3,972 matches
-
reproduc imagini ale trupului. Astfel, fotografierea și filmarea fetusului aflat în pântecul mamei au, în subsidiar, scopul de a crea o „subiectivitate fetală”, de a construi o identitate cyborgică a fetusului (e vorba, evident, de o interpretare cyberfeministă a acestor problematici, întâlnită la mai multe teoreticieneă. Schimbul de organe între corpul uman, animale și entități artificiale intră într-un circuit al existenței transparente și ostentative: implanturile și protezele bruiază limita dintre viu și non-viu, între biologic și siliconic în numele unei informatizări
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu elementul biologic, visceralitatea și mintea umane cu sistemele neuronale. În noua societate tehnologică a hipercorpului, individuația intră în șirul de permutări colective. Nu mai puțin himerică din punct de vedere ontologic și epistemologic, hipercorporalitatea, situată în planul contingentului, cunoaște problematici sociale și politice diverse și contradictorii, de la comunalitatea virtuală (internauții de azi strânși în așa-numitele „comunități virtuale”, forme de colectivitate constituite pe baza intereselor comune, mai degrabă decât pe criterii geograficeă la democrația digitală sau acele tipuri de manifestare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că viitorul corpului uman, în contextualizare digitală, în lipsa coerenței și a privațiunii, nu se fundamentează doar pe promisiuni, ci și pe amenințări existențiale și psihologice legate de noțiunea controlului și a manipulării (vezi de pildă Cartwright, 1998, 2000, pentru accentuarea problematicilor sociale în legătură cu noile tehnologii medicaleă. Potențialul „eliberator” al realității virtuale și/sau al cyberspațiului în cadrul proiectelor de acest tip se manifestă fie ca extincție a trupului uman fie ca o căutare a nemuririi, noțiuni precum îmbătrânire sau moarte neaflându-și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a devenirii și a metisajului (visceral, mintal, cultural, social etc.Ă, mai degrabă decât ca o predeterminare a naturii, identitatea subiectului online este o formă de întrupare care mixează organe, funcții și simțuri biologice cu procese sociale, dileme etice și problematici ale puterii. Perspectiva dezintegrării și a pluralizării eului, susținută de postmoderniști, dar și de cercetători ai spațiului virtual, nu trebuie să monopolizeze însă discuția, mai ales că există puncte de vedere care sprijină diverse inițiative de reconstrucție a identității, de la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și complex, deschis hibridărilor tehnologice. Hayles (1999Ă merge însă mai departe și observă dependența dintre tehnologie și percepție, ambele virtuale: percepția condiției virtuale mijlocește dezvoltarea tehnologiilor virtuale, pe când tehnologiile însele facilitează percepția. Această dependență mutuală, ontologic-cognitivă, nu rămâne fără multiple problematici sociale, morale, politice. Teoreticiana discută problematica subiectivității dispersate în circuitul cibernetic sub forma informației materializate în terminologie ideologizată etic: „Din ce în ce mai mult, întrebarea nu este dacă vom deveni postumani, pentru că postumanitatea este deja aici. Mai degrabă, întrebarea este ce fel de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și contrabalansând temerile acestuia, transumaniștii propun o viziune a viitorului în care oamenii au libertatea de a accepta sau de a refuza intervenția tratamentului genetic, așa cum astăzi există drepturi ale reproducerii artificiale, ale divorțului sau ale sinuciderii asistate de medic, problematici nerămase fără dileme etice. De asemenea, în interiorul mișcării transumaniste există voci care, mai degrabă decât a defini trans-/postumanul drept ființa potențial nemuritoare, capabilă de autoprogramare și de autocontrol, descriu subiectul postuman în contextul perpetuării legilor fizice, ale barierelor sociale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt, problematici ale evoluției și ale drepturilor animalelor. În acest stadiu biodigital, al ființei intermediare și hibride, corporalitatea și natura se conjugă cu artificialitatea și tehnologia, până în pragul mutațiilor profunde în statutul artei și în domeniile vieții. În momentul în care știința
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dominarea, altele promovează mediul noilor tehnologii comunicaționale drept „un nou spațiu pentru femei”. În timp ce pentru cele dintâi, divergențele de gen sunt propagate în cyberspațiu, un mediu de tip hipergender prin exagerarea feminității și a masculinității, pentru cele din urmă aceste problematici gender nu mai operează în spațiul virtual. Mai mult, dacă primele sunt, precum hackerii, „dușmanul din interior” (the enemy withină, propunând imaginea cyborgului bisexual pentru subminarea și revolta împotriva sistemului, ultimele acceptă promisiunea postgender, inclusiv posibilitatea de decorporalizare cyberspațială și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
scopul desfășurării activității de achiziții în cadrul unei organizații. 1.1. Aspecte preliminarii privind achizițiile Pentru eficientizarea activităților ce formează conținutul procesului de asi gurare cu resurse materiale în cadrul instituțiilor publice, s-a adoptat un mod de gândire managerial asupra acestei problematici, având în vedere obiectivul major al acestora: „servirea interesului public”, a interesului cetățeanului. Având în vedere că instituțiile publice sunt structuri organizate, create în societate pentru gestionarea afacerilor publice, ele trebuie să își dovedească eficiența și eficacitatea, principii generale ale
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Testament, din moment ce un astfel de text practic nu a existat. Ar trebui să cercetăm separat istoria fiecărei cărți a Vechiului Testament, din moment ce fiecare carte a urmat o linie deosebită de dezvoltare și de transmitere. Se observă ca a devenit destul de problematic să vorbim despre textul Vechiului Testament sau despre textul final al acestuia. Pe de o parte, manuscrisele de la Qumran au demonstrat că este practic imposibil să spunem unde și când a apărut presupusul text original 1, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
voie să schimbe nici măcar un cuvânt din textele copiate. Chiar dacă se gândeau sau erau siguri că un anumit pasaj din textul de bază era greșit, nu aveau dreptul să modifice textul; puteau, cel mult, să indice cu ajutorul anumitor semne, natura problematică a unor pasaje și să sugereze pe marginea textului o altă variantă pentru pasajul respectiv. Acest control strict asupra textului a fost introdus totuși destul de târziu 2. Natura materialelor de scris pe care le foloseau oamenii de odinioară face ca
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Solomon care a ridicat templul din Ierusalim și scribul Ezdra care a falsificat textul Torei. Această scurtă expunere a istoriei samaritene, scrisă pentru și de către samariteni, este oferită de cartea Seper Hayyamim (Cronicile Samaritene), a căror valoare istorică este destul de problematică 2. Tradiția rabinică iudaică oferă o cu totul altă versiune a istoriei samaritenilor: aceștia descind dintr-o populație mixtă pe care asirienii au deportat-o din Siria în teritoriul regatului Israel în anul 722, după distrugerea Samariei. Socotindu-i originari
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sunteți student(ă), fie că sunteți pur și simplu interesat(ă) de domeniu. Lumea finanțelor este înainte de toate o lume a persoanelor care câștigă (sau ajută pe alții să câștige) bani. Chiar în perioadele mai sumbre, chiar dacă a câștiga este problematic, finanțele ar trebui să te ajute ca măcar să menții averea acumulată în vremuri mai bune. Studiul atent al acestor pagini va fi răsplătit prin oferirea unor baze teoretice ale ideii de management financiar pentru cei mai puțin inițiați în domeniu
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
o premisă pentru actul managerial, pentru deciziile strategice ce privesc viitorul companiei. Pe de altă parte, pentru acționarul minoritar, efectul cunoașterii acestor aspecte este diferit. Astfel, chiar dacă acesta are capacitatea de a deține și interpreta informațiile financiare, este mult mai problematic dacă aceste abilități îl vor pune în postura de a modifica actul decizional la nivelul companiei. Ca urmare, măsura sancționatoare de care dispune acționarul minoritar este de a-și vinde propriile acțiuni (de cele mai multe ori la un preț redus). Lista
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
ci el însuși. Creează ruine pentru a se salva. Să fie, pe alt plan, teama de ideologia și de trecutul lui? Dar ideologia e numai o aparență, mască fiind. Figură emblematică, poate, a secolului XX, Cioran e, în fond, omul problematic, care se caută și deopotrivă se neagă cu disperare pe sine, știind că nimic nu-l reprezintă, deși totul ia înfățișarea propriului infern. O ființă care ar vrea să se salveze prin suferință, chiar dacă suferința nu mai poate ilumina. Că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt tot mai complexe, relațiile dintre actori individuali, grupuri, organizații sunt volatile, economia cunoașterii produce în același timp inegalități în distribuirea cunoașterii, ceea ce face ca asimetria informațională să crească. Toate acestea reclamă reglementare sau intervenție, adică soluționarea colectivă a interacțiunilor problematice (cele bazate pe șanse inegale sau care afectează soarta terților).Mâna invizibilă nu configurează întotdeauna (mai bine zis, niciodată) o societate dezirabilă (și cu atât mai puțin ar putea să o facă în societățile actuale), fiind nevoie de coordonare la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ritmul în care va decurge procesul de descentralizare va fi diferit de la un caz la altul. Resursele umane sunt o categorie-cheie pentru succesul politicilor de descentralizare. După cum am văzut în secțiunea dedicată opiniilor lor, sprijinul acestei categorii pentru descentralizare este problematic, dacă avem în vedere schimbările antrenate de acest proces în atribuțiile și condițiile de titularizare sau de salarizare. Ca în orice politică publică, este necesară o evaluare mai atentă a ariilor de interes afectate și o dezbatere largă a posibilelor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Doinaș se manifestă ca un poet remarcabil prin baladele scrise în perioada sibiană a "cercului literar" și republicate în volumul "Omul cu compasul", după ce editase "Cartea mareelor" 1964. Critica a remarcat observația subtilă, viziunea plastică, relatarea ca abordare a unei problematici foarte apropiate de realitate în volumul citat. Căzută în desuetudine sub asaltul mișcării moderniste, balada redevine o specie productivă în poezia românească în deceniul al V-lea prin cei mai talentați constituenți ai cercului literar: Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
face portretul pe nisip, sugerând ideea de efemeritate: "Mereu schimbătoare,/ neliniștită mereu/ după respirația felurită a luminii". Poemele lui C. Sturzu vorbesc despre echilibru, despre salt, despre demnitate, despre Columna lui Traian și despre legenda lui Manole cu seriozitate, epuizând problematica poezie civice și militante. Pe C. Sturzu, în volumul de debut 1, îl refuză ideile și-l ajută atitudinea sentimentală: "Vai, primitiv se-ndrăgostise cerul/ posomorât, prin junglele de ploaie/ și nu știam că osul mă va pierde/ ca-ntr
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
feed-back-uri ale elevilor, probabil că n-ar fi stricat să încheiem dezbaterea cu revenirea la pretextul ei. Însă, recunosc, acest lucru mi-a scăpat și pentru că m-am lăsat furată de intensitatea acelei dezbateri, care ducea ea însăși spre alte problematici, mult mai profunde. Desigur, dezbaterea a fost, din punctul meu de vedere, punctul forte, așa cum și cei mai mulți dintre participanți au consemnat. Interesul, trăirea vie, implicarea activă, răspunsurile mature, problematica în care ne-am regăsit cu toții mă determină să cred acest
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
al acestei cercetări, cel de-al șaselea, este unul preponderent practic, de analiză a Compatibilităților privind bancabilitatea proiectelor de investiții și mecanismul finanțărilor structurale din fonduri Introducere 17 europene. În cadrul acestui capitol vor fi construite studii de caz bazate pe problematici reale de la nivelul proiectelor de finanțare europene bazate în special pe relația sinuoasă dintre eligibilitatea spre finanțare a proiectelor și bancabilitatea acestora. Astfel sunt analizate în mod teoretic și practic Analiza Cost-Beneficiu și componentele acesteia: analiza financiară, analiză economică și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
integrarea în Uniunea Europeană, la fel ca celelalte foste țări socialiste, România avea un decalaj important față de vechile state membre (UE-10) sau țările situate în Vestul și Nordul Europei care nu făceau parte din Uniune. Numeroase studii au fost dedicate acestei problematici, în special studiile editate sub egida Institutului European Român. Astfel, în acestea se arăta că la momentul aderării România avea decalaje consistente la nivelul principalilor indicatori economici atât față de țările care formează grupul UE-10, dar și față de majoritatea celorlalte țări
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
care m-am referit și care este utilă. Tinerii traduc conștiincios indicațiile regizorului, dar asta nu înseamnă creativitate. Să vorbim și despre piesa românească și despre relația tânărului regizor cu ea. Este extrem de importantă afirmarea textului dramatic original, autentic, viu, problematic. Avem realizări, piese "clasice", cred însă că intrăm într-o altă etapă... cantitatea mare de texte existente acum în circulație trebuie oare să ne bucure? [...] Potențialul de talent al dramaturgilor noștri este mai mare decât rezultatele de până acum. Avem
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
strindbergian care este în același timp un univers nordic și un univers uman valabil oriunde. Mi-am dat seama că trebuie să apelăm la sursele noastre, dar în același timp să nu ne risipim. Extensia se face într-o arie problematică și nu într-una tematică. E foarte greu să spui ce ai învățat în străinătate. Cred că pot să înțeleg mai multe privind raportul dintre producător și creator, cred că pot să vorbesc despre acea instabilitate care există în timpul filmării
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]