16,190 matches
-
perisabile. Personajele "pozitive" se pot transfor-ma în reversul lor: Luceferi sunteți? Sau tigri și himere? (Aedificabo et destruam) Sau pot căpăta nuanțe șăgalnice ori ironice: Dumnezeu în persoană veni-va... (Copilul nostru) Personajelor negative, atunci când se arată, amenințătoare, li se promite moartea, dar sfârșitul lor rămâne ipotetic: Ca Saul omorând vrăjitoarele, Așa voi ucide Melancolia (Ca Saul) Nu sta la fereastră cu ochii țintă, Neurastenie, Copacul zice că ești o ucigașă, o vrăjitoare... (Așteptare) Totul intră în degringoladă, inclusiv sensul personajelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Gnomii, ursul, suflând în lumânare, sunt martori ai unei treceri ireversibile a timpului în spațiu. Trecere ce se realizează împotriva voinței poetului: Doar vântul hai-hui mai șuieră prin crengi și întreabă mereu: "Unde-o fi omul palid care mi-a promis că se va spânzura? Avea părul zburlit și o haină gri." Vântul hai-hui simbolizează un timp diluat, un timp pe care poetul nu reușește să îl densi-fice. Ironia, persiflarea, ludicul accentuează contrapunctic gravitatea situației (se știe bine, alternanța ironie-gravitate, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Profira, dar nu-i spunea lui fii-su Gheorghe, că o bătea cu funia udă Ghițișor. Gheorghe a vrut să o lase pe nevastă-sa, dar frații ei își aveau casele gard în gard cu al lui Ghițișor. Și a promis că-i sapă mormântul. Catrina s-a dus devreme în pământ din cauza bătăilor. Gheorghe al lui Catrinei are nouă copii, din care șase fete și trei băieții, cel mare poartă numele de Ghiță spunându-i lui Georghe la o discuție
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
targă și l-au adus acasă pe doi drugi. L-au băgat imediat cu picioarele în apă rece de și-a revenit. Iarna a trecut și Ilinca s-a întors la bărbatul ei însoțită de rude, cerându-și iertare și promițând că nu are să se mai repete așa ceva. Drept dovadă el a primit-o și au închegat o familie unită, Ilinca a născut doi băieți, mai întâi pe Costache, zis Drăcosu, și apoi, la vreo doi-trei ani pe Vasile. Când au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
este fata care-mi place...ce dacă nu este pe rit vechi? În casa mea nu are ce căuta. Niciodată să nu mai pomenești cuiva, despre așa o prostie. Ori vrei să fim alungați din sat cu pietre? I-ai promis fetei ceva? Nu, tată, ea nu știe nimic, era doar un gând al meu, se văzuse bietul băiat nevoit să-și mintă tatăl, ca să nu iște un scandal și mai mare. O negură se lăsase grea pe inima sa. Acasă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lui. Iată, vezi? Eu am un mare necaz... de fapt, am două...ajută-mă te rog să pot merge și eu la școală În toamnă odată cu copiii de vârsta mea. Știu să scriu și să citesc puțin dar, voi Învăța... promit. Lacrimile-i curgeau pe fața arsă de soare, le ștergea cu dosul palmei și continuase; nu-i lăsa să-mi taie bobocul de gâscă, el este singurul meu prieten până astăzi. Dacă vrei să fii și tu prietenul meu, am
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
căsuței lor cu bobocul de gâscă În brațe. Într-un târziu intrase și el În casă, Își făcuse semnul crucii și se culcase cu nădejdea că rugile lui vor fi auzite și Domnul va face o minune cu ei. Așa cum promisese În fiecare seară, se retrăgea În magazie și-I amintea Domnului de necazurile lui și se ruga să-i ajute și pe ei. Văzând acestea mama a mers după el și a stat și a ascultat cu lacrimi În ochi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
după alta. Bine că a plecat la timp, spusese mama, resemnată. Va Întârzia destul pe parcurs, nu-ți face iluzii, adăugase Andreea posomorâtă. Cred că am să aprind o țigare, spusese femeia trecută de 40 ani, vizibil iritată. Dar ai promis că le lași acasă...de ce-ți faci rău singură? Dar nu mi-am propus să călătoresc ca animalele, adăugase mama cu amărăciune. Bună treabă, o țigare o să-ți ofere o călătorie la clasa a-I-a? Tu cauți scuze
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
o să-ți ofere o călătorie la clasa a-I-a? Tu cauți scuze să nu renunți la fumat mamă. Chiar, unde ai văzut tu animale fumând? Poate la circ, dar și la cum călătorim noi, nu este mare diferența. Am promis dar le, am În geantă, n-a trecut decât o oră și jumătate de mers, Îți dai seama cât mai avem? Ia mai bine o gumă de mestecat, te rog...insistase Andreea. Este ultima porcărie și nu are nici o aromă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
colțul gurii ei. Acum suntem În vacanță, ne distrăm...nu ne mai gândim la ... știi tu ce... Da, aveam nevoie de o vacanță de câteva luni ca să pot merge mai departe. Numai cu tine pot face asta. Dar voi reuși...promit că voi ieși din această stare. Bravo, așa te vreau, oare de ce Încetinește trenul? Poate că oprește la un semnal ... așteaptă să treacă alt tren, accelerat cred, spune mama. Ele au prioritate dar și prețurile sunt pe măsură. Oare vom
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Andreei de a se Întâlni cu “tricoul alb”, acest lucru nu se Întâmplase, din simplul motiv, că odată ieșiți de la masă, fiul și tatăl au urcat În mașină și au plecat spre Constanța, unde tatăl avea un amic căruia ia promis că-l va vizita În concediu. Deși erau cazați În același hotel, la etaje diferite Însă, tinerii nu s-au Întâlnit nici la masa de seară. Foarte contrariată Andreea se Întreba dacă avea vreun rost să meargă În dimineața următoare
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nici la masa de seară. Foarte contrariată Andreea se Întreba dacă avea vreun rost să meargă În dimineața următoare, cu noaptea În cap pe plajă. O Întrebase iarăși pe mama sa; Chiar vrei să mergem dimineață pe plajă? Sigur, ai promis...trebuie să te ții de cuvânt. Poate sunt pe undeva prin oraș... adăugase mama intuind Îngrijorarea fiicei sale cu privire la...tricoul alb. Vom merge așa cum am stabilit, vei Învăța să-ți păstrezi cuvântul dat, dar și să-ți temperezi anumite ieșiri
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nimeni nu a spus nimic, doar râdeau unii de alții cum se fereau să se murdărească și mai rău. Pavel propusese să meargă să se spele undeva și să se retragă la umbră, se prăjiseră destul pentru ziua respectivă. Ai promis că dăm o raită prin toate perlele de pe litoral, când o facem? Putem merge toți patru? Dacă și fetele sunt de acord cu asta, sigur, vă stau la dispoziție. Sunteți invitatele noastre. Mama, te rog, nu refuza această invitație, se
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
medic primar chirurg pediatru în spitalul de pediatrie din localitate. Un om deosebit, care o mai ajutase de două ori când fusese la greu... După trei zile de căutări îl găsește în sfârșit și-i spune ce-o doare. M. promite să se intereseze la Linz sau München pentru că la Salzburg nu se fac astfel de intervenții. Zis și făcut. După două zile sosește pe faxul de la biroul fiicei mele A.E. comunicarea așteptată: operația se face la Linz, costă în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
I-am explicat că, străini fiind, am dori un loc ceva mai aproape de intrare, ușor de găsit. L-a găsit imediat, am plătit 300 € pentru 10 ani, a chemat un ajutor care ne-a dus până acolo și ne-a promis că totul va fi pregătit când vom veni cu copilul. Ne-am întors la spital și am fost conduși la morgă, unde fetița noastră ne-a fost prezentată într-un coș împletit, frumoasă ca un înger. Ni s-a spus
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pustnici au fost pătrunzătorii Universului, ci oamenii corecți, cinstiți, cu ei și cu gândurile și năzuințele lor.” (Iisus Hristos, „Cercetări în lumea nevăzută”, George Văsâi, Ed. Solteris, Piatra. Neamț, 2002, pp. 210, 211, 213) Iași, 10 martie 2004 Așa cum am promis, ne întâlnim iarăși la o vorbă. Că o să fie mai lungă sau mai scurtă, nu depinde de mine ci de îndrumătorul meu. Din câte-mi dau seama, el mă îndeamnă de mult să mă apuc din nou de scris, dar
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
au provocat proteste internaționale, astfel încât s-a renunțat la unele dintre plățile cerute, prin suspendarea taxei, în iunie 1983. Ca răsplată, S.U.A. au acceptat să prelungească cu încă un an clauza națiunii celei mai favorizate acordată României, iar vest-germani au promis ajutoare economice, mai ales în credite, precum și plata a 7-8 000 de mărci pe cap de emigrant, o sumă aproape dublă fată de cea stabilită prin acordul dintre Ceaușescu și Schmidt din 197826. Potrivit unor calcule, în perioada lui Nicolae
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
comunități din Belgia, 95 din Franța și 42 din Elveția adoptaseră sate românești, iar campania din Marea Britanie lansată în iunie cu sprijinul Prințului de Wales, asigurase 52 de adopții până în luna septembrie. Chiar dacă, sub presiunile opiniei publice internaționale, Ceaușescu a promis să temporizeze politica de sistematizare, demolările de gospodării țărănești a continuat; astfel, la 24 mai 1989, un număr mare de gospodării particulare din satele Otopeni, Dimieni și Odăile, situate la nord de București, au fost demolate, iar populația a fost
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
secolelor XIX-XX, vremurile s-au schimbat. Războiul pentru întregirea neamului a însemnat și pentru brezeni suferință și durere. Anii de după 1918 nu mai semănau, parcă, cu cei dinainte. Încă din timpul operțiunilor militare specifice verii 1917, regele Ferdinand I (1914-1927) promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Voi relua lectura cât mai curând, ca să pot restitui manuscrisul, încât să am mulțumirea de a mă fi ținut de promisiune. Plebeu din fire, nu am perceput niciodată subtilitatea sentenței galice: „Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois!” (A promite este nobil, a ține promisiunea este burghez). 11 aprilie 2006 După ce am parcurs câteva pagini alese la întâmplare din caietul P.H.Lippa, mi-am dat seama că nu-l voi putea citi atât de repede pe cât am crezut inițial. De
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe cât am crezut inițial. De aceea am cerut telefonic să mi se spună, totuși, un termen de restituire. „Dar nu vă faceți probleme, puteți să-l țineți cât aveți nevoie!” Drăguță și înțelegătoare doamna Elise Bacinski! Îi mulțumesc și îi promit să nu o dezamăgesc în ce privește „misia” mea asumată, de eventual editor altextelor postume rămase de la bătrânul scriitor basarabean. Deschid caietul pe la mijloc (am obiceiul să fac un fel de sondaj înainte de a începe să citesc o carte) și dau de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
De ce rămân bărbații mereu niște copii?” „Da, bună întrebare! Oare de ce? Nu cumva pentru că adesea îi avantajează?” - o dă el pe glumă. Au închis capitolul suspiciunilor, ca ținând de „firea lui cea păcătoasă”. Speră că nu a supărat-o și promite să nu mai revină asupra „subiectului”. Singurătatea, faptul că nu s-au mai văzut de două săptămâni îl fac pe Domnul R. să „brodeze” în continuare pe marginea „cazului” comentat mai sus, deși își dă seama că este ceva banal
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai conteze în vreun fel „paternitatea” exactă a fiecărei întâmplări relatate în caiet. A fost, „în principiu, de acord” cu mine, dar a rămas, deocamdată, în așteptarea coletului cu caietul lui P.H.L. și cu paginile reprezentând comentariul meu. I-am promis că îl pun la poștă chiar azi dupăamiază. Sper să își dea seama că opusculul meu este rezultatul unei „lecturi participative”, de cititor obișnuit să se implice sufletește în ceea ce parcurge cu ochii și cu mintea. Se întâmplă în această
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Ciofu și Ana-Maria Ovadiuc, "Poezii pentru copii, simpatice și hazlii" de Victor Aciocîrlănoaiei, "Mic dicționar deosebit": Cine a fost, ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în mod egal celor care nu-și aduseseră, așa că... Și tare greu îți mai pare că trece timpul cînd ți-i foame! Dar n-avea ce face și nu se împotrivi hotărîrii colectivului. Tomiță observă marea lui problemă și-i promise în taină că o să se repeadă el de-acasă pînă la poalele dealului să-i aducă o plăcintă. Chiar? întrebă Vlad cu ochii umezi. Pe-onoarea mea! Și fața lui Vlad se lumină ca un crin la răsăritul soarelui. Coborîșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]