18,757 matches
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și nici art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 44. Cu privire la art. 5 alin. (3^1
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016]. ... 51. Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 52. Cu referire
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 40. Cu privire la criticile aduse art. 5 alin.
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). ... 48. Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 49. Cu privire
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
perioadă determinată, nu ar avea aceleași drepturi conferite cadrelor didactice titulare, din perspectiva obținerii unor recunoașteri/titluri, precum cel de medic specialist, conferit în temeiul altui act normativ incident în cauză. Astfel, din analiza criticilor autoarei excepției, cu raportare la cadrul procesual și situația de fapt în cauză, rezultă că nemulțumirea sa vizează, în realitate, prevederile art. 15^1 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009
DECIZIA nr. 509 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263777]
-
fax, la numărul de telefon indicat pe pagina de internet a Ministerului Sănătății, plângerea prealabilă prin care a cerut revocarea sau modificarea parțială a ordinului contestat, dar nu a primit niciun răspuns la această plângere. În ceea ce privește calitatea procesuală, aceasta este justificată prin prisma dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 35 din Constituția României, art. 5 din OUG nr. 195/2005. Arată reclamanta că, din dispozițiile art. 5 lit. d din OUG nr. 195/2005, așa cum au fost
SENTINȚA CIVILĂ nr. 138 din 22 octombrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/263843]
-
o cale de atac la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauzele penale, în cazul respingerii sau retragerii cererii formulate, nu se aduce atingere dreptului acelei persoane de a se adresa justiției și de a-și exercita drepturile sale procesuale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții
DECIZIA nr. 436 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262304]
-
caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile judiciare avansate de stat semnifică
DECIZIA nr. 436 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262304]
-
o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum este deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere
DECIZIA nr. 436 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262304]
-
aplicare, câtă vreme infracțiunea continuă să fie reglementată într-o lege organică, iar excepțiile de la aceasta, într-un alt act normativ, adoptat ca lege ordinară. Or, reconfigurarea conținutului normativ al unei infracțiuni și stabilirea efectelor acestei operațiuni în plan procesual penal se poate realiza numai prin lege organică, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție“. ... 21. În plus, deoarece legea nu distinge și nu rezultă cu claritate dacă se are în vedere și ipoteza în care
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
probelor. Această cale ordinară se aplică și regulilor generale de administrare a probelor, prevăzute de art. 374 alin. (7) și (10) din Codul de procedură penală. Fiind o cale ordinară devolutivă, se aplică regulile de administrare a probelor în faza procesuală a fondului, nefiind încălcate principiile constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, instanța de control judiciar poate readministra și reaprecia probe și poate administra probe noi. Conform art. 420 alin. (9) din Codul de procedură penală, în vederea soluționării apelului, instanța
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 21. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
în data de 20 iulie 2020. ... 27. Prin Sentința civilă nr. 332 din 9 iulie 2020, Judecătoria Vatra Dornei a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității de reprezentant a societății reclamante și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocate de pârât prin întâmpinare; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât prin întâmpinare, și a respins ca prescrisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea de Asigurare-Reasigurare X Asigurări - S.A.
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
reprezentantul convențional prezent în instanță la termenul de judecată din 15 iunie 2022, a arătat că este de acord cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dezlegarea chestiunii de drept, fără a dezvolta motive în argumentarea poziției sale procesuale. ... 58. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
care face obiectul sesizării, față de limitele criticilor formulate, deciziile comunicate pun problema momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție extinctivă, avându-se în vedere dispozițiile art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 și problema calității procesuale active a asigurătorului când, subrogându-se în drepturile terțului - victimă a faptei ilicite, se îndreaptă cu acțiune în regres împotriva propriului asigurat. ... 73. Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat că, în urma
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
imposibil a se elabora un regulament de ordine interioară al parchetelor, fără a face referire la judecători/instanțe. ... 16. Autorii sesizării de neconstituționalitate susțin că mai multe dispoziții care reglementează procedura aplicabilă în materie disciplinară sunt de natură să limiteze drepturile procesuale ale magistraților vizați, pentru argumentele care urmează. ... 17. Inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară, prevăzută de art. 49 alin. (5) din legea criticată, conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, și anume Înalta Curte de
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
relativă) se invocă doar până la primul termen de judecată se încalcă regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 20. Se mai susține că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție de drept procesual penal - este și ea de natură să restrângă drepturile procesuale ale magistratului vizat, în special dreptul la apărare. Deși legea criticată precizează că procedura din lege se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, așa cum este și firesc într-
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
se încalcă regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 20. Se mai susține că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție de drept procesual penal - este și ea de natură să restrângă drepturile procesuale ale magistratului vizat, în special dreptul la apărare. Deși legea criticată precizează că procedura din lege se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, așa cum este și firesc într-o procedură vizând abateri disciplinare [art. 49 alin. (14) din
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
membri sunt supuși unor proceduri disciplinare în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de a interveni, se consideră că rolul asociațiilor profesionale ale magistraților de a apăra și promova drepturile magistraților, în raport cu autoritățile implicate, trebuie evaluat, în plan procesual, prin prisma regulilor stabilite în acest text de lege. Legea criticată, prin art. 29 alin. (4), permite prezența asociațiilor în fața instanței disciplinare, acordându-le posibilitatea de a exprima, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
de sancționare disciplinară, care rămâne supus prevederilor art. 51 din lege și Codului de procedură civilă. Pe de altă parte, în stabilirea soluției criticate care a urmărit o soluționare mai rapidă a judecății disciplinare în fața secțiilor, prin simplificarea cadrului procesual, durata acesteia, în anumite situații, generând preocuparea unor organisme europene, s-a ținut seama și de faptul că interesul unui terț de a interveni într-o cauză disciplinară aflată pe rolul unei secții a CSM nu ar putea fi, de
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
numirii altor membri, astfel că incidentele procedurale referitoare la recuzarea unuia sau mai multor membri ai secției în materie disciplinară nu pot fi soluționate de un alt complet de judecată sau de o instanță ierarhic superioară, potrivit prevederilor de drept procesual, soluția cuprinsă în norma criticată este de natură să permită soluționarea cererilor de recuzare cu respectarea condițiilor de cvorum și majoritate cerute de lege. ... 55. În ceea ce privește invocarea motivelor de nulitate doar până la primul termen de judecată
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
de recuzare cu respectarea condițiilor de cvorum și majoritate cerute de lege. ... 55. În ceea ce privește invocarea motivelor de nulitate doar până la primul termen de judecată cu procedura completă, se arată că, preluând o soluție consacrată de legea procesuală franceză, art. 178 alin. (5) din Codul de procedură civilă stabilește că toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca. Pe de altă parte
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]