îndatoriri atât față de terți, precum și față de comunitatea umană în general și față de generațiile viitoare. În consecință, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în continuare. Titlul I DEMNITATEA Articolul ÎI-61 Demnitatea umană
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
I-57 Uniunea ia în considerare situația specială a țărilor de dimensiuni mici cu care întreține relații specifice de proximitate. 12. Declarația cu privire la explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale Conferință ia act de explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale, stabilite sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, care figurează în continuare. EXPLICAȚII PRIVIND CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE Explicațiile care figurează în continuare au fost stabilite inițial sub responsabilitatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta Drepturilor Fundamentale
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
de dimensiuni mici cu care întreține relații specifice de proximitate. 12. Declarația cu privire la explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale Conferință ia act de explicațiile privind Carta Drepturilor Fundamentale, stabilite sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, care figurează în continuare. EXPLICAȚII PRIVIND CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE Explicațiile care figurează în continuare au fost stabilite inițial sub responsabilitatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Acestea au fost actualizate sub răspunderea prezidiului
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
privind Carta Drepturilor Fundamentale, stabilite sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, care figurează în continuare. EXPLICAȚII PRIVIND CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE Explicațiile care figurează în continuare au fost stabilite inițial sub responsabilitatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Acestea au fost actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, având în vedere adaptările textului Cartei efectuate prin Convenția menționată anterior (în special articolele 51 și 52*1) și evoluția dreptului
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
prezidiului Convenției Europene, care figurează în continuare. EXPLICAȚII PRIVIND CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE Explicațiile care figurează în continuare au fost stabilite inițial sub responsabilitatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Acestea au fost actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene, având în vedere adaptările textului Cartei efectuate prin Convenția menționată anterior (în special articolele 51 și 52*1) și evoluția dreptului Uniunii. Deși aceste explicații nu au valoare juridică în sine, ele constituie un prețios instrument de interpretare
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
de Consiliul Europei, precum și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, Carta va fi interpretată de instanțele Uniunii și ale statelor membre, acordând atenția cuvenită explicațiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene. Beneficiul acestor drepturi implică responsabilități și îndatoriri atât față de terți, precum și față de comunitatea umană în general și față de generațiile viitoare. În consecință, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, Carta va fi interpretată de instanțele Uniunii și ale statelor membre, acordând atenția cuvenită explicațiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenției care a elaborat Carta și actualizate sub răspunderea prezidiului Convenției Europene. Beneficiul acestor drepturi implică responsabilități și îndatoriri atât față de terți, precum și față de comunitatea umană în general și față de generațiile viitoare. În consecință, Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în continuare. Titlul I DEMNITATEA Articolul 1*1) ---------- *1
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
în judecată se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române. Pornirea urmăririi penale și trimiterea în judecată se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Mării Adunări Naționale. Titlul ÎI Tribunalele Capitolul I Tribuna1e populare de raion, de oraș și de raion orășenesc Articolul 19 În fiecare raion funcționează unul sau mai multe tribunale populare de raion. În oraș pot funcționa tribunale populare de oraș
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180706_a_182035]
-
judecătorești, stabilite sau înlocuite potrivit decretului 132/1949, aceste denumiri se socotesc înlocuite după cum urmează: - Curtea Supremă, prin Tribunalul Suprem; - Curtea, prin Tribunalul Regional; - Tribunal și judecătorie populară, prin tribunalul popular; - Prim președinte, prin președinte; - Judecător șef, prin președinte. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, GH. MARUSSI ------------
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180706_a_182035]
-
1949, aceste denumiri se socotesc înlocuite după cum urmează: - Curtea Supremă, prin Tribunalul Suprem; - Curtea, prin Tribunalul Regional; - Tribunal și judecătorie populară, prin tribunalul popular; - Prim președinte, prin președinte; - Judecător șef, prin președinte. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, GH. MARUSSI ------------
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180706_a_182035]
-
patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete și comisii naționale, precum și din alte activități realizate suplimentar față de cele cuprinse în programele aprobate. ... (3) Academia Română poate fi sprijinită prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române. Articolul 10 (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută, după cum urmează: ... a) membrii titulari: 12.000.000 lei; ... b) membrii corespondenți și membrii de onoare din țară: 9.000.000 lei. ... (2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
baza aprobării Prezidiului Academiei Române. Articolul 10 (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută, după cum urmează: ... a) membrii titulari: 12.000.000 lei; ... b) membrii corespondenți și membrii de onoare din țară: 9.000.000 lei. ... (2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizații și unor membri de onoare ai Academiei Române din afara granițelor țării, prevăzute la alin. (1) lit. b). ... (3) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) se modifică în același procent cu majorările/indexările salariale stabilite prin hotărâri ale
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii. Capitolul III Conducerea Academiei Române Articolul 13 Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte. Articolul 14 (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române. ... (2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii. Capitolul III Conducerea Academiei Române Articolul 13 Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte. Articolul 14 (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române. ... (2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române. ... Articolul 15 (1
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
Academiei Române și de președinte. Articolul 14 (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române. ... (2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române. ... Articolul 15 (1) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari. ... (2) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române. ... (3) Atribuțiile
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române. ... Articolul 15 (1) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari. ... (2) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române. ... (3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Prezidiului Academiei Române și a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. ... Articolul 16 (1) Președintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani ��i
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari. ... (2) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române. ... (3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Prezidiului Academiei Române și a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. ... Articolul 16 (1) Președintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani ��i poate fi reales o singură dată. ... (2) Președintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
care președintele nu își poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru această pe unul dintre vicepreședinți. ... (4) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române. ... (5) În exercitarea atribuțiilor sale președintele emite decizii. ... (6) Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite. ... Articolul 17 (1) Vicepreședinții Academiei Române și secretarul general al Academiei Române sunt aleși de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
de a-și îndeplini atribuțiile, ori prin demisie. Capitolul IV Aparatul de lucru al Academiei Române și al unităților din subordine Articolul 19 (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu. ... (2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române. ... (3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de către Prezidiul Academiei Române. Articolul 20 (1) Statul de funcții al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către președintele
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
Academia Română are un aparat de lucru propriu. ... (2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române. ... (3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de către Prezidiul Academiei Române. Articolul 20 (1) Statul de funcții al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. ... (2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178292_a_179621]
-
patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete și comisii naționale, precum și din alte activități realizate suplimentar față de cele cuprinse în programele aprobate. ... (3) Academia Română poate fi sprijinită prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române. Articolul 10 (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută după cum urmează: ... a) membrii titulari: 3.000 lei (RON); ... b) membrii corespondenți și membrii de onoare cu domiciliul în țară: 2.500 lei (RON). (2) Prin hotărâre a Prezidiului
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178294_a_179623]
-
Prezidiului Academiei Române. Articolul 10 (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută după cum urmează: ... a) membrii titulari: 3.000 lei (RON); ... b) membrii corespondenți și membrii de onoare cu domiciliul în țară: 2.500 lei (RON). (2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă țară. ... (3) Președinților secțiilor științifice și filialelor Academiei Române li se poate majoră cu până la 20% indemnizația prevăzută
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178294_a_179623]
-
la alin. (1) lit. b) și unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă țară. ... (3) Președinților secțiilor științifice și filialelor Academiei Române li se poate majoră cu până la 20% indemnizația prevăzută la alin. (1), prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române. ... (4) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) și (3) se iau în calculul pensiei de stat. Asupra indemnizațiilor prevăzute la alin. (1) și (3) se datoreaza contribuția de asigurări sociale de stat. ... (5) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)-(3) se
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178294_a_179623]
-
pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii. Capitolul III Conducerea Academiei Române Articolul 13 Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte. Articolul 14 (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române. ... (2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178294_a_179623]
-
activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii. Capitolul III Conducerea Academiei Române Articolul 13 Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte. Articolul 14 (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române. ... (2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române. ... Articolul 15 (1
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178294_a_179623]