1,903 matches
-
al fatalismului” care bântuie mai ales prin sudul României, rod și al influențelor otomano-orientale și nu numai, cum se zice, al vicisitudinilor istoriei. Bunul meu prieten Matei Călinescu Își fortifică - și-și fortifica și altădată! - scepticismul său elegant și, uneori, profetic, din sursele sale instinctiv estetice. Vezi admirația fără margini pe care o poartă acelor mari autori „sudici” - Mateiu Caragiale și Ion Barbu, printre alții, ei Înșiși rod al acelei psihologii și civilizații balcano-orientale. Extrem de rare, de „exotice” și, bineînțeles, extrem de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
elan reacționar” tipic unor formule ce-i poartă pecetea și care i-au creat atâtea suferințe În timpul vieții. Cităm Însă această maximă extrem de radicală deoarece, dincolo de „eroarea” ei, ea conține un adevăr adânc, atât este de adevărat că spiritele mari, profetice, cum a fost filosoful neamț, au dreptate chiar atunci când „se Înșală”! Am avut tentații, aplecări și chiar „accese” individualiste din pubertate. Nu susțin că ele reprezintă „adevărul” și nici că eu am dreptate În a „le” susține până azi, În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să le Înțelegem prea bine, ba, uneori, nici nu le băgăm În seamă, deși s-ar părea că „ei” sunt Încă vii și, Într-un anume fel, atotputernici. Un bun, un adevărat, un mare romancier este, aproape Întotdeauna, o voce profetică - nu numai În ceea ce privește personajele sale de hârtie, dar și În ceea ce privește personajele vii, care se află În jurul său și care nu-i dau, adesea, prea mare importanță. Deoarece geniul unui romancier - care, În esența sa, este un poet! - lucrează cel mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și „desenul” a mii și mii de „necunoscuți”. Care „vor alerga” la acel „izvor”, la acele pagini, la acele foi prin foșnetul insistent al cărora se aude vocea Înăbușită a scribului, a poetului, uimit și speriat el Însuși de sunetele profetice pe care le emite, le „desenează”, le aruncă buzele sale, deodată de bronz, gura sa de piatră vie prin care iese În valuri adevărul despre alții, despre sine, despre „arta sa”, dar și despre zei. „Fulgurația unei idei” ce nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stilistic-temperamentală” și astfel se explică rapidele pasiuni pe care le-am făcut În lecturile mele de tinerețe - neghidate, din fericire sau nu, de nici un spirit tutelar! - față de un Stendhal, un Lermontov, mai ales În descoperirea mea, uimită, a micului și „profeticului” roman Un erou al timpului nostru (profetic, zic, deoarece acolo am găsit pentru prima oară tema „dublului” care m-a fascinat toată cariera!Ă, un Nietzsche și Dostoievski, apoi. Sau un Camil Petrescu, cu accentele sale „histeriode” din cele două
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe care le-am făcut În lecturile mele de tinerețe - neghidate, din fericire sau nu, de nici un spirit tutelar! - față de un Stendhal, un Lermontov, mai ales În descoperirea mea, uimită, a micului și „profeticului” roman Un erou al timpului nostru (profetic, zic, deoarece acolo am găsit pentru prima oară tema „dublului” care m-a fascinat toată cariera!Ă, un Nietzsche și Dostoievski, apoi. Sau un Camil Petrescu, cu accentele sale „histeriode” din cele două romane, care au fost receptate drept „sinceritate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale degradării civice. A învățat pe cheltuiala lui că a fi prieten al evreilor înseamnă a fi a priori pentru un anume stat. Și că n-ar fi trebuit să se lase niciodată copleșit de "mizerabilismul palestinian" și de "nerealismul profetic al biblistului". Lucru pe care el îl tăgăduiește, bineînțeles, dar suferința rămâne. Nu mai face parte din familie. E singur. Ce se spune la Paris, mă întreabă, despre mărturia lui, despre bilanțul vieții lui? Nu îndrăznesc să-i răspund: nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nivelatoarelor, a mașinilor de tranșat, de pozat stratul de nisip etc. Bitumul eponim amintește de trompetă și de tobă (Go East înlocuind aici celebrul Go West, Young Man!). Drumul cristalizează un fel de elan vital în același timp militar și profetic. Trimiterea directă înapoi la izvoarele antice: rută (drum) vine de la latinescul rupta, participiul trecut de la rumpere, "a sparge", "a deschide". În Iudeea- Samaria, drumuri pavate înseamnă clar ținut subjugat, pacificat, supus unei voințe; este o cale de acces pentru tancuri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mesaje cerându-i-se să-l concedieze. Televiziunile îi dădeau un minut pentru a răspunde la inevitabila întrebare: "Susțineți sau condamnați terorismul?" A sfârșit prin a nu mai răspunde solicitărilor lor. Învins pe toate fronturile, dar mereu în picioare, magnific, profetic. Frumos exemplu de negru alb, singur contra tuturor, sfidând și nicovala și ciocanul. Un adevărat creștin, pentru că a ales tabăra celor învinși. El prevestește epuizarea luptei armate, vrea o Constituție, o Declarație a drepturilor, o luptă culturală și politică. Cel
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu s-a spart în bucăți oportuniste, păstrând fiecare, și astăzi, un accent iremediabil autohton, după cum avem de-a face cu paștuni, anatolieni sau marocani? Fără îndoială, un profet care se fixează într-o anume glie renunță la aripile-i profetice. A închide istoria mânturii universale într-un Landerneau* reduce economia divină la stadiul de politică locală și ucide spiritualitatea încă din fașă: oamenii cred că se alătură Sfântului Petru, lui Ali, lui David, Sfântului Sergiu, și de fapt se încleiază
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
schimb, în creștinism se intră ușor, și se iese din el la fel de ușor. În acest caz, hotărârea nu-i aparține decât autorului actului, în sufletul și în conștiința lui. Religia e a grupului, spiritualitatea a individului, și deci fiecare mesaj profetic este ca un trunchi din care cresc două ramuri, una pentru spiritul trupului, cealaltă pentru spirit pur și simplu. Creștinului îi vine mai ușor să împace sensul interiorității cu cel al organizării și, la un Ignațiu de Loyola, misticul și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bancă să-l răsfoiesc. Fotografiile marelui român erau însoțite de următoarele explicații: Este român, dar scrie într-o franceză splendidă. Mulți ani a fost exemplu de gânditor marginalizat, blestemat și pesimist, dar acum textele sale se ridică într-o voce profetică. Aceste paradoxuri îi oferă mai multă strălucire figurii lui Emil Cioran și Pentru Cioran, profetul dezamăgirilor, umanitatea a trăit liniștit numai în vremurile scepticilor. În ciuda restricțiilor, din acele vremi, de a introduce în țară cărți sau articole de sau despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
existența lor ca națiune, acesta va veni de la Răsărit; dacă este vreun element adevărat dușman al elementului român este acel rusesc, care nu din întâmplare, din neîngrijire pune în pericol existența noastră, ci lucrează cu conștiință la distrugerea ei”. Cuvinte profetice, adevăruri incontestabile - din păcate neluate în seamă așa cum s-ar fi cuvenit. Căderea lui Napoleon și consensul puterilor legitimiste la Viena în 1815 nu au fost un factor de aplanare a contradicțiilor dintre aceste puteri în zona balcano-dunăreano-pontică. Concurența pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceeași perioadă și apărute în presa literară a momentului, dar reluate editorial abia în marile antologii ale lui Laurențiu Ulici, de care am pomenit deja, care îi știa toate versurile Ilenei. Când o să am mai mult timp, o să sistematizez ideile profetice ale lui Alexandru Mușina, care au rămas valabile până azi și vor rămâne în continuare, și-o să le ilustrez cu versurile Ilenei: în mod paradoxal, poetul Mușina și-ar putea acoperi mult mai bine afirmațiile îndrăznețe din anii 80 cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Giurgiu, de acolo la Cernavodă, unde, întâlnind pe Ferdinand al Bulgariei cu Boris 158, trecu podul peste Dunăre, și pe urmă la front, unde, într-un discurs à la Wilhelm, trată pe regele nostru de trădător și apostat. O frază profetică zicea: „Nu știu dacă trupele noastre vor mai câștiga noi victorii, dar vom învinge!“ (Fără victorii!) La Sinaia a dormit tot în vagon; a vizitat salinele de la Slănic și puțurile de petrol din Câmpina, apoi a plecat prin Predeal. Programul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
hotărâse, ca după moarte să sacrifice totul. Să-i fie arse până și manuscrisele !... 3 «Din țara zimbrului », tipărit în 1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe hârtie modestă, că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul stegarului», cuprinzând puține poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
asemenea, abandonarea vechilor interpretări ale lui Machiavelli atât ca prieten al tiranilor, cât și al republicii. În special în propria Italie a lui Machiavelli, cititorii au văzut în apelul către un lider național în capitolul 26 al Principelui ca fiind profetica pentru unificarea Italiei realizată în 1860. Faptul că noua guvernare italiană nu era nici o monarhie absolută nici o republică democratică, ci mai curând o monarhie constituțională cu un parlament ales, a făcut distincția radicală a lui Machiavelli între principate și republici
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Să scrutezi timpul? Și să înțelegi ce e mai bine din perspectiva eternității și, fără ezitare, să acționezi în consecință? Să-ți dai seama că prezentul numește lipsă de milă și de sensibilitate ceea ce perspectiva eternității numește viziune și certitudine profetică? Că urmările imediate sunt cumplite?") și în epoca de după război, când o dictatură a proletariatului manipula integrarea tuturor valorilor (materiale ca și spirituale) naționale în programul său ideologic de făurire a unei noi societăți, a unui nou om:"Unui asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
alt eu". Se urmăresc coordonatele pe care își face prezența mitul poetului. Chiar într-o poezie de tinerețe, Numai poetul, este prezentă "imaginea mitică a poetului" care, prin vizionarismul lui, "depășește orice limită a realității". Imaginea poetului se identifică vocii profetice, "aceea a credinței într-un dincolo al ființării". Două capitole mari tratează tema orfis mului și a lumii ca labirint, în imaginarul eminescian. Sunt incursiuni de subtilitate și de finețe în interpretare, într-un context al universalității ("Eminescu trăiește visul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ideea "vocației paralele" a lui Eminescu și evaluându-i modernitatea gazetăriei prin "prisma permanenței naționale". Apoi Gheorghe Bulgăr, George Munteanu (pledând pentru simțul istoric al gazetarului), Al. Oprea (axat pe relația dintre "jurnalismul conservator și poetul spiritului secolului", un polemist profetic), în fine, Sorin Antohi, în Critis imaginalis, care află în aceste scrieri cuplarea "utopismului regresiv" cu perspectiva "tendințelor ucronice" și organicismul și fiziocratismul. În acest proces de receptare critică a publicisticii eminesciene, autorul studiului prezintă sintetic pozițiile unor cercetători, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
analizate, sunt cele ale ethosului, cu două tipuri de manifestare: situat ("reputația oratorului") și inventat ("realizat în cadrul discursului"). Eminescu constată Daniel Ciurel "își asumă diverse ipostaze care variază de la dimensiunea științifică, pozitivă, savantă, ce trimite la logos, la cea vizionară, profetică, tributară pathos-ului și atitudinea satirică sau didactică, vizând ethos-ul". E aici, spune cercetătorul, un "proteism retoric" pe care el îl urmărește în detaliile lui semnificative, cu exemplificări imediate și exacte. Avem de-a face, în fapt, cu un studiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
le judecăm în raport cu turbulențele politice și ideologice ale epocii"), a statului natural ("Ideile lui politice plac sau nu plac, sunt sau nu datate, dar fantezia lui creatoare, chiar în acest domeniu arid, produce și azi emoție la lectură prin stilul profetic și angajamentul lui total pentru utopia statului natural") ș.c.l. Coordonata generală pe care se așează publicistica eminesciană "se bizuie zice Eugen Simion pe o veritabilă poetică a refuzului, dublată de o poetică a mitizării /.../ o poetică de tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de abnegație și dragoste de țară care se manifestă cu așa tărie în toată suflarea românească... cine a trăit în acea perioadă de prodigioasă mișcare națională și i-a văzut roadele poate zice că a trăit două vieți." Emoționante și profetice cuvinte. Un ton exaltant și optimist însoțește și azi scene precum cele de la 5 ianuarie 1859 de la Iași, eveniment pe care Gane îl consideră drept "prima piatră așezată la temelia statului român", cuvântarea lui Kogălniceanu cu acest prilej, delirul de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
asămana cu Alpii, însă pentru mine unul ei sunt mai dulci, mai prietinoși, mai primavaratici; sunt plini de taine, plini de legende, plini de doine. Ei îmi povestesc multe de toate din trecutul, din prezentul țărei aceștia și îmi vorbesc profetic și despre viitor. În codrii lor ca niște cetăți nepătrunse s-au adăpostit odinioară vechii noștri luptători, care ne-au pastrat neatinse numele, limba, credința și datinele strămoșești. Tot ei vor priveghea și în viitor asupra destinelor neamului nostru ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Hegel, poate învăța lumea ce ar trebui să fie sau cum să ajungă acolo; și în timp ce, spre deosebire de Hegel, noi nu avem nicio pretenție de a avea un acces privilegiat la bufnița Minervei, misiunea noastră a fost mai mult analitică decât profetică, mai mult retrospectivă decât prospectivă. Deși cartea nu este lipsită de sugestii, acele sugestii, ca și definiția corupției pe care am adoptat-o, sunt mai bine concepute ca indicatoare care arată o direcție generală, decât ca sfaturi specifice. În câteva
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]