4,519 matches
-
T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 497-501; Nicolae Bot, Tache Papahagi, AMET, 1977; Adrian Fochi, Profesorul Tache Papahagi, REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache Papahagi, promotor al etnografiei comparate, REF, 1989, 4; Matilda Caragiu Marioțeanu, Tache Papahagi - marele singuratic, „Deșteptarea”, 1992, 1; Cândroveanu, Aromânii, 82-83; Datcu, Dicț. etnolog, II, 142-145; Dicț. esențial, 615-616. I.D.
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
pe linia Socrate-Platon-Aristotel și reabilitarea din secolul al XIX-lea, operată de reprezentanții idealismului filosofic german sau de cei ai pozitivismului englez, precum și de savanții interesați de istoria socială sau de filologii clasici care pun în lumină rolul sofiștilor de promotori ai retoricii, de exponenți ai democrației și de propagatori ai culturii prin conferințe publice. Cu o reală competență lingvistică și filosofică, P. se apleacă mai cu seamă asupra operei lui Platon. El alcătuiește monografia Platon. Viața, opera, filosofia (1931), concepută
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
de implacabilă, adică de necesară, în condițiile construcțiilor sociale specifice modernității actuale. Procesul nu mai poate fi stopat. Feminismul radical sau moderat ia notă de proces, uneori se străduiește să-l accelereze, alteori devine complementar cu „masculinismul” pe care unii promotori ai „studiilor despre bărbați” încearcă să-l promoveze, dar oricum nu este cauza primă sau ultimă a individualizării feminine. Astfel, bărbații se află prinși între confortul tradiției și chemarea modernă spre autonomie și individualizare a femeilor. Ei pot deveni „bărbații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
artistic al epocii și mai cu seamă al teatrului. Considerându-l pe tânărul Blaga „un revoluționar”, studiul răstoarnă perspectiva încetățenită în exegeza blagiană și modifică poziția ocupată de Blaga în contextul cultural al epocii, apropiindu-l de novatorii avangardei, ca promotor al modernizării teatrului românesc în regie, repertoriu, artă actoricească, estetică a stilizării, genuri dramatice etc. Autoarea evidențiază, pe un plan mai larg, însemnătatea eseisticii blagiene în mutația valorilor estetice înregistrată în deceniul al treilea și al patrulea din secolul trecut
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
o scrisoare către Mihail Dragomirescu, directorul revistei). Debutul editorial are loc în 1908, cu Romanțe pentru mai târziu. Tot în 1908 debutează și ca prozator, cu Casa cu geamurile portocalii. Devine o figură cunoscută a cafenelei literare și unul dintre promotorii modernismului în literatura epocii, altfel marcată puternic fie de posteminescianism, fie de un tradiționalism sămănătoristo-poporanist, pe care le combate direct în articolul-program Aprindeți torțele!, din propria-i publicație „Revista celorlalți” (1908). Este, pentru scurt timp (în 1906), redactor la ziarul
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
mine însumi -, propunând publicului romanța simbolistă, un model accesibil al poeziei moderne, și odată cu ea o nouă estetică, promovată și teoretic în articolele-program din „Revista celorlalți” și „Insula”. Succesul și voga literară pe care o declanșează fac din M. un promotor al simbolismului, un catalizator al liricii moderne, încă timid reprezentată în epocă. Rețeta succesului minulescian constă în alegerea romanței - specie cu tradiție în literatura română (de la poeții Văcărești, prin C.A. Rosetti sau Al. Depărățeanu, la Eminescu, ca și la
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
tineri. Modelele de viață oferite de mass-media sau de orășeni constituie un suport pentru săteni în a-și modifica modul de percepție asupra vieții și, implicit, stilul de viață. Se așteaptă însă de multe ori ca sistemul social să devină promotor al schimbării, iar la nivel de individ inițiativa este prezentă în mai mică măsură. Astfel, soluția poate și trebuie să vină tot din partea liderilor locali, în principiu, printr-o mult mai bună informare a populației asupra oportunităților pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru nivelarea discernământului și a lucidității profetice în teologia de școală românească, de ieri și de astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o lungă notă de subsol (op. cit., p. 8, n. 1) adresată „specialiștilor” în teologie fundamentală și istoria Bisericii, promotori ai unui irenism obedient, fără acces la adevăratul logos al teologiei, deși stăpâniți de triviale apetențe. Este vorba despre cei cantonați în disciplina de tip manual a cunoașterii, figuri pasagere care n-au decât puterea de a însemna înciudați filele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și în special televiziunile, sunt dispuse să plătească sume uriașe. Organizatorii unor astfel de competiții dețin dreptul exclusiv de a negocia cu televiziunile. Condițiile stabilite prin contracte impun cunoașterea de către organizator a tuturor aspectelor legate de promovare. Noul termen de promotor, prin care este desemnat în prezent organizatorul de evenimente sportive, este semnificativ în acest sens. Necesitatea marketingului sportiv în România În adoptarea conceptului de marketing sportiv în România trebuie să ținem seama de următoarele dificultăți care se constituie în același
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
drept „conservator vesel” (cheerful conservative), pentru a atenua eticheta de conservator, asociată în mediile „liberale” cu cinismul snob și ursuz până la cruzime al claselor avute; Richard Perle, de la think tank-ul conservator American Enterprise Institute, înalt demnitar republican la Apărare, acum promotor al relansării de către președintele George W. Bush a rachetelor intercontinentale; profesorul de Relații Internaționale Paul Wolfowitz (care a fost pentru un timp președinte al Băncii Mondiale), altă personalitate republicană în domeniul securității și apărării, chiar în momentul de față numărul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
doi la Apărare. Prin Leo Strauss, Bloom l-a cunoscut pe Alexandre Kojève (născut Kojevnikov în Rusia), originalul filozof politic, profesor (printre altele, mentor al legendarului Collège de sociologie parizian) și - după ultimul război mondial - funcționar internațional, cel mai important promotor al ideii neohegeliene și nietzscheene a „sfârșitului istoriei și a ultimului om” (popularizată până la demonetizare de Fukuyama începând din 1989). Kojève apare pasager în Ravelstein, cu numele său consacrat, dar e creionat în câteva cuvinte absolut banale, care minimalizează o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și printre subiecți. Discursul despre comunitate pare destinat să rămână undeva între discursul public și discursul privat, așa cum pentru mulți comunitatea are deopotrivă trăsături publice și trăsături private: expresia collective/group privacy, în mod riguros oximoronică, este astăzi standard printre promotorii multiculturalismului. În The Limits of Privacy, Etzioni a abordat frontal exact evanescentele granițe și suprapuneri dintre public și privat. Eseul care deschide colecția și îi dă titlul conține teza majoră a lui Etzioni: societatea americană actuală, în ciuda diversității etno-culturale crescânde
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din cele mai multe universități americane, de unde, după regresul global al răspândirii cunoștințelor de limbă franceză, sunt preluate în toată lumea ideile franceze - în ultimii ani, chiar și la „francofoni” ca noi. Cei ce nu cunosc direct cultura „hexagonală” devin astfel emulii și promotorii unui model la mâna a doua, pe care-l slujesc devotat și militant, poate invers proporțional cu înțelegerea lui, transformându-l într-o armă de luptă ideologică. O armă utilă, fiindcă poate închide la nevoie gura celor ce susțin alte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
realității (a realității obiective - n.n.) el nu poate fi tradus niciodată». Dar aceasta duce la agnosticism. (Ă). Socotim deci că necesar și foarte util era aici a se așeza accentul pe Împrejurările speciale ale apariției simbolismului, pe optica mic-burgheză a promotorilor lui, prinși Între Încleștarea proletariatului cu clasele posedante, atașându-se o vreme sentimental de primul, părăsindu-l În momentele de Încercare, adică după Comuna din Paris În Franța, după revoluția din 1905 În Rusia, după trădarea generoșilor la noi, ș.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
opere și scriitori reprezentativi și foarte mulți. Vremnu vrem, ne place-nu ne place, RS a fost o realitate și În literatura română, pe care a venit vremea s-o scoatem din lăzile cu naftalină În care o Închiseseră Înșiși autorii, promotorii și ideologii ei, cam după 1966-67, atunci când, Într-un relativ dezgheț ideologic, Începe campania de recuperare a modernității literare și când membri marcanți ai generației 50 instituie strategia debarasării tacite de trecutul rușinos, a punerii acestuia În derizoriu, după deviza
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ideologic, Începe campania de recuperare a modernității literare și când membri marcanți ai generației 50 instituie strategia debarasării tacite de trecutul rușinos, a punerii acestuia În derizoriu, după deviza „să ne despărțim de trecut râzând”. Conduită pe care, aproximativ aceiași promotori și autori n-au avut-o după aigust 1944, față de literatura română interbelică. Dacă scoatem din ecuație RS și-l Înlocuim cu P, fie la nivelul terminologiei, fie, și mai grav, În diverse optici și proiecte de periodizare a literaturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Toate aceste detalii fac parte din jocul de autentificare a detectivului. Raymond Chandler încearcă să de-romantizeze un tip literar, să-l scoată din zodia excepționalității - sau măcar a bizarului - în care s-au străduit să-l plaseze aproape toți promotorii discursului detectivistic, începând cu americanul Allan Poe și continuând, în crescendo, cu britanicul Conan Doyle și școala cvasiparanormală a acestuia. Detectivul trebuie să fie un om de rând, pentru că numai un om de rând e suficient de generos, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unui gen căruia nu-i era străină prostituția (adică remunerarea pe baze cuantificabile contabilicește) trădează o proastă așezare în raportul cu îndeletnicirea de pe urma căreia își asigura existența. Așa se explică lipsa evidentă de simpatie pe care i-o trezesc majoritatea promotorilor literaturii polițiste. Cele câteva excepții - toate din familia de spirit a lui Dashiell Hammett - nu fac decât să confirme regula: Chandler a trăit aventura romanului polițist ca pe o aventură a literaturii înalte intrate într-o fază de decădere. În
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o greșeală efectuată este considerată utilă pentru învățare și nu presupune aplicarea de sancțiuni. Pentru manageri aceasta este o problemă mai delicată. De aceea aici se impune să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane închise, auditorii interni vor proceda astfel încât schimbarea să se producă în mod global. Spre exemplu, stilul de a lăsa impresia acceptării de comisioane sau chiar de a lua mită se poate schimba prin presiunea tuturor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
o ideologie de tip antreprenorial, pe care și-o asumă, și valorile tradiționale de stânga, pe care le revendică. Spre deosebire de polonezi, ei nu reușesc să rezolve această contradicție Într-o formulă social-liberală. Aceștia din urmă devin chiar, cu această ocazie, promotorii social-democratizării fostului partid comunist. Pentru cehi, dimpotrivă, nu este nimic condamnabil În a se identifica cu fostul Partid. Este adevărat că nu pot cu niciun chip să se identifice cu un curent reformator, fiind legați de un Partid normalizat, la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
confiscate de către administrația comunistă era, de asemenea, menționată, din 1999 devenind o politică prioritară a partidului. În 1997, programul economic punea accent pe stimularea investițiilor străine și pe privatizarea sistemului bancar. Din 1994, UDMR a fost și unul dintre principalii promotori ai integrării nord-atlantice a României. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost, de altfel, prioritară pentru partid, Întrucât prevederile europene În materie de drepturi ale minorităților se calchiau deseori cu interesele etnice ale maghiarilor din România. Perceput de către electorat drept un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1932 (Ghiță Ionescu, op. cit., p. 45). M.E. Fisher, op. cit., p. 119. Ibidem. Ea adaugă pe aceeași pagină: „Plecarea lui BÎrlădeanu nu prevestea nimic bun pentru economia României”. În același spirit, Vladimir Tismăneanu (op. cit., p. 50) notează că el era singurul promotor determinat și coerent al reformelor economice În interiorul conducerii PCR. M.E. Fisher, op. cit., p. 66. John Sweeney, The Life and Evil Times of Nicolae Ceausescu, Hutchinson, 1991, p. 77. M.E. Fisher, op. cit., pp. 118-119. M.E. Fisher (1989) arată cu câtă abilitate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
2003, p. 166. Distincția dintre minimaliști și maximaliști a fost folosită În contextul studiilor despre clivajele politice În Europa de Est de către Daniel-Luis Seiler. Politologul utiliza această dihotomie pentru a face diferența Între adepții unei tranziții lente la economia de piață și promotorii unei tranziții economice rapide. În studiul nostru, utilizarea celor doi termeni nu Încearcă să ilustreze clivajul identificat de Seiler, ci să definească categorii În cadrul nomenclaturii convertite, atât din perspectiva raportării la trecutul dictatorial, cât și din cea a chestiunii economice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Câțiva ani mai târziu, ideea de organizație bazată pe cunoaștere se regăsește în cadrul a două abordări care îi explică determinismul fie pornind de la factori tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție, interconectați printr-o infrastructură computerizată”; ei consideră că existența unei asemenea organizații, prevăzută cu stații de lucru locale, centre de suport
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]