8,720 matches
-
noi - va renunța la ideea exprimării pe această cale. Renunțarea la opinie a fost, poate, cea mai mare pierdere care s-a produs. Oamenii refuzau să se mai bată pentru afirmarea gândurilor. Pentru a putea spune ce doreau, unii își procurau certificate de la Spitalul „Socola”. Unul dintre cei mai curajoși oameni de opinie și cunoscut cărturar, întrebat, în toamna anului 1989, dacă nu se teme că prin poziția sa amenință însuși colectivul de cercetare din care făcea parte, a mărturisit că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că, pentru a se folosi de ele, indivizii trebuiau să aibă de-a face, într-un fel sau altul, cu statul. Aceste ultime două modalități erau totuși aparte în economia procurării de bunuri. Exista o specializare a bunurilor ce erau procurate prin aceste două nișe: în timp ce principalul avantaj al comerțului cu Ungaria era aducerea de mâncare procesată industrial, principalul avantaj oferit de circuitul în care nemții erau angajați era procurarea de televizoare color și de echipament casnic. Ei vindeau și alte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intimă) pe care bărbatul ei le lua de la fabrica „Tricoul Roșu”, unde lucra. El ne-a spus că era o competiție strânsă între localnici să se împrietenească cu cineva care avea acces la fabrică (inclusiv el) și care putea să procure aceste bunuri. Caracterul „slab” al statului socialist le permitea angajaților să fure de la fabrică sau de la CAP. Aceasta nu însemna că muncitorii sau administratorii erau încurajați să fure (deși astfel de rețele se formau uneori cu acordul directorilor). Existau cazuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ales femeile spre turismul pentru comerț. Ele aveau mai multă libertate în planificarea timpului deoarece lucrau la CAP, spre deosebire de bărbați, care lucrau mai ales la fabricile din Arad, având deci un program mai strict. În Ungaria, turiștii/turistele vindeau bunurile procurate din sistemul de distribuție de stat (de exemplu, porțelan) sau furate de la fabrici sau CAP (de exemplu, lenjerie intimă sau flori). Cel mai adesea, turiștii aduceau din Ungaria mâncare, dar și haine și cosmetice pentru membrii familiei. În timp ce comerțul în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. „De la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi” - cum se spunea în epocă. Chestiunea este că aceste „nevoi” sunt definite ideologic și se referă la trebuințele de bază, primare 11. „Atât timp cât mâncarea oferită era comestibilă, iar îmbrăcămintea care se putea procura te acoperea și îți ținea de cald, trebuia să fie suficient. Dacă aveai probleme să găsești până și aceste lucruri, asta însemna că nu te-ai străduit suficient să le cauți. Nici un planificator nu își îngăduia să cerceteze ce fel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la București, săptămânal, de la 3 octombrie 1904 la 2 ianuarie 1905, cu subtitlul „Mică revistă pentru literatură, știință și artă”. În primul număr redacția precizează: „Ceea ce dorim, însă, e ca revista noastră să poată deveni o cărticică populară, menită a procura publicului cititor și tineretului idealist o distracțiune plăcută, dezvoltându-i totodată și cunoștințele literare, științifice și artistice”. Sunt incluse în sumar versuri de H. Coșoi, Lazăr Spiridon Bădescu (sub pseudonimul Delacăscioare), Al. Gherghel, Const. Nutzescu, M. Rusu, I. Apostolescu, G.
SPRE IDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
irosirea timpului de lucru, chiar dacă sunt o simplă distracție, devin cea mai sigură sursă de „importare” a virușilor. Pe locul al doilea se află softul tentant, de ultimă oră, necumpărat de firmă, dar aflat în posesia unui „prieten”. Deși este „procurat” cu intenții vădit benefice firmei, se transformă în altceva. Pentru evitarea acestor situații, se impun: instruirea personalului, controlarea și supravegherea permanentă a lui, precum și interzicerea utilizării altor materiale decât a celor aflate în posesia legală a unității. 5. Organizațiile subversive
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
copii ale fișierelor de configurare a sistemului, în scopul folosirii personale sau să le dea altora? • Trebuie ca utilizatorii să folosească în comun conturile deschise? • Trebuie ca utilizatorii să aibă dreptul de a face oricâte copii de pe softul care e procurat cu licență de utilizare? Politica privind conturile utilizatorilor Politica vizează normele după care se formulează cererile de deschidere a conturilor din sistem și cum se efectuează întreținerea lor. Este foarte utilă în organizațiile mari, în care utilizatorii au conturi în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Dintr-un studiu al cazurilor privind securitatea sistemelor informaționale, efectuat între anii 1975 și 1985, s-a ajuns la următoarele concluzii. Până în anii ’80, mobilul celor mai multe crime informatice îl constituia furtul de bani. Sumele variază de la aproximativ 50.000 dolari, procurați prin introducerea unor date fictive de către funcționarii sistemului, până la zeci de milioane de dolari, obținuți prin sistemul transferului electronic de fonduri. Tot în perioada anilor 1975-1978, la loc de frunte se află actele de spionaj, iar în 1976, îndeosebi în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
stoparea dreptului de acces la toate resursele pentru identificatorii de utilizatori specificați sau pentru anumite grupuri. Un astfel de mecanism va domina mecanismul standard de control al accesului la resurse. Utilizarea lui presupune apelarea la privilegii (C); 13. fiecare resursă procurată odată cu sistemul va avea drepturile de acces cele mai restrictive posibile în legătură cu intenția de utilizare a acelei resurse (C); 14. sistemul va trebui să protejeze toate informațiile necesare deciziilor referitoare la controlul accesului resurselor (de exemplu, liste de control al
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
putând fi interceptat. Tehnologiile folosite pentru monitorizarea sau interceptarea comunicațiilor prin microunde și satelit păreau complicate și necesitau investiții guvernamentale imense, însă în prezent grupurile sau persoanele ce dispun de resurse financiare rezonabile au la dispoziție echipamente ce pot fi procurate din magazin în forma dorită de ei. Cele mai simple interceptări sunt efectuate prin căutări de cuvinte-cheie sau de numere de abonat, totul fiind efectuat cu ajutorul calculatoarelor. Ca regulă generală, semnalele se transmit prin linii terestre sau prin microunde către
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sistemul de „clonare” a lor, variantă în care pot fi prelucrate mesajele adresate unei pager anume. La începutul anilor 2000, un kit complet de echipamente, ceea ce înseamnă aparatura necesară interceptării pagerelor, calculatoare cu soft special, precum și un scanner, putea fi procurat, în SUA, cu sume variind între 300 USD și 1.000 USD. Firește, anterior se crease o veritabilă industrie a interceptării, edificatoare fiind „realizarea” companiei Breaking News Network, din 1997, care culegea informațiile picante pentru stațiile de radio, presa scrisă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care nu au o protecție fizică adecvată, mai ales când prelucrează date foarte importante; • aparatura de protecție trebuie tratată cu deosebită atenție, fără să se intervină la structura sa fizică, deoarece defectarea ei poate fi foarte greu remediată; • firmele care procură echipamente speciale protectoare nu au posibilitatea să-și dea seama dacă ele funcționează la cotele maxime, numai unitățile specializate putând oferi un astfel de verdict; • calculatoarele mari sau întregul centru de calcul poate fi plasat într-un spațiu de cupru
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sau distruge automat toate fișierele infectate, ca și alte amenințări, cum ar fi troienii sau viermii; • este disponibil pentru toate versiunile de Windows - 9x, Me, NT, 2000, XP, Vista; • este certificat ICSA, VB 100%, West Coast Labs Checkmark; • se poate procura de la Grisoft, Inc. (www.grisoft.com), pentru aproximativ 30 USD. AVG Internet Security: • are toate caracteristicile AVG Anti-Virus Professional Editon, dar aria sa de acțiune este mai largă: oferă protecție antispyware, antispam și funcționează ca un firewall, acționând împotriva atacurilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
barocă - la care curiozitatea nu mai înseamnă, ca la predecesori, doar iscodire - spațiile exotice, Orientul prezintă o atracție deosebită. Zona aceasta, trăitoare sub semnul fabulosului, îi oferă subiecte senzaționale și îi prilejuiește fastuoase parăzi de savanterie istorico-geografico-lingvistică. Cronicarul se delectează procurând tălmăcirea câte unei sintagme exotice („Șăhdahud-han Dăgăstanleas, care tâlcuindu-să să zice lăcuitoriu în munți”) sau coborând în istorie pentru a urmări succesiunea stăpânirilor politice fixată în toponimie: „acest Dervent să zice elinește Alixandriia, cetate a lui Alixandru cel Mare, iar
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
pentru asigurarea specificului național și respingând ideea de gratuitate, „arta pentru artă”. Se pleacă de la premisa că arta exprimă viața în toate manifestările ei, într-o manieră sinceră și cu mijloace specifice, conchizându-se însă ambiguu că e menită să procure „plăcerile cele mai nobile și mai frumoase”, să instituie „simpatie și iubire între toate ființele care constituie societatea”. Încrederea în simpatia și iubirea generală, în armonizarea vieții sociale și în eliminarea contradicțiilor prin intermediul artei este contrazisă însă de ideea apartenenței
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
marile literaturi, a sentimentalismului (Samuel Richardson, Mackenzie, Jean-Jacques Rousseau, Bernardin de Saint-Pierre, Goethe). Unii cercetători identifică această orientare cu p., pe care îl includ în ea, sau, invers, integrează sentimentalismul în p. Orientarea proliferează mai cu seamă pe tărâmul liric, procurându-și noi conținuturi, îndeosebi prin englezii Robert Blair, James Herway, Thomas Gray, francezul Volney, rușii N. M. Karamzin și V. A. Jukovski. În poezia românească s-au produs infiltrații preromantice încă de la primii poeți, modelați de clasicism (Alecu Văcărescu, Iancu
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
, revistă apărută la Oradea, lunar, din octombrie până în decembrie 1932. Publicația are drept țintă să răspândească „în straturi cât mai largi slova românească” și să procure cititorilor „o clipă de reconfortare morală și trupească”. Este o publicație destinată unui public larg, în scopul popularizării unor valori literare. Rubrici: „Informațiuni”, „Galantar literar”, „Curierul literar și artistic”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Horia I. Gheorghiță, George A. Petre
MUGURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288270_a_289599]
-
Universul”, „Naționalul”, „Epoca”, „România”, „România nouă”, „Mișcarea”. Editorial, debutează în 1907, cu volumul de poezii Flăcări. Culegere de „poezii erotice”, în realitate conținând și versuri de caracter contemplativ, elegiac, prima carte a lui M., și în măsură sporită cele următoare, procură bucurie estetică mai ales prin proiecția iconografică. Declamațiile de orice fel, patriotice, morale, filosofice, erotice, sunt aproape comune în pofida versificației impecabile, în schimb memoria reține „tablouri” ca acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
pensie”, „la reformă”, dar reintrată curând în „cadrele active” ale feminității. Primele trei personaje sunt femei nefericite, și tot ce se petrece pe plan sentimental și chiar, prin expansiunea acestuia, în alte planuri, pornește din tentativele lor de a-și procura fericire fără a ieși în vreun fel din condiția pe care singure și-au creat-o. Mai precis, ele caută dragoste extraconjugală. Măritate din interes, plictisindu-se alături de soți, dar nevrând să-i părăsească, fiindcă sunt bogați și aparțin „lumii
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
acestuia, scrierile lui N. Iorga „reprezintă toate zvâcnirile vremurilor, cu durerile și fericirile lor”. Colaborează cu articole de directivă și I.N. Longinescu, G.D. Scraba, I. Agârbiceanu. Se remarcă prin continuitate câteva rubrici: „Cronica literară”, „Cărți apărute”, „Cărți ce se pot procura prin Liga Culturală”, „Reviste”, „Mișcarea literară în străinătate”, „Mișcarea literară la noi”. Rubrica „Din literatura străină” înmănunchează traduceri realizate de G. Coșbuc, Izabela Sadoveanu, I. Constantinescu-Delabaia. Contribuie cu articole Adrian Maniu, Horia Petra-Petrescu, Ilie Danciu, Sever Al. Slătineanu, Vasile Netea
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
succes, la public îndeosebi, dar nu numai. După elogiile, scăpate de sub control, ale lui Brătescu-Voinești (un „giuvaier”, „cea mai frumoasă, cea mai bine făcută dramă ce s-a scris în românește”), mulți oameni de condei s-au grăbit să-și procure Păcatul. Părerile, și la lectură, și după premiera din 1924, au fost împărțite. Unii (Camil Petrescu, Liviu Rebreanu) s-au lăsat impresionați. Alții, fără multe ocoluri, au luat-o în râs. Și unii, și alții merg prea departe. Scrisă cu
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
cu cheltuială mare, o bibliotecă în care figurează ediții bune din clasicii greci și latini, dar și din scriitorii moderni, istorii literare, studii filologice, lucrări de estetică, arte poetice, volume de critică literară, de istorie antică, medievală și modernă. Își procură din țară cărți și periodice și ține să-și completeze mereu colecțiile. De pe acum pare a trăi mai intens și mai real în spațiul cărților decât în realitatea propriu-zisă. Ca și alți „copii teribili” ai veacului, ca B. P. Hasdeu
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
vor fi, în consecință, și ele reduse. Aceste necesități reduse pot fi satisfăcute printr-un efort productiv relativ limitat, dispunându-se deci de un timp liber substanțial. Piața economică oferă produse noi, iar acestea creează necesități corespunzătoare lor. Pentru a procura însă noile produse, resimțite tot mai mult ca necesare, populația respectivă trebuie să-și intensifice efortul productiv pentru a putea schimba propriile produse pe noile produse. Modificarea mediului (apariția de noi produse) acționează asupra sistemului (colectivitatea în cauză) modificând cerințele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asociate cu o anumită valoare, exprimată în bani, și sunt distribuite sistemelor solicitante prin vânzare și cumpărare: materii prime, energie, timp de muncă. Pentru obținerea lor, sistemele au nevoie de o resursă mai generală - banul. Cu mijloacele financiare se pot procura cele mai multe dintre resursele necesare. Banul trebuie considerat unul dintre cele mai generale mijloace de distribuire a resurselor rare. A existat tendința în societățile bazate pe producția de mărfuri de a se generaliza mecanismele economice de distribuire a resurselor. Există însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]