1,975 matches
-
să-și extindă sfera percepției. Își simți corpul întins pe pământ. Fără imagini vizuale, dar puțin câte puțin, impresia se definitivă în mintea lui. Era întins pe solul venusian, ferm, solid susținut de această bază planetară invulnerabilă gare este Venus. Procesiunea lentă a gândurilor lui își schimbă cursul. Venus! Dar nu era pe Venus. Era pe Pământ. Amintirile se treziră într-un ungher pierdut al minții. Pârâiașul de elemente active deveni un râu, apoi un fluviu adânc și întunecat care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de roboplane. În apropierea acestora planau staționar câteva nave spațiale, gata să intervină la nevoie. Robotancuri și mașini de mare viteză, aflate în misiuni de supraveghere, se încrucișau pe străzile laterale. Toată această masă de vehicule militare se îndrepta în procesiune către celebrul scuar; odată ajunși acolo, oameni și mașini pătrunseră în clădire prin toate părțile de acces. În fața bolții multiple a intrării principale, bogat ornamentată, Thorson îi arătă literele gravate în marmoră. Întunecat la față, Gosseyn se opri și citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
lor. Tradiția îi obliga pe însurăței să apară într-un anumit moment, care însemna de fapt și declanșarea festivităților. Bulibașa, știind că poruncile sale sunt literă de lege și că nimeni nu va îndrăzni să încalce vreo cerință din mersul procesiunii, fuma liniștit în fața cortului său, cu ochii ațintiți către intrarea pe șleahul luncii, pentru a fi gata să-și întâmpine cum se cuvine invitatul de onoare. Pregătirile pentru nuntă începuseră cu câteva zile înainte. Primele ore ale dimineții, când urma
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acce le rație. Mașina merge încet. Prea încet. Pe o șosea dreaptă și pustie. M-am prins de ce faci asta, șmechere. Ca să avem timp să reacționăm, moșule. În caz că ies brusc din pădure vreo două mii de câini, deghizați în vulpi. O procesiune a câinilor loviți de dambla. Poate joacă și ei vreo ruletă rusească. N-ai de unde să știi. Băăi câine. Ia aleargă tu până vizavi. Ia să vedem dacă ai coaie. Numai că mai întâi te legăm la ochi și-ți
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de pînă acum, de dinainte de start, vîslesc răscolind apa, ci un altul mai bun, mai puternic, antrenat pentru această muncă. Sîntem departe. A început. Trebuie luate toate deciziile. Ritm. Capul sus. Respirație controlată. De-a lungul țărmului se deplasează o procesiune de bicicliști. Deasupra fiecărui culoar, prinsă de un fir de oțel întins peste parcurs, atîrnă o placă numerotată. Are înscrisă distanța. Cinci sute de metri. Un sfert e parcurs. Scările nu mai sînt acolo, dar în mintea mea încă le
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
greu de spus. Gospodarii cu greu își întrețineau vitele, căci șesul și pășunea de pe deal nu aveau iarbă suficientă. Noroc că buruienile cresc și în vreme de secetă și acestea suplineau lipsa ierbii. În toate satele din Moldova se organizau procesiuni religioase, rugându-l pe Dumnezeu să sloboade și asupra acestui pământ ploi care să potolească setea de apă a Pământului. Îmi aduc aminte că noi, copiii, ne făceam din boz un arbust care crește unde vrei și unde nu vrei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
trase ale oamenilor, roțile de foc erau supte de hăul văilor și se opreau sfârâind în apa râului, ademenind magic stingerea focului solar în apele ploilor dorite. Câinii speriați și întărâtați de zgomote și vrăji rupeau hămăind lanțurile prin ogrăzi. Procesiunea porni spre râu ca și roțile în flăcări. Bătrânul nu mai avea încotro. Trebuia și vroia să participe la ceremonie. Ca să nu fie recunoscut se gheboși, își schimonosi cât putu fața și, ajutat de întuneric, intră în trupul de șarpe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
spre râu ca și roțile în flăcări. Bătrânul nu mai avea încotro. Trebuia și vroia să participe la ceremonie. Ca să nu fie recunoscut se gheboși, își schimonosi cât putu fața și, ajutat de întuneric, intră în trupul de șarpe al procesiunii. Dacă cineva l-ar fi recunoscut, mulțimea l-ar fi sfâșiat pe loc. Dar nimeni n avea acum ochi pentru el. În fruntea alaiului pășeau câteva fete tinere purtând Scaloianul o păpușă meșterită dintr-un băț cu crăcan, modelată din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aibă milă!" Se crăpa de ziuă. Ceremonia era pe sfârșite. Peste trei zile aveau să dezgroape fetișul. "A murit Tata Soarelui; a înviat Muma Ploii". Bătrânul părăsi mulțimea, pornind de-a lungul râului la vale, însoțind icoanele luminoase. Părea că procesiunea continuă. Sfinți cu lumânări în mână se lăsau duși de ape pe plute improvizate. Pășea fără gânduri, în rând cu ei. Soarele răsărea în stânga, printre crengi, în timp ce luna, plină și palidă după o noapte de veghe, apunea în dreapta. Avea aurul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gen; să creeze, și să dezvolte, apoi, rapid, salbe de cârciumi - restaurante - pensiuni - hoteluri - moteluri, prin preajma cimitirelor. Începutul a fost modest. Un minuscul café-bar, la poarta cimitirului din municipiul reședință de județ. Motivația; ca să nu mai umble, bieții necăjiți, cu procesiunile funerare, de ici-colo, pe drumuri, iar, la urmă, să caute, până le va cânta capul, mici săli, mărunte localuri, unde să Încropească și praznicul preconizat, iar, mai apoi, să-și țină următoarele prăznuiri, stabilite prin ordinea bisericească. Totul, să fie
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
desigur, o singură față. Deși, la drept vorbind, și aceasta Îi e adesea de prisos. Noimann ar fi schimbat-o pe-a sa, oricând, la mahmureală, pe un pahar de coniac sau o halbă rece de bere luată de la dozator. Procesiunea de chipuri ce se perinda prin aer, desfășurându-se ca o coadă de păun În spatele primului chip, Înzestrat cu o bărbie dublă, Începea să-l enerveze. Dacă ar fi avut putere, s-ar fi sculat din pat și le-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se dă stingerea. În coada cortegiului funerar, Directoarea Tăgadă spune: — A văzut-o cineva pe Cora Reynolds? Sora Justițiară spune: — Oricine mi-a luat bila de bowling să mi-o dea înapoi, și promit să nu-l bat măr... Conducând procesiunea, ținând în brațe protuberanța care ar trebui să fie capul domnului Whittier, doamna Clark spune: — A văzut-o cineva pe Miss America? După ce toate astea se vor sfârși, n-o să se poată turna filmul aici. După ce vom fi descoperiți, locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
din întâmplare un alai; în fruntea lui mergea un bărbat care purta în brațe o cutie de carton, fără capac, cu o păpușă înăuntru, cât un copil de două-trei luni; la început mi s-a părut că asist la o procesiune pentru ploaie sau așa ceva și numai după ce oamenii s-au depărtat mi-am dat seama că în cutia de carton văzusem, fără voia mea, cadavrul unui copil... (Am să mai spun că acum câteva clipe, când încheiam fraza de mai
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sau sumedenia de mărci ale pioșeniei care cu timpul au devenit adevărate cutume: oamenii trebuie să se închine și să facă de multe ori semnul Sfintei Cruci când se trag clopotele sau când trec pe lângă biserici, troițe. Se fac nenumărate procesiuni la Sfintele Moaște iar parastasele se fac în fiecare Duminică împreuna cu pomenirea morților și creștinul ortodox are acces nelimitat la rugăciune în biserică sau pentru a aprinde câte o lumânare pentru cei dragi vii sau morți. Aceste obiceiuri au
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
Mă gîndeam doar. — La ce? — La război. Tata Încuviință cu un gest sumbru și Își sorbi supa În tăcere. Era un om rezervat și, cu toate că trăia În trecut, aproape niciodată nu Îl pomenea. Eu crescusem cu convingerea că acea lentă procesiune a perioadei postbelice, o lume a muțeniei, a mizeriei și a ranchiunelor mascate, era firească precum apa de la robinet și că acea tristețe mută ce sîngera pe zidurile orașului rănit era adevăratul chip al sufletului său. Unul dintre trucurile copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
am ajuns la monumentul lui Columb. Am traversat pînă la cheiuri și m-am așezat pe treptele care se scufundau În apele tenebroase, lîngă cheiul șalupelor. Cineva organizase o excursie nocturnă și se puteau auzi rîsetele și muzica plutind dinspre procesiunea de licăriri și reflexe din bazinul portului. Mi-am adus aminte de zilele cînd tata și cu mine făceam traversada În șalupe pînă la capătul digului. De acolo se puteau zări coasta cimitirului de pe muntele Montjuïc și orașul morților, infinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
aveam de făcut un lucru Înainte să mă pot Întoarce acasă cu conștiința curată. Strada Arco del Teatro era tot acolo, abia o breșă de semiîntuneric. Un pîrÎiaș de apă neagră se formase În centrul străduței și pătrundea ca o procesiune funebră În inima Ravalului. Am recunoscut vechea poartă din lemn și fațada barocă la care mă condusese tata cu șase ani În urmă. Am urcat treptele și m-am adăpostit de ploaie sub arcada portalului, care mirosea a urină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
propusă, de la un servitor care-l văzuse pe ofițer conducând înspre livadă, brigadierul sări și el în jeep. În timp ce conducea, fu văzut de Poncha și Sinha, prietenii lui Vermaji, care-l convinseră apoi pe Vermaji cel nemulțumit să se alăture procesiunii pe motoreta sa. Astfel, ajunseră la copacul lui Sampath la un interval de o jumătate de oră unul de altul, fiecare dintre ei însoțit de mulțimi de cetățeni revoltați. Se iscase zarvă, vedeți voi, când planurile care tocmai fuseseră elaborate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
în cele din urmă atenția claxonând puternic când aceștia se apropiară, luând în viteză curbele drumului, apucându-se de orice parte a jeep-ului reușeau, dat fiind că se hurducau și săreau pe pietriș. Când îi ajunseră din urmă și procesiunea fu completă, o luară din nou din loc. — Hai odată. Mișcați-vă mai repede, am întârziat... Marș dublu... Stâng-drept... Stâng-drept... Un-doi.... Un-doi... Stâng, drept. Stâng... Și făcură marș dublu, e dureros de povestit, stâng-drept-stâng drept în alt morman de valize
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
La timpul cuvenit vom cunoaște motivele acestei Încercări, Între timp să punem mătăniile la treabă, Noi vom face același lucru, mă refer la rugăciuni, bineînțeles, nu la mătănii, zâmbi protestantul, Și de asemenea vom organiza pe străzi În toată țara procesiuni pentru a cere moartea, În același mod În care o făceam ad petendem pluviam, ca să cerem ploaie, traduse catolicul, Nu vom ajunge noi chiar până acolo, aceste procesiuni n-au făcut parte niciodată din maniile pe care le cultivăm, zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
zâmbi protestantul, Și de asemenea vom organiza pe străzi În toată țara procesiuni pentru a cere moartea, În același mod În care o făceam ad petendem pluviam, ca să cerem ploaie, traduse catolicul, Nu vom ajunge noi chiar până acolo, aceste procesiuni n-au făcut parte niciodată din maniile pe care le cultivăm, zâmbi din nou protestantul. Și noi, Întrebă unul dintre filozofii optimiști pe un ton care părea să anunțe apropiata sa intrare În rândurile aripii opuse, ce vom face de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
manifest al scriitorilor, o luare de poziție din partea artiștilor, un concert de solidaritate, o expoziție de afișe revoluționare, o grevă generală promovată În comun de cele două centrale sindicale, o pastorală a episcopilor chemând la rugăciune și la post, o procesiune de penitenți, o distribuire masivă de pliante galbene, albastre, verzi, roșii, albe, se ajunsese chiar să se vorbească despre convocarea unei manifestații uriașe la care să participe miile de oameni de toate vârstele și condițiile care se aflau În starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sicriu, cufundată în mătasea cu care acesta era căptușit. Îi aranjaseră bluza în fustă și îi pieptănaseră părul. Luxul aranjamentului aceluia ascundea originea ei umilă, îi dădea un aer de mireasă de țară, o țărancă sfântă, bună de dus în procesiune. Poate îi dăduseră cu ceva pe față, ceară sau cremă, obrajii Italiei luceau puțin și tocmai lucirea aceea o sărăcea. — Lipsește un pantof, zise omul de la pompele funebre. M-am întors în piațetă și am găsit pantoful de culoarea vinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
amară; a plecat de fapt chiar în noaptea aceea și n-a mai apărut în Oquedal. — Ce-mi tot spui, Anacleta? Asta e o groapă goală! — În zilele următoare, indienii din satele din jur sau de departe au venit în procesiune la mormântul lui Faustino Higueras. Plecau la revoluție și-mi cereau relicve de luat la luptă, într-o cutie de aur, în fruntea regimentelor: o buclă din părul lui, o bucată din poncho, un cheag de sânge dintr-o rană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sunt limpezi. Cei cinci bărbați n-au deloc nevoie să se consulte. Murmură un nume. Mâinile li se Întind iarăși, apoi Își pun genunchiul pe pământ. Ridică Împreună trupul slăbit de boală, dar Îngreunat de moarte, și Îl duc În procesiune până În tabăra sa. Femeile s-au strâns deja să bocească, vederea cadavrului le reînsuflețește țipetele, unul dintre ofițeri se mânie: „Nu plângeți câtă vreme nu e răzbunat!” Înfricoșate, bocitoarele se opresc, Îl măsoară din priviri. El s-a Îndepărtat deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]