9,297 matches
-
românesc. Deasupra mormântului său, Doamna Maria, văduva principelui, avea să atârne, două zile mai târziu, o frumoasă candelă de argint a cărei lumină să îndrepte îngerii spre citirea lui întru pomenire. Pe piatra de mormânt, de frica și furia sultanului, Principele Mavrocordat nu dădu voie familiei să scrie decât pe globul de argint cuvintele: Această candelă ce s-au dat la Sfântul Gheorghe cel Nou, luminează unde se odihnesc oasele fericitului domn Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod, și iaste făcută de doamna
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
și, întorcându-se către el, îi zise: - Domnule consilier, promit să cer o audiență Domnului nostru, Nicolae Mavrocordat, încercând a vă obține aprobarea cererii dumneavoastră. Până atunci, consulatul dumneavoastră să-și exercite atribuțiunile. - Domnule Cristoroceanu, văd că sunteți ocupat, clemența principelui dumneavoastră doresc să fie în favoarea noastră. Orașul acesta, atât de înfloritor, nu va prospera decât prin negoț. Dumneavoastră sunteți un mare comerciant... - Vă mulțumesc, domnule, îi tăie scurt conversația Cristoroceanu. - Înțeleg. Cu bine, domnule. - Cu bine, domnule consilier. Ușa se
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
decât să scriu istoria acestei țări de când s-a întemeiat ea și, despre domnia Domnului nostru, Nicolae Mavrocordat. Este bine să cunoaștem părerea domniei sale. Vocea, care întrerupsese intervenția celor doi secretari, era a Marelui Vornic Radu Popescu, mare simpatizant al Principelui Mavrocordat. În copilăria sa, fostul mare han trăise drama sfârșitului întregii familii pe propria-i piele. Deseori, tablourile sângeroase ale schingiuirii grecilor, din al căror neam se trăgea, îi apăreau în față. În scrierile sale dezvăluia ororile acelui timp, care
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
a ofensat, luând viața unor mari boieri români: clucerul Socol Cernățascu, vistierul Ghinea, marele armaș Radu Vărzaru și alții care le-au stat în cale. Marele vornic se opri îndreptându-și privirile către Domnul Țării. - Da, da, se auzi vocea principelui care până atunci ascultase pe cei doi secretari; are dreptate, sunteți liberi, vă puteți retrage. - Măria Ta..., făcură o reverență și părăsiră sala. - În lucrarea dumitale să fi drept. Oamenii fac și greșeli în viață dar fac și fapte bune
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
după eliberarea din surghiunul otoman, prin care cerea restituirea averii rămase în Transilvania, de la Jupân Manu, Doamna Maria, soția răposatului domn, nu primise niciun răspuns. Foarte aproape de palat se aflau și casele preotului din Sinope, om de încredere al noilor principi, ce mărgineau orașul. Apoi grădinile negustorului Nicolae Caraiani, ce avea legături strânse cu Veneția, de unde aducea mătăsuri, atlazul roșu și pe a cărui mamă și-o înmormântase cu mare fast la biserica Stelei, alcătuiau frumusețile arhitecturale ale orașului. Palatul era
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
o statuetă chinezească ce reprezenta o fată cu o harpă. Cu ochii la ea i se adresă: uitându-mă la statueta aceasta m-am transpus dintr-o dată în liniștea serenadelor lui Alessandro Scarlatti. Rozul catifelat al carnației îl purtau pe principe la amintirile tinereții lui fragede. Anii au trecut greu peste trupul său dar cu o voință tenace de înavuțire. Făcuse mult rău până să ocupe tronurile Țărilor Românești, atât el cât și ceilalți din neamul lui. Dar rău cu rău
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
vai de mine. Sper ca totul să se facă în liniște, fără prea mult zgomot. Tu ce crezi vel-vornice? - Cum credeți, Mărite Doamne ... Dacă nimic nu va ajunge la urechile sultanului, înseamnă că a fost voia Domnului. Recunosc că acest principe fost un mare iubitor de artă și un tot atât de bun diplomat dar..., soarta i-a fost crudă atât lui cât și celor patru fii și a ginerelui său. Boierii l-au trădat, Mărite Doamne. - Vornice, se opri după care continuă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
rău pe pământ. Nu-și dau seama că sfârșitul lor va fi tot atât de tragic precum le-a fost vânzarea. O altă statuetă, în miniatură, reprezentând pe „Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul”, îi opriră din nou, pentru un moment, privirile principelui. De pe scrinul negru, încrustat cu decorațiuni florale, statuia îi adusese aminte de grandioasa scluptură din Piața Sfântul Vitus, din Praga. - Nu m-am îndoit niciodată de ceea ce a dat lumii neamul acesta valah. Tocmai de aceea am primit numirea mea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
ce are de făcut pentru ca turcul să fie mulțumit. Trebuie să fiți mai viclean ca sultanul, mai ager ca acea pasăre pe care ați urmărit-o, în înaltul cerului, și mai curat ca apa acestui râu ce spală malurile orașului. Principele, gânditor, se așeză pe scaunul apropiat mesei sale de lucru. Acestea se petrecură pe când ispravnicul aflase de moartea fiului său. Zile de-a rândul a tot așteptat venirea nurorii sale. Se ruga la Dumnezeu să vie ziua în care să
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
noapte grea în noi, în omenire, Păcatul greu, orbindu-ne, ne-ndeamnă Să nu-ți dăm pure inimi în jertfire. Mai mult, vai nouă, păcătoși înseamnă, Suprem monarh, că împotrivă-ți, toate Le-nfăptuim, cum neam de neam ne-ndeamnă. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Principele Petru Demetrius Cercel Basarab Partea I Capitolul 1 - Ne avântăm ca porumbeii împotriva ereților, vornice Ureche; șopti aproape postelnicul Avram; nu văd o reușită. Vodă Alexandru se încrede în puterea leșească. - Să nu ne gândim decât la izbândă. Iar cât
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
prilej, de pe pământuri străine și, atunci când timpul i-a fost prielnic, și-a înfrânt dușmanii așezându-l pe tron pe Alexandru. Acum însă, fiica marelui nobil maghiar Toma Csomortany, proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lwow, soția fostului principe al Moldovei, pleca umilită, roabă în împărăția păgânilor. Stropi grei de ploaie, stârniți ca din senin, se rostogoleau pe obrajii femeii ce ședea dreaptă, neclintită, sfidându-și soarta. Trupurile ude se mișcau în legănatul carului. Schender Pașa gândi că, într-
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Samuel nu mai știu nimic. De ce oare puterea lui Dumnezeu ne-a părăsit? Cu ce am greșit? - Nu ai greșit cu nimic, mamă, se auzi vocea lui Alexandru, în ropotul asurzitor al cailor; ai fost așa cum trebuia să fie mama Principelui Țării. Noi nu am uzurpat pe nimeni. Nu am râvnit la avutul nimănui și nu am făcut rău decât celor ce ne-au vrut răul. Însuși Dumnezeu cere pedeapsa celor ce ridică spada asupra unsului Celui de Sus...Au fost
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
să-i ureze viață îndelungată pruncului, iar luna, atunci când va fi să răsară, să-i lumineze nopțile. Zimbrul moldav să-i poarte tronul pe plaiurile cu miros de iasomie, în cântec doinit. "Ura aparține minții bolnave", își spunea deseori tânărul principe, iar "viclenia mintea șarlatanilor". Ședea resemnat, alături de mama sa și de fratele său mai mic. îl prinse pe acesta de mână, privindu-l întristat: - N-am avut vremea să vă fac viața frumoasă. Bogdane... de acum încolo avem de luptat
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
capului meu, cât și pământul ista, la cei ce îl râvnesc... - Nu voi sfaturi acum vornice. Întoarse capul, depărtându-se de toți aceia care, tăcuți, așteptau ce se va întâmpla cu viața lor, asupra căreia Schender Pașa avea să decidă. Principele rămase în picioare, drept, fără a schița nici cel mai mic semn. Îl privi lung, trist, cu inima cutremurată. Părul îi flutura în bătaia vântului, ochii-i vulturești priveau în zare și, numai atunci când se simți prins de brațe de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
săi, ce luptaseră pentru dreptul lui de a le conduce destinele, ca urmaș al fostului voievod, își îndreptau pașii spre securea călăului. Carul le fusese tras spre eșafod. Lângă Schender Pașa ședeau pe pernele mătăsoase și moi, cu picioarele încrucișate, Principele Radu Mihnea al Ardealului, fugarul Domn al Munteniei, Radu Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor, bulucbașa de ieniceri Selim, bulucbașa de akingii Ibrahim, generalii Noranim și Acșagîr. Pe două rânduri de perne, mai sus decât toți ceilalți, ședea Schender pașa
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se priviră îndelung. Călăul îi rupse gulerul înalt ce-i acoperea grumazul dând a-l
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se priviră îndelung. Călăul îi rupse gulerul înalt ce-i acoperea grumazul dând a-l apăsa spre butuc. Tânărul se smuci, și își privi încă o dată Principele din ochii căruia lacrimi fierbinți se prelingeau pe obrajii înflăcărați. Căpitanul surâse și colțurile buzelor săltară smocurile musteței stufoase ce-i acoperea gura uscată. Se așeză în genunchi, își potrivi capul, rămânând așa până când, din grumaz, începură a țâșni zeci
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
precum..." Capul i se rostogoli, înroșind pământul. Ochii îi deschise, clipind repede de câteva ori, limba și-o trase în gura năclăită de sânge, rămânând așa, nemișcat. Tobele tăcură. Trupul târât prin fața carului din care, timp de aproape cinci ore, Principele Alexandru împreună cu mama sa și fratele său mai mic priviseră chinul celor ce-și jertfiseră viața pentru ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele ce nu contenea să se scurgă. Un ienicer defilă apoi prin fața tuturor cu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pentru ospăț. Mai-nainte avea să-l pună în scaun pe Radu Mihnea, de pe urma căruia știa că își va mări propriile bogății. Vorba lui fiind cu greutate pe lângă Sultan, în împrejurările actuale, când raporturile dintre poloni și turci se înrăutățiseră. Principele Radu învățase la școlile superioare din Veneția, cunoscând limbile greacă, italiană și turcă. Se remarcase ca un tânăr dotat cu o inteligență ce uimise pe profesorii Universității Venețiene. Împins de împrejurări, mazilise pe Alexandru, fiul răposatului voievod al Moldovei, Eremia
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
scoțându-l din mănăstirea călugărilor de la Athos. - Unde ai să mă mai duci, mamă? întrebase cu o voce speriată adolescentul. - Vom pleca în Italia, la bunica Ecaterina Salvarezi. De acum încolo, va trebui să te formezi ca om și ca principe pentru tronul valah. Vei învăța latinește, italienește, grecește. Vei trăi la Veneția, alături cu verii tăi și în special doresc să te apropii de mătușa ta Maria Minio ... Prin familiile noastre avem mare trecere la Dogele Veneției care ne va
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Dogele Veneției care ne va ajuta. - Pe tata l-ai mai văzut? - Nu, răspunse categoric mama sa. E la Constantinopol, înconjurat de femeile haremului său. E pașă de Nicopole și otomanii îl numesc Mehmed Bey. - Tatăl meu? Se miră viitorul principe valah. - Da, dragul meu, tatăl tău, pe-acolo pe unde este, a știut să-ți mai facă doi frați: Ibrahim Bey și Mustafa Bey, și surori: Caise Catum și Ihume Catum, ca să nu fii singur. În timpul celor doi ani petrecuți
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
îi și poartă numele dat la naștere de străbunicul său în amintirea ducelui. O parte dintre rudele sale mai îndepărtate ce-i vorbă, cică au ajuns pe pământ românesc, însoțind-o pe Maria, principesa de Edinburg, la căsătoria sa cu principele Ferdinand, viitorul rege al României. El s-a născut aici, fiind unul dintre descendenții regali care a venit pe lume în România. Dacă înainte de revoluție nu avea curajul s-o spună, să nu aibă necazuri cu regimul comunist, acum putea
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
Acasa > Impact > Istorie > ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÂNIEI. AL TREILEA DINAST, ÎN LINIE SUCCESORALĂ LA TRONUL ROMÂNIEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Alteța sa Regală Nicolae, Principe al României s-a născut pe 1 aprilie
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÂNIEI. AL TREILEA DINAST, ÎN LINIE SUCCESORALĂ LA TRONUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363675_a_365004]
-
Acasa > Impact > Istorie > ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÂNIEI. AL TREILEA DINAST, ÎN LINIE SUCCESORALĂ LA TRONUL ROMÂNIEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Alteța sa Regală Nicolae, Principe al României s-a născut pe 1 aprilie 1985, la Meyrin, Elveția, primind numele Nicolae de Roumanie Medforth Mills. La împlinirea vârstei de 25 de ani, prin ordinul Majestății Sale Regelui Mihai i s-a acordat titlul de „Principe al
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÂNIEI. AL TREILEA DINAST, ÎN LINIE SUCCESORALĂ LA TRONUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363675_a_365004]
-
Nicolae, Principe al României s-a născut pe 1 aprilie 1985, la Meyrin, Elveția, primind numele Nicolae de Roumanie Medforth Mills. La împlinirea vârstei de 25 de ani, prin ordinul Majestății Sale Regelui Mihai i s-a acordat titlul de „Principe al României” și calificativul de „Alteță Regală”. În baza Normelor fundamentale ale Familiei Regale a României care cuprind Statutul complet al Casei Regale a României promulgat prin semnătura Majestății Sale Regelui Mihai I al României pentru a succede tuturor celorlalte
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE NICOLAE AL ROMÂNIEI. AL TREILEA DINAST, ÎN LINIE SUCCESORALĂ LA TRONUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363675_a_365004]