2,398 matches
-
să ieși din cordon... De obicei, erau doi-trei soldați cu noi și aveau și un câine-lup, foarte rău, pe care Îl țineau În lesă, dar pe care l-au slobozit odată Împotriva noastră. Era o cățea-lup a plutonierului ăsta, „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând și nu ne-am dus spre ei... Am zis: „Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă În toți!”. Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de către colonelul Grigore Sturdza, însă deputații semnatari declară că au semnat numai de formă fiindcă de fapt doamna va refuza dotația. Și, în adevăr, după ce colonelul Sturdza a citit propunerea, primul ministru a luat cuvântul și a refuzat dotația în numele principesei. Este ușor de înțeles că Doamna a refuzat dotația numai în urma furtunii ridicată de către propunerea guvernului. Fiindcă în realitate guvernul o propunea.16 15 ani mai târziu, sub guvernul liberal al lui Ion Brătianu, Parlamentul instituia Domeniul Coroanei.17 În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Beizade Mitică Ghica 301, președintele Camerei, generalul I.Em. Florescu 302, ministrul de Război și încă câțiva din marea aristocrație a țării. Două saloane bucureștene țineau recordul: acela al doamnei Oteteleșanu, unde este instalată astăzi Teresa Oteteleșanu și acela al principesei Irina Grigore Suțu, în casele din str. Colței 303, ocupată de birourile Municipiului București. 156 bucureștii de altădată 300. V. nota 48, p. 263. 301. Dimitrie Ghica (1816-1897), numit în epocă și Beizadea Mitică, era fiul primului domn pământean al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intrigile senti mentale, aci se puneau la cale căsătorii, aci se hotărau și multe combinații politice. Acest salon era deschis întregului București „din societate“. Un astfel de salon primitor nu mai există astăzi. Cel d-al doilea salon era al principesei Irina Suțu.* Acesta, tot atât de larg primitor, era deosebit de celalt printr-o nuanță de oarecare rezervă mai mare. Dar, de asemenea, întregul București circula în zilele hotărâte. În salonul d-nei Oteteleșanu n-am intrat, pe când în salonul prințului Grigore Suțu veneam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lungi și arnăuțești, acum încărunțite, cu tipul clasic al grecului din caricatură, întotdeauna elegant, primea în picioare în cel dintâi salon, aproape la ușa holului, pe toți vizitatorii. Și în zilele de recepție vizitatorii erau gloată. În al doilea salonaș, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos, iar pe dinainte-i, în ordinea intrării, defilau cei care o vizitau. Te înclinai 304, sărutai mâna, te opreai mai lung ori mai scurt, după cum erai mai intim ori mai puțin, după cum erai doamnă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a-l îndemna să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu; în a doua, marele duce moștenitor Alexandru Alexandrovici, marele duce Nikolai și principele Carol; în a treia, marele duce Nikolai-fiul, ducii Eugen și Sergiu Leuchtenberg și principele Alexandru de Battemberg, în a patra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ionescu, român transilvănean, comic, cântăreț după modelul comicilor austriaci.133 378 bucureștii de altădată 131. La 23 septembrie/5 octombrie 1877, decret dat la Verbicea, în sudul Dunării. 132. Unități ale gărzii imperiale ruse au defilat pe Calea Mogoșoaiei, în fața principesei Elisabeta, la 5/17 septembrie 1877; trecerea gărzii imperiale către Dunăre începuse însă cu o săptămână mai înainte (Beatrice Marinescu, Aurel Duțu, Șerban Rădulescu-Zoner, Bucureștii și epopeea Independenței, 1877-1878, Ed. Academiei, 1978, p. 137). 133. I.D. Ionescu, despre care s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trupelor care obținuseră victoria de la Plevna, printre care se aflau și 20 000 de ostași români. Sâmbătă 3/15 decembrie el a pornit spre patrie, ajungând în București la 5/17 decembrie; în gara Târgoviștei el a fost întâmpinat de principesa Elisabeta, de membri ai guvernului, de alte autorități, precum și de cancelarul Gorceakov; în aceeași zi, el a părăsit Bucureștii, fiind însoțit pe tot teritoriul țării noastre de Mihail Kogălniceanu (MOF., 8/20 decembrie 1877, pp. 7154-7156). 168. Generalul Nicolae Golescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Bacalbașa, într-o formă mai comprimată, în vol. III al acestei ediții (v. cap. Anul 1886); despre Popa Tache v. vol. III al ediției de față, ace eași relatare, mai rezumativă. Pagina 157 * O doamnă îmi atrage atenția că principesa Irina Suțu nu era născută dintr-o familie burgheză, ci dintr-o familie din cele mai aristocrate, familia Hagi-Moscu având o ascendență nobiliară fără contestație posibilă. Iau act cu mulțumire de observațiunea doamnei care mi-a scris (Id., ibid., nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
internist la Spitalul Stamate, având exemplu pe Dr. V. Dimitriu. Pentru mine dragul meu oraș natal a rămas plin de farmec: oameni 13 Sofia Ionescu (n. Ogrezeanu), vede lumina zilei În Fălticeni, la 20.IV.1920. Urmează Liceul de fete „Principesa Elena” În orașul natal; ultimele două clase (1937-1939) la școala Centrală de fete În București. Licențiată a Facultății de Medicină, În Capitală (1939-1945). Obține titlul de doctor În 1946. Lucrează aproape 40 de ani În Clinica Spitalului „Dr. Gh. Marinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
realizarea, În colaborare cu artiști plastici ieșeni, a unei expoziții de artă plastică, „Omagiu lui Michelangelo”. Vor fi aduse lucrări semnate de artiști plastici italieni, francezi, germani: 259 Pictor din Fălticeni, elevă a dnei Maria Mihăescu la Liceul de fete „Principesa Elena”. 260 Referire la soția mea, pe care Ecaterina Petrovici, născ. Pop a cunoscut-o pe când locuia la Fălticeni. S-au văzut probabil Într-o familie pe str. ștefan cel Mare. Pe atunci, soția era un copil. 770 Horst Antes
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dimitriu, Petru Froicu: Din scrisorile adresate lui A.G. Stino de Alf Lombard. „Limbă și literatură”, Societatea de științe Filologice din R.S.R., București, vol. IV, 1987, p. 500-507. 375 Soția mea, fostă elevă a profesoarei Virginia Stino la Liceul de fete „Principesa Elena” din Fălticeni. 847 3 (Fălticeni), 31.XII.(1980) Cu toată dragostea mă gândesc la dv. amândoi, dorind ca Anul 1981, să vă aducă numai bine și sănătate. Deosebite satisfacții În muncă. Virg. Stino 4 (Fălticeni), 30.XII.1983 Sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Paris, dl [Corneliu] Mănescu, mi-a scris ca să-ncerce a mă convinge că bărbatul meu este într-adevăr vinovat). În fine, am făcut apel la Amnesty International, la domnii Giscard dEstaign și François Mitterrand, la un senator american, Principesei Michiko a Japoniei etc. și Ligii Române a Drepturilor Omului. Nu știu dacă aceasta se datorește Quai dOrsay ului, Ligii Drepturilor Omului, Amnesty International sau vreunei intervenții personale și nici dacă factorul declanșator a fost vizita dlui Ceaușescu la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de tatăl său, traducător el însuși, în spiritul cultivării artelor - poezie, muzică, desen -, C. (al cărei nume la naștere este Renée- Annie) va purta toată viața, în demersurile sale estetice plurivalente, amprenta amatorismului superior, rafinat. Urmează școala primară și Liceul „Principesa Ileana” la Brașov (până în 1935), apoi Institutul Pompilian din București, luându-și bacalaureatul în 1942. Hrănită cu artă („Arta a devenit jocul meu predilect”), își încearcă forțele în toate direcțiile. Un caiet de poezii în care erau transcrise, amestecat, producții
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei de Comerț Iași, "din lipsă de activitate"1017, deși ele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Domnului, Editura Serafica, Săboani, 1942. Idem, Despre preoție, Editura Serafica, Huși, 1941. Lupu, Stefan, "Sinodalitatea și/sau conciliaritatea: expresie a unității și catolicității Bisericii", în Dialog Teologic, nr. 7/2001, Editura Spienția, Iași, 2001, pp. 59-84. Mărtinaș, Ioan, Margareta Mușat, principesă a Moldovei, Editura Presa Bună, Iași, 1944. Idem, Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Mărtincă, Isidor, "Biserica, mass-media și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea să, se știe că el era fiul lui Român I (1391-1394) și al primei soții a acestuia, o principesa de origine lituană, al cărei nume nu s-a păstrat de alungul secolelor, dar care provenea din neamul Koriatovicilor, cârmuitorii Podoliei. O dovadă că mama lui se înrudea cu aceștia este faptul că a fost botezat Iuga (Iurga, Iurg, Iurie
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
evreesc din orașul Galați și din toate constatările de până în prezent, se poate preciza că acțiunea acestor elemente prin orice manifestare și în orice împrejurări prezintă un permanent pericol pentru siguranța de Stat. Astfel evreii Nuhan, cismar 128, din strada Principesa Maria Nr. 16 Galați, croitoreasa Hova129 și un altul Domescu fotograf 130, toți evrei, care locuesc la aceiaș adresă, nu le scapă prilejul în nici o discuțiune ca să nu comenteze mersul evenimentelor având toată convingerea de reușită a Angliei și Rusiei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
St. (Jack), 121, 135, 185, 566 Popescu, Lică, 240 Popescu, Titus, 368 Popovici, Iulian, 421, 431, 437, 438, 443, 451, 452, 454, 472 Posmasanu (notar-primar), 369 Potop (indicativ), 383, 384, 474 Preda, Dumitru, 6 Predescu, Constantin vezi Constantin Dănulescu, 566 Principesa Maria (strada), 115 Prohorovscaia (strada), 407 Protopopescu, Dumitru Pache, 194 Puiu, Visarion (Victor), 774 Pungă, Constantin T., 167, 202 Pușchin (strada), 378 R Racoviță, Mihail, 840, 887, 850, 867 Radu (indicativ), 417 Rădulescu,Dumitru C., 493, 494 Rădulescu, Ioan F.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Europa percepția unei Rusii ca mare putere nordică. Se credea că împărăția țarilor se va substitui Suediei ca forță hegemonică a ariei nord-europene. Ecaterina a II-a însăși era denumită „Semiramida Nordului”. Această opinie nu s-a confirmat. Fosta principesă germană ajunsă pe tronul țarilor și-a manifestat preocuparea pentru extinderea puterii ruse în spațiul carpato-dunărean. Deși proiectul ei de constituire a unui stat moldo-muntean amintind de vechea Dacie și care urma să fie încredințat cneazului său favorit Potiomkin, nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ucrainean. Iar Ștefan cel Mare a trecut mai des pe la Cernăuți, decât pe la Chișinău. Biruința de la Codrii Cosminului, de lângă Cernăuți, a fost printre cele mai strălucite. La glorificarea lui Ștefan ar trebui să ia parte și ucrainenii, căci una dintre principesele lor I-a fost soție. Primul document care atestă scrisul în limba ucraineană este un cântec consacrat lui Ștefan cel Mare, pe care înaintașii lor l-au iubit și l-au respectat, pentru că le-a dat pământuri, unde să se
Anul 2004, anul „Ștefan cel Mare”. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Tărâțeanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2231]
-
informator de judecătorul de instrucție sau de instanțele de judecată este datoare a se înfățișa la locul, ziua și ora arătată în citațiune și a da declarație despre ceea ce știe. Articolul 146 Regele, Regina, Principele Moștenitor și ceilalți Principi și Principese ale României nu pot fi chemați ca martori sau informatori. Președintele Consiliului de Miniștri, precum și Patriarhul pot fi ascultați ca martori în cursul instrucției preparatorii, însă numai la locuința lor și după o prealabilă incunostiintare. Miniștrii se ascultă în Capitală
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce Alteței Sale Regale Dona Letizia Ortiz Rocasolano, Principesă de Asturias. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 22 noiembrie 2007. Nr. 1.009. ----
DECRET nr. 1.009 din 22 noiembrie 2007 privind conferirea Ordinului naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192927_a_194256]
-
Eminescu, lungime = 600 m 14. Strada Mihail Sadoveanu, lungime = 600 m 15. Strada Ion Creangă, lungime = 600 m 16. Strada Stadionului, lungime = 600 m 17. Strada Veronica Micle, lungime = 600 m 18. Strada Iuliu Maniu, lungime = 600 m 19. Strada Principesa Maria, lungime = 600 m". 24. La anexa nr. 90 " Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Teasc", la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 126 se introduc douăsprezece noi poziții, pozițiile nr. 127-138, potrivit anexei nr. 16. 25
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
Fabrica de Ciment, Fabrica de Gips. <br> - între 1918-1940 (perioada interbelică): Fabrica de Sticlă, Electroceramica. <br> - după 1945: Casirom, Lapp Insulator, Roland Impex. Pe locul unde astăzi funcționează "Școala Teodor Murășanu" (str. Dr.I.Rațiu nr.53, fostul Liceu de Fete "Principesa Ileana" din perioada interbelică) a existat prima școală românească din Turda. În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "Filarmonia", Societatea Culturală "Rei Culturaes Fautores", Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]