2,799 matches
-
să adoarmă. Recapitula evenimentele zilei într-adevăr formidabile: aflase vești despre cei de-acasă, își comandase ochelari, își regăsise miraculos cărticica, mersese pe străzi normale din lumea normală și o cunoscuse pe doctoriță. Mai ales asta îl neliniștea și îi pricinuia insomnia: știa că deja sentimentele sale pentru ea sunt ceva puternic, incredibil de puternic, își zicea că aceste sentimente nu sunt sentimente corecte, înseamnă o slăbiciune de neiertat, o poartă prin care se va revărsa în ființa sa răul, știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
În camionul pe care Îl deținea, aducîndu-ne În acest oraș liniștit din inima țării. Ca să fiu sincer, cred că au fost cîteva momente cînd cred că prietenul nostru și-ar fi dorit să nu ne fi cunoscut, fiindcă i-am pricinuit o noapte de somn incomod, dar nu are a se Învinui decît pe sine pentru asta, deoarece se tot lăuda cu banii pe care i-a dat pe femei și ne-a invitat să petrecem o noapte la „cabaret“, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
latente pentru care am preferat să-ți scriu în loc să-ți vorbesc. Cât despre rest, știu: că prietenia ta rezistă la orice încercare, că ești mai loial și mai ferm decât mine, că mă iubești mai mult, că eu ți-am pricinuit nenumărate pocinoage mai grave la prima vedere decât toate acestea... Pentru aceste motive și altele încă pe care le știu, această poveste idioată nu va avea în mod practic consecințe în ceea ce privește rela țiile noastre, totul va merge ca înainte, și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Sicilii și acela al Portugaliei. Vai nouă! Au trecut tim purile în care Spaniile puteau viețui într-o superbă izo lare... Suntem nevoiți a face curte străinătății! Cel puțin să nu lăsăm să se întrevadă durerea pe care ne-o pricinuiește lucrul acesta! Existau altădată numai două ieșiri din impas pentru a face față durerii unui prinț repudiat: mânăstirea sau eșafodul. Nouă ne-a revenit o a treia, cea mai grea poate: Coroana. și trebuie să suportăm, în mijlocul singurătății noastre atât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Două Sicilii. și asta numai pentru a întări puterea noastră în cetatea Barcelonei, atât de amenințată de mișcările maurilor! Să recapitulăm: succesorul meu la dragostea lui Mihai a fost Ionuț cel Mic, din moment ce pe celălalt, cel care, poate fără rea-voință, pricinuise declanșarea deznodământului, îl numesc „cel Mare“ (Ion Omescu). Iar eu făceam, după obiceiul meu, bonne mine à mauvais jeu și continuam să-l frecventez pe fostul meu prieten și pe toți amicii lui din necesitatea bolnăvicioasă și perversă de a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
am fost internat la Spitalul Colentina, Secția de boli infecțioase, cu diagnosticul de hepatită epide mică. Trebuie să mărturisesc însă că eu nu cred în microbi. știam încă din copilărie, de la bunici, că gălbinarea este de fapt o boală nervoasă, pricinuită de cele mai multe ori de mari supărări, de mari supărări și epuizări fizice. și ale mele nu fuseseră mici... Clinica de Boli Infecțioase, Spitalul Colentina Către Direcția Ind. Chimico-Farmac. În atenția tov. Popovici Vă rugăm să binevoiți a ne mai elibera
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Inchizitor (Dinu Albulescu) - azvârlindu-se de la înălțime; San Giglio - Rege al Castiliei (Crin Teodorescu-Mugur) - mort în timpul unei anchete; De Mironcourt (Mircea Moisescu) - otrăvit în cursul unei anchete. Sângele lor nevinovat cază asupra maurilor și asupra tuturor celor care le-au pricinuit moartea! Petre Sirin, 7 martie 1990
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
voluptuoase, obraznice și tulburător de frumoase. În dialectul satului se spune: „Der Wind geht“ șvântul mergeț. În germana literară vorbită în școală se spunea: „Der Wind weht“ șvântul adieț. Pe când aveam șapte ani, asta-mi suna ca și cum vântul și-ar pricinui o durere 1. Iar în românește se spune: vântul bate. Când spuneai „bate“, de îndată auzeai zgomotul mișcării, dar aici vântul le pricinuia altora dureri, nu sieși. Pe cât de diferit bate vântul în cele două limbi, pe-atât de diferit
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
spunea: „Der Wind weht“ șvântul adieț. Pe când aveam șapte ani, asta-mi suna ca și cum vântul și-ar pricinui o durere 1. Iar în românește se spune: vântul bate. Când spuneai „bate“, de îndată auzeai zgomotul mișcării, dar aici vântul le pricinuia altora dureri, nu sieși. Pe cât de diferit bate vântul în cele două limbi, pe-atât de diferit încetează să mai bată. În germană se zice: „Der Wind hat sich gelegt“ șvântul s-a culcatț - asta-ți sugerează ceva plat și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu am scris până acum nici măcar o singură propoziție pe românește. Dar bineînțeles că româna se amestecă mereu în ceea ce scriu, fiindcă aprins rădăcini în privirea mea. Faptul că hazardurile unei limbi devin vizibile în uitătura altor limbi nu-i pricinuiește nici unei limbi materne vreun rău. Dimpotrivă, a-ți așeza graiul sub ochii altei limbi duce la o relație întru totul verificată, la o iubire destinsă. Nu mi-am iubit niciodată limba maternă pentru că ar fi limba mai bună, ci pentru că
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
s-o facă, au început rimele. Am constatat că prin rime îl poți dovedi pe rege. Îl poți prezenta lumii. Rima îl silește să reintre în ritmul bătăilor de inimă pe care le provoacă. Rima se bălăbănește nonșalant prin tulburarea pricinuită de rege. Rima răvășește și disciplinează deopotrivă. Întregul vers se poate metamorfoza, poate intra în complicitate cu alte versuri. Poți scărmăna rimele, le poți tăinui în mijlocul propozițiilor, adică ascunde în spațiu, și poți să observi cum fac să dispară la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Ar fi trebuit poate să-i spun vânzătorului ce mult îmi place cuvântul „Pech-Brot“ ștextual: „pâine cu ghinion“ț? Că pentru mine a mânca ghinion pe pâine exprimă în modul cel mai concis cu putință tot răul ce li se pricinuiește oamenilor într-o dictatură? Că la interogatoriile Securității mi se repeta mereu să nu care cumva să uit că mănânc pâine românească?! În acea vreme nu-mi dădea prin gând cum aș fi putut desemna cu un singur cuvânt toată
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dictaturi stinse din Europa de Est, vânturătorii-de-rele așteaptă intrarea în „mocirla capitalistă“, după cum numeau ei cu dușmănie și invidie, până la prăbușirea dictaturilor, Europa occidentală. Europa, care acum ar urma să le-aducă profit, a însemnat pentru ei mai întâi o prăbușire lăuntrică pricinuită de pierderea puterii lor. Dar între timp s-au pus din nou pe picioare, hotărându-se să facă tot ce le cere noua lor misiune cu numele de „Europa“. Așadar, acei vântură-rele sunt iarăși în funcțiune - ca un tren pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nostru - și e firesc, în aceste coloane să ne preocupe îndeosebi tineretul scriitoricesc - s-a căutat de către spirite și mentalități retrograde, sau infectate de morbul unei modernități rău înțelese și rău plasate, cultivarea plantelor fantasmagorice a căror umbră venetică să pricinuiască anemia moral-spirituală a generației de la care se aștepta, datorită grijii și condițiilor aduse de partid, suirea unor trepte valorice în timp, crearea unei generații purtătoare a flăcării prometeice. Curmarea răului, indicarea drumului dezvoltării sănătoase a fost salutată de reprezentanții tuturor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
avuția poporului “ obținută cu atâta trudă în regimul comunist. Populația neinstruită și slab pregătită în ceea ce privește ticăloșia conducătorilor ei, a fost astfel manevrată încât să vadă în Iliescu o mare personalitate care a salvat țara. În continuare Iliescu dând curs refulărilor pricinuite de ani de frustrări acumulați în umbra dictatorului, avid de putere, și pentru că își putea menține această putere doar cu ajutorul ,,tovarășilor”, le-a dat acestora la schimb undă verde la jefuirea țării. Și prima formă de jaf a fost aceea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în gura "maestrului Ruben" din "Sermanul Dionis", cu privire la acele taine ale vieții, despre care, cu cartea lui Zoroastru deschisă înainte, straniul înțelept întreține pe discipolul său, călugărul Dan: În șir, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta ca și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu. De aceea oamenii au o simțire întunecată pentru păstrarea și mărirea neamului lor..." * În asemenea situație, cum se arată deci viitorul acestui oraș? Ce mai putem aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vieții, despre care, cu cartea lui Zoroastru deschisă înainte, straniul înțelept întreține pe discipolul său, călugărul Dan: În șir, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta ca și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu. De aceea oamenii au o simțire întunecată pentru păstrarea și mărirea neamului lor..." * În asemenea situație, cum se arată deci viitorul acestui oraș? Ce mai putem aștepta de la el? Ce speranțe mai putem întreține? Aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai mare sau mai mică, este păcat mai mare sau mai mic. Prin dispozițiile superiorilor înțeleg cele precum bulele despre cruciade și alte indulgențe, ca cele pentru pace, cu spovadă și sfânta împărtășanie; căci nu puțin se păcătuiește atunci când se pricinuiesc sau se săvârșesc lucruri împotriva îndemnurilor și dispozițiilor prea-evlavioase ale mai-marilor noștri. 43. MOD DE A FACE CERCETAREA GENERALĂ ȘI CARE CONȚINE ÎN SINE CINCI PUNCTE. Primul punct constă în a aduce mulțumire lui Dumnezeu, Domnul nostru, pentru binefacerile primite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-i tihnă și pace în Creatorul și Domnul său. 317. A patra regulă: despre dezolarea spirituală. Numesc dezolare tot ce se opune celei de-a treia reguli, precum întunecarea sufletului, tulburarea din el, pornirea spre lucruri josnice și lumești, neliniștea pricinuită de felurite tulburări și ispite, împingând spre necredință, fără speranță, fără iubire, întru totul cuprins de delăsare, nepăsare, tristețe și ca și cum ar fi despărțit de Creatorul și Domnul său. Pentru că, așa cum consolarea se opune dezolării, tot la fel gândurile care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fi fost țintuite la pământ cu obezi de ocnaș. Ieri am bătut la toate ușile ca să fac propagandă pentru alegeri și pentru Constituție, mâine trebuie să continui propaganda la conferința de la liceu; nu mai pot da lecții particulare, ceea ce îmi pricinuiește grave prejudicii. Scumpa mea, încearcă să vorbești cu fostul tău profesor, cel care poartă numele proprietăresei primei tale case de la Paris; n-am să fiu liniștită decât când am să știu că ai, grație prelungirii bursei, jumătate din cât îți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
parte mai puțin de lucru - am găsit pe masă l’envoi Georges, parțial, și pachetul tău de ceai. Mulțumesc și pentru ceea ce e concret, tangibil și util, și pentru faptul că sunt de la voi, lucruri alese. [...] O geană de bucurie pricinuită de telegrama ta: „Passé examen Carré“. Cred că și aceasta mă turbura, incertitudinea că-ți vor ajunge documentele esențiale. Făcusem pentru procurarea lor o sforțare atât de mare, încât își merita reflexul în bucuria ta. Acum e 12; stau la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
etc. Ei bine, din nenorocire am izbucnit, ba chiar am și plâns în fața lor, ceea ce nu-mi face cinste. Dar nu m-aș fi putut stăpâni. Să aflu că urna a fost aruncată în pod, la groapa comună, mi-a pricinuit, draga mea, o durere imensă ca o moarte, ca a doua moarte a lui Papà. În sfârșit, au adus urna din pod în sala săracilor și am putut aranja un colțișor frumos și izolat [acolo], deocamdată, până la următoarea încercare de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În cadrul reformelor instaurate de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, s-a hotărât printre altele ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să nu mai aibă voie să vândă băutură, „nici la târg, nici la țară”, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. Comentând această „poruncă domnească”, un cronicar din epocă se bucura de faptul că astfel „a Încetat vechea deprindere a boierilor de a pune femei la cârciumi și mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cânte la cel dintâi semn al clienților” <endnote id="(363, p. 171)"/>. Așa cum am văzut, Încă din 1743 domnitorul Constantin Mavrocordat a interzis ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să mai vândă băutură, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. În folclorul polonez apare foarte adesea imaginea soției cârciumarului evreu, pe care o cheamă, de regulă, Haia - o evreică frumoasă, veselă, care vinde clienților votcă, dar și dansează și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]