11,078 matches
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ÎN ATRIUL STÂNG Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN ATRIUL STÂNG În inima mea să te-nchid n-aș putea, De ești prizonierul iubirii, e greu, Să-ți fiu închisoare, pe viață, n-aș vrea, Și nici temnicerul nu pot să-ți fiu eu. Dar ce rost mai are să-nchizi cu-n zăvor O ușă-n ruină, din lemn prea uscat, Sau inima
ÎN ATRIUL STÂNG de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366281_a_367610]
-
n căpitan! Uitaț’, am prins un inamic, zâce că ie roman, da’ ieu zâc să nu-l credeț’, o fi vr’un șpion, că tomnai d-aia vorbește el românește! Căpitanul, un bărbat bine făcut, puțin mai în vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu el: - Măi, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supăra pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
să ne rugăm cu toții să se-ndure de noi - mai spuse căpitanul. Apoi, întorcându-se către Toader Baciu, începu să-l chestioneze: - Și zici că ești român, soldat, nu-i așa? - Da, să trăiți, sunt român din satu’ Ip - răspunse prizonierul în poziție regulamentară. - Și poți dovedi asta? - îl întrebă căpitanul. Fără să mai răspundă, Toader Baciu îi întinse căpitanului român cele două certificate, al lui și al lui taică-său. - Ce-i cu astea? - mai întrebă căpitanul, iar Toader Baciu
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
ofițerului roman ce și cum era cu acele certificate. - Înțelept tată ai, soldat - i-a răspuns căpitanul după care a continuat: - Problema e că chiar dacă ești roman, regulamenele militare îmi interzic să te tratez altfel decât ca pe orice alt prizonier de război. Toader Baciu a ajuns într-un lagăr de prizonieri din Ungheni, lângă Iași, iar după război a fost eliberat... ...În vara anului 1919, trupele maghiare au atacat trupele române, la ordinul lui Bela Kun, care, finanțat de Moscova
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
ai, soldat - i-a răspuns căpitanul după care a continuat: - Problema e că chiar dacă ești roman, regulamenele militare îmi interzic să te tratez altfel decât ca pe orice alt prizonier de război. Toader Baciu a ajuns într-un lagăr de prizonieri din Ungheni, lângă Iași, iar după război a fost eliberat... ...În vara anului 1919, trupele maghiare au atacat trupele române, la ordinul lui Bela Kun, care, finanțat de Moscova, instalase în martie 1919, la Budapesta, un guvern bolșevic și voia
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și se tot în- treba dacă acesta ar fi putut omorî cu sânge rece, așa cum văzuse el făcând pe cei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și se tot în- treba dacă acesta ar fi putut omorî cu sânge rece, așa cum văzuse el făcând pe cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, legio-n¬arul, îl înjura printre dinți, șoptit, dar
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
așa cum văzuse el făcând pe cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, legio-n¬arul, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apă¬sat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
se schime numele din Pătrașcu în Chirica, sau, cel puțin în Chirica-Pătrașcu. Socrul meu era un om extraor¬dinar de harnic și de meticulos, tare gospodar și priceput la toate, soacră-mea îl diviniza. Făcuse războiul și fusese cinci ani prizonier la sovietici, între 1943 și 1948. Întors din Siberia, în șase luni și-a ridicat casa. Toc- mai când a terminat-o a căzut de pe schelă și și-a rupt coloana în zona cervicală, nimeni nu mai credea că nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
propriei aure purtătoare a unui nimb unic, dar și înregistrarea sonoră, în tonalități specifice simfoniei, a vocilor inimii. Artistul călătorește prin lume în căutarea propriului Sine, sperând, cvasi-utopic, într-o grabnică revedere și regăsire, nemaiavând nimic în comun cu artistul prizonier al Turnului de Fildeș. Rândurile puține dar, sper, elocvente, mi-au fost inspirate de cântecele lui Paul Ciprian Surugiu - FUEGO, dar și de clipe petrecute în extrem de plăcuta lui companie, în care am încercat să îl descos, cu delicată discreție
AMANTA LUI FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366647_a_367976]
-
iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
într-însele, înainte de a sublinia o posibilă afinitate templieră, a Inițiatului N. N. Negulescu: „(...) cormoranul țâșnește/ prin etherul privirilor/ chemat la Învierea/ Literei Chinonului” (cf. „Poemul luminos”, p. 68). În ciuda titlului, poemul nu evocă deloc lumina, ci blestemul fruntașilor templierilor (primul prizonier - Jacques de Molay!), închiși, de Filip cel Frumos (cu complicitatea papei Clement al V-lea!), în donjonul castelului de la Chinon! „Litera (de pe pereții castelului) Chinonului” este, în fapt, o lucrare satanică! „Ordinul Templierilor era un organism viu, în deplina stăpânire
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
Îmi dați și-un chibrit? - Îți dau. Și mi-a dat, folosit și uzat. - Uite și două linguri, o linguriță și două furculițe. - Sărumâna. O ușă mereu se deschide țipând. - Ai înțeles? - Ce? - Schimb butucul. - Să-l schimbi. Prieteni ajunși prizonieri în durere, bagajele duc la mașini. Tot plouă, e frig. Copilul tăcut, din ochi urmărește, rămasul în urmă al unui cămin. Se rupe de stare, îi vine să plângă, și mama observă dar tace, sperând să nu plângă. Viața devine
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
Napoleon spunea: Moare o persoană - o tragedie. Mor 100 - o statistică”. Cu un tată mai mult plecat la lucru, copiii au rămas în grija bunicilor. Și viețile lor sunt de luat în seamă. Bunicul din partea mamei, Ion Stănilă, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țiglă și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși propria fabrică de țiglă și cărămidă. Era un om frumos, înalt, însă foarte dur. „Mila te ucide” - spunea el. Adesea, venea după bani
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
AM GREȘIT Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Am greșit * Am greșit, iubito, cănd te-am lăsat să pleci Căci mi-ai luat cu tine și soarele și luna, Sunt prizonier de-acum, acestei lumi prea reci Și n-am în noaptea grea o stea măcar, doar una... * Am greșit, iubito, si nu mă pot ierta Când mi-ai luat cu tine căldură și lumina, Am realizat că-s viu numai
AM GREȘIT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365594_a_366923]
-
șoselei, în direcția lor, cu o viteză incredibilă pentru un atlet vârstnic. Polițistul, care are ca sarcină să oprească autovehiculele vizate, îi face semne disperate să tragă pe dreapta. Albert nu înțelege, nici măcar nu privește, continuându-și goana nebună. Este prizonierul unei obsesii. În locul lui trage pe dreapta un autoturism care circulase regulamentar. Șoferul acestuia, total nedumerit, mormăie înjurături la adresa polițistului ce făcuse semnele, având grijă să nu fie auzit. Și mai nedumerit este văzând cum echipajul nici nu îl bagă
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
va rămâne ascuns, în tranșeul dușmanului, în timp ce eu și cu ceilalți trei, ne vom deplasa în direcții diferite pentru a le distrage atenția de la cel care trebuie să ducă informațiile.. dacă va fi nevoie îi vom lasă să ne facă prizonieri. Strategia reuși, dar Mache a fost prins și făcut prizonier. Conform Convenției, prizonierii nu erau împușcați, ci erau duși într-un lagăr. După ce au încercat să obțină de la el, ceva informații despre armata română, fără reușită, Mache a fost dus
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
ceilalți trei, ne vom deplasa în direcții diferite pentru a le distrage atenția de la cel care trebuie să ducă informațiile.. dacă va fi nevoie îi vom lasă să ne facă prizonieri. Strategia reuși, dar Mache a fost prins și făcut prizonier. Conform Convenției, prizonierii nu erau împușcați, ci erau duși într-un lagăr. După ce au încercat să obțină de la el, ceva informații despre armata română, fără reușită, Mache a fost dus într-un lagăr din Serbia. Aici era chemat periodic la
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
vom deplasa în direcții diferite pentru a le distrage atenția de la cel care trebuie să ducă informațiile.. dacă va fi nevoie îi vom lasă să ne facă prizonieri. Strategia reuși, dar Mache a fost prins și făcut prizonier. Conform Convenției, prizonierii nu erau împușcați, ci erau duși într-un lagăr. După ce au încercat să obțină de la el, ceva informații despre armata română, fără reușită, Mache a fost dus într-un lagăr din Serbia. Aici era chemat periodic la anchetă pentru a
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
ceva informații despre armata română, fără reușită, Mache a fost dus într-un lagăr din Serbia. Aici era chemat periodic la anchetă pentru a da informații. I se promisese că dacă o va face, îl vor elibera la schimb cu prizonierii lor capturați de armata română.Cum Mache refuză categoric, a rămas în lagăr peste un an. Studia cu atenție terenul și căuta o modalitate să evadeze. Aflase că dușmanul ocupase Bucureștiul, iar guvernul se mutase la Iași. Tot aici află
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
a semnat libertatea înaintașilor săi, a răzeșilor. Părintele Dimitrie Bejan a fost hirotonit preot în anul 1940, când a și fost trimis pe front, ca preot militar. Împreună cu regimentul de armată, Părintele a ajuns până la Stalingrad, unde va fi luat prizonier, în anul 1942, împreună cu alți 17.000 de români. Intre anii 1942-1948, Părintele va sluji în lagăre și închisori, când pe față, când pe ascuns. Cărțile rămase de la Părintele Dimitrie Bejan - "Bucuriile suferinței", "Oranki", "Satul blestemat", "Vifornița cea mare", alcătuiesc
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
începutul celui de-al doilea război mondial, Părintele Dimitrie Bejan s-a înrolat în armată, ca preot militar, cu gradul de maior. Și s-a întors în Basarabia, de această dată pentru a-i apăra pe românii de acolo. Căzut prizonier la ruși, în anul 1943, a fost deportat în Siberia, la Oranki. Toți ofițerii români și germani prinși de ruși au fost trimiși la Oranki, într-o fostă mănăstire ortodoxă, transformată în închisoare. După cinci ani de detenție, a fost
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
1909, absolvent al Facultății de Teologie și a celei de Istorie de la București, o vreme membru în echipele de cercetare ale lui Dimitrie Gusti, după ce este hirotonit preot, în anul 1938, ia parte la campania de eliberare a Basarabiei. Cade prizonier la sovietici și de atunci își va începe lunga drumeție prin gulaguri. Atlet al temnițelor în URSS (probabil tot acel URSS feeric și blând, despre care dau mărturie câțiva scriitori mai mult sau mai puțin tineri, de la noi sau de
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
un lagăr, iar lui Iisus înviat, zugrăvit pe peretele catapetesmei, i-au tras un glonț în frunte. “La Mănăstârca a crescut pustiul”, oftează, nu fără instinct poetic, Părintele Bejan. Și într-adevăr, citind, înțelegi că sub bagheta comunistă, orchestra de prizonieri (cu componență internațională, de la nemți până la spanioli) nu poate cânta decât pe trei note, din gama cea mai de jos, mărci ale pustiului și absurdului: Frigul, Foamea și Frica (ca la I.D. Sârbu). Mai cu seamă Frigul: “Era o după-amiază
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]