6,456 matches
-
1970, 23; Teodor Tihan, Modalitatea tragică a teatrului, ST, 1970, 8; H. Zalis, Spectacol baladesc și autobiografie, ST, 1970, 8; Bugariu, Incursiuni, 47-54; Nicolae Balotă, Despre pasiuni, București, 1971, 63-72; Negoițescu, Lampa, 44-50; Doinaș, Poezie, 106-112; Grigurcu, Teritoriu, 23-27; Sasu, Progresii, 39-45; Vlad, Convergențe, 262-268; Horia Stanca, Radu Stanca și Sibiul, T, 1973, 1; Ion Vartic, Note despre condiția livrescă a teatrului lui Radu Stanca, T, 1973, 1; Balotă, Umanități, 390-394; Nemoianu, Utilul, 34-38; Poantă, Modalități, 80-84; Al. Piru, Teatrul lui
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
5. Deprinderi motrice utilitar aplicative Echilibrul (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și înălțate, cu purtare și pășire peste obiecte). Târâre ( târâre joasă și laterală, pe sub obstacole, cu/ fără obiecte). Cățărare (cățărare pe scara fixă și pe banca înclinată cu progresia înălțimii; deplasare laterală pe banca înclinată și coborâre pe scara fixă). Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin și pășire peste obstacol). Tracțiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracțiune alternativă cu brațele). Împingere (împingerea unor obiecte, individual și pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lumea prin care a trecut, București, 1968; Vintilă Russu-Șirianu, Vinurile lor..., București, 1969, 365-407; Brădățeanu, Comedia, 133-140; D. Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Virgil Vintilescu, Caragiale, Slavici, Macedonski, Timișoara, 1970, 181-278; Pervain, Studii, 423-467; Stănescu, Cronici, 13-18; Sasu, Progresii, 57-61; Ist. lit., III, 361-418; Teofil Bugnariu, Ioan Domșa, D. Vatamaniuc, Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie, București, 1973; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 74-91; Mîndra, Clasicism, 132-153; Piru, Varia, II, 172-179; Săndulescu, Citind, 43-55; Todoran, Secțiuni, 87-137; Oarcăsu, Destine, 35-56; Popa, Spații, 7-24; Zaciu
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
profesor, iar din 2002 și decan la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Tribuna” în 1968, colaborând ulterior și la „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982) ș.a. Participă la revizuirea unei bibliografii adnotate
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
concentrată, selectivă, a fost publicată în 2000 sub titlul Dicționarul esențial al scriitorilor români. S. nu operează o distincție netă între critică și istorie literară, socotindu-le aspecte ale aceluiași proces de examinare a operei. Ideea este perceptibilă încă din Progresii, ce are drept motto un citat din G. Călinescu: „Punctul de plecare al criticului și al istoricului literar este opera ca realitate artistică”. Chiar și titlul pare călinescian, amintind de conceptul de organicitate a literaturii române, pe care marele critic
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
fi socotită o surpriză apariția, în 1999, a unui „jurnal american”, Strategia disperării. Este o biruință a spiritului critic liber care nu trebuie să fie preocupat - într-o formulă a lui Sainte-Beuve - decât de adevăr și de inteligența lui. SCRIERI: Progresii, Cluj, 1972; Retorica literară românească, București, 1976; Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (în colaborare cu Iosif Pervain și Ana Ciurdariu), I-II, București, 1977-1983; Scriitori români (în colaborare), București, 1978; Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; În căutarea
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Frye, Dubla viziune, București, 1993 (în colaborare cu Ioana Stanciu), Marele cod, București, 1999 (în colaborare cu Ioana Stanciu); Susan Sontag, Boala ca metaforă, Cluj-Napoca, 1995; Leonard W. Taylor, Regele aurului și Regina Maria, București, 1996. Repere bibliografice: Mircea Popa, „Progresii”, TR, 1972, 39; Zaciu, Colaje, 127-136; Al. Andriescu, O disciplină controversată: retorica, CRC, 1976, 33; Doina Uricariu, Tradiția modernității, LCF, 1976, 38; Eugen Todoran, „Retorica literară românească”, O, 1976, 40; Mihai Dinu Gheorghiu, „Retorica literară românească”, RL, 1977, 4; Radu
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
cultivat ca insolit, ci luat ca punct pentru un realism reflexiv al nefamiliarului. Contururile lumilor din Marilyn Monroe pe o curbă închisă sunt livrate nu o dată cu multe indeterminări și ambiguități, o receptare au ralenti, îngreunată de structura vagă și de progresia nonlineară, focalizată pe stil și pe secvență, iar nu pe partea de divertisment/ acțiune. Nuvela amplă care dă titlul culegerii, cea mai cunoscută a autorului, speculează confuzia între realitate și proiecție mentală: un exercițiu de ontologie solipsistă cu influențe din
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
literare”, RITL, 1967, 4; Marin Bucur, „Ioan Slavici și lumea prin care a trecut”, RITL, 1969, 3; Mihai Ungheanu, „Ioan Slavici. Opera literară”, RL, 1970, 34; Ion Buzași, O nouă monografie Agârbiceanu, TR, 1970, 48; Piru, Varia, I, 238-240; Sasu, Progresii, 62-67; Oarcăsu, Destine, 50-56; Mircea Popa, Lucian Blaga între cronologie și bibliografie, ST, 1977, 12; Zaciu, Alte lecturi, 167-179; Călinescu, Scrisori, 229-231; Marcea, Concordanțe, 189-200; Mihai Ungheanu, „Publicistica lui Eminescu”, LCF, 1986, 25; Ioana Bot, Manuscrisele eminesciene, TR, 1989, 2
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Sorbul. Amintind și umanitatea din Azilul de noapte de Maxim Gorki, protagoniștii - Nastasia, Vulpașin -, firi aprige, pasionale, având ceva din hybrisul eroilor tragediei antice, sunt doborâți și în același timp înălțați prin suferință, eroina impresionând și datorită purității sufletești. Simțul progresiei pare a fi însușirea de căpetenie a dramaturgului, care într-un bine susținut dozaj injectează în text, odată cu fiorul tragic, presentimentul unui zguduitor, de neevitat sfârșit. „Vina tragică” a personajelor rezidă în patima care le-a înrobit și le devastează
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 447-456; Popa, Modele, 58-62; Sorianu, Contrapunct, 58-61, 134-139; Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165; Zaharia Stancu interpretat de..., îngr. Zaharia Sângeorzan, București, 1972; Ciopraga, Personalitatea, 249-256; Constantin, Prozatori-critici, 20-23; Corbea-Florescu, Biografii, I, 211-216; Drăgan, Reacții, 127-138; Georgescu, Printre cărți, 121-127; Raicu, Structuri, 135-149; Tomuș, Răsfrângeri, 250-255; Tudor-Anton, Pretexte, 103-111; Zaciu, Ordinea, 288-293; Andriescu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și cultura își scrie textul” (E. Fromm). Prin natura umană trebuie înțeleasă „existența totală a omului”, atât din punctul de vedere al stării de sănătate mintală, cât și de boală psihică. Viața omului este o permanentă alternare între „regresie” și „progresie”, între „sănătate” și „boală”. La baza „naturii umane”, E. Fromm pune nevoile și pasiunile umane considerate ca reprezentând totalitatea condițiilor de care depinde realizarea (sănătatea) sau nerealizarea (boala) acestora. Nevoile la care se referă E. Fromm sunt puterea, vanitatea, adevărul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au propus procedee de modelare a progresului învățării la studenții care se instruiesc pe bază de „sarcini critice”. Dar aceste modele rămân în limitele gândirii moderne. Teoreticienii postmoderni au avansat idei mult mai radicale. După ei, expertiza nu urmează o progresie liniară de stadii, ci ia forme foarte diferite de la un ins la altul. A instrui un elev din perspectiva trebuințelor sale de a deveni ceea ce el este înseamnă, de fapt, a-l poziționa în raport cu Universul; suportul acestei creșteri - trebuințele de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
includă exerciții pentru fiecare grup de mușchi, precedate de exerciții de mișcare a ochilor, de dezvoltare a echilibrului static și dinamic, de percepție corectă a unor imagini, de formare a schemei corporale etc.; acestea vor continua cu exerciții pentru dezvoltarea progresiei stânga‑dreapta (mișcarea ochilor de la stânga la dreapta, esențială pentru învățarea cititului), exerciții pentru stimularea vederii periferice, exerciții pentru focalizarea ochilor cu mișcarea capului urmate de focalizarea ochilor fără mișcarea capului etc.; b) exerciții de coordonare motrice generală - urmăresc dezvoltarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de inspirație pentru diverse activități de euritmie: frunzele care dansează toamna sub adierea vântului ca niște păsări ce zboară în cârduri; frunzisul colorat care porneste o horă înainte de a fi aspirat într-un vârtej ascendent ce ridică în urmă praful; progresia nisipului în desert; norii mari și cu diverse forme rătăcind pe cerul de vară; baletul fulgilor de nea în nopțile de iarnă care inspiră calm și pace, urmate în zori de bucuria și agitația copiilor; oamenii grabiti pe străzile orașului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
infectat, un virus se poate răspândi într-un sistem de calcul sau într-o rețea, folosind autorizările oricărui utilizator al programului pentru a-i infesta aplicațiile acestuia. Fiecare program infestat poate acționa ca un virus și astfel infecția crește în progresie geometrică. Totuși, primul virus în libertate (in the wild) a infectat, în 1981, unitatea de floppy disk a unui calculator Apple II. El a fost transmis cu numele Elk Cloner, dar nu a avut efect distructiv, ci doar a afișat
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lui Ștefan Gheorghidiu, în care treptele de intensitate ale afectului devin centre de coagulare mnemonice obsesive, aglutinând evenimentele în formațiuni narative geometric-probabiliste, dispuse de-a lungul axei imaginare a textului precum lentilele de mărimi variabile ale unui aparat optic. Însă progresia în complexitate a instrumentului de observație, departe de a conduce la limpeziri de contur, nu face decât să tulbure și mai mult imaginea intricată a constelațiilor factuale, a căror semnificație psihologică ultimă nu se revelează, în totalitatea ei, decât altui
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
măsură infinit mai accentuată decât eroii romanelor, personajele pieselor de teatru ale lui P. După cum s-a observat, entitățile dramatice camilpetresciene „nu sunt caractere, adică previzibilități de comportament în funcție de o premisă dată pentru totdeauna, ci cazuri de conștiință” (Marian Popa), progresii geometrice în absolut, a căror monosemie structurală realizează trecerea, în viziunea autorului lor, de la convenția naturalist-mimetică, exterioară și superficială, la furtuna turbionară a „răsfrângerii în sine însuși” ( D-ra Ventura și Bernard Shaw), înlocuind tabloul clasic al conflictului social și moral
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
oliguric/anuric și dacă asociază HTA severă. Mai mult, pacientul prezentând semne și simptome de insuficiență cardiacă congestivă globală prezintă deseori disfuncție renală (acută sau cronică). - Hipertensiunea arterială necesită o atenție deosebită la pacientul renal, fiind un factor major de progresie a disfuncției renale, precum și un factor de risc cardiovascular important la un subiect ce prezintă deja un risc foarte ridicat. Măsurarea frecventă (de două ori pe zi) a TA este obligatorie la majoritatea pacienților renali internați. Pacienții renali prezintă frecvent
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
clearance creatininic de 31 ml/min în condițiile unei creatinine serice de 1,2 mg/dl! Ca urmare, această pacientă prezintă o reducere la o treime a funcției renale! Această constatare are importante consecințe clinice: pacienta are mare risc de progresie spre insuficiență renală cronică terminală (în cazul în care disfuncția renală este cronică); pacienta prezintă IRA semnificativă (în cazul unor valori anterioare mai reduse ale creatininei serice); pacienta prezintă un risc cardiovascular foarte mare (disfuncția renală cronică reprezintă un factor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ore) sau, frecvent, severă (> 3 g/24 ore - de rang nefrotic); proteinuria este un factor de prognostic major al evoluției afecțiunii renale; cu cât proteinuria este mai mare la debut (și rămâne considerabilă în ciuda tratamentului antiproteinuric), cu atât riscul de progresie al bolii renale către insuficiență renală cronică (IRC) și a IRC către stadiul terminal este mai mare; pacienții cu proteinurie persistentă, indiferent de cauza acesteia, prezintă un risc cardiovascular crescut (risc mai mare de morbiditate cardiovasculară sau deces prin boli
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
arterei, embolism colesterolic etc.). Angiografia este așadar procedura de elecție în stenoza aterosclerotică sau fibromusculară de arteră renală, atât timp cât se întrevede un beneficiu terapeutic clar (absența unei disfuncții renale vechi, prezența HTA severe necontrolabile medicamentos și a disfuncției renale cu progresie relativ rapidă, posibilitatea stentării în același timp cu angiografia leziunilor stenozante sau ulterior, realizarea unui by-pass aorto-renal). ARS reprezintă o investigație imagistică indispensabilă pentru caracterizarea vascularizației renale la potențialii donatori vii de grefă renală, în cadrul evaluării pre-transplant (vezi figura 14
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renale (echo-doppler, CT sau RMN). Complicații cardiovasculare. Hiperlipidemia, tulburările de coagulare și HTA, precum și unele dintre afecțiunile cauzale (diabet, lupus, vasculite) reprezintă factori de risc pentru accidente cardiovasculare (coronariene, cerebrale etc.). Insuficiența renală cronică terminală poate surveni ca urmare a progresiei oricărei NG cronice. Proteinuria masivă, caracteristică SN, este nefrotoxică, accelerând progresia bolii renale către stadiul terminal. 9. Tratament Tratamentul SN (independent de etiologie și de substratul histologic) cuprinde o serie de măsuri terapeutice nespecifice, cu caracter general, vizând prevenirea și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și HTA, precum și unele dintre afecțiunile cauzale (diabet, lupus, vasculite) reprezintă factori de risc pentru accidente cardiovasculare (coronariene, cerebrale etc.). Insuficiența renală cronică terminală poate surveni ca urmare a progresiei oricărei NG cronice. Proteinuria masivă, caracteristică SN, este nefrotoxică, accelerând progresia bolii renale către stadiul terminal. 9. Tratament Tratamentul SN (independent de etiologie și de substratul histologic) cuprinde o serie de măsuri terapeutice nespecifice, cu caracter general, vizând prevenirea și tratarea complicațiilor: Dieta trebuie să fie hiposodată (0,5-2-4 g sare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
circa 0,5-1 kg/zi, chiar și la cei cu edeme masive. O depletizare hidro-salină prea brutală poate antrena hipotensiune arterială și poate predispune la insuficiență renală acută și accidente trombotice. 4.1.5. Tratamentul nefroprotector nespecific în NG Prevenirea progresiei bolii renale către stadiul de IRC terminală (nefroprotecția) este un obiectiv esențial în toate nefropatiile cronice. în acest scop, reducerea TA și a proteinuriei sunt cruciale. S-a demonstrat că scăderea TA duce la scăderea proteinuriei, iar diminuarea acesteia cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]