3,949 matches
-
determina intensitatea contaminării probabile prin contact cu exemplarele declarate contaminate, înainte sau după recoltare; ... c) se delimitează o zonă de carantină pe baza declarației de contaminare prevăzute la lit. a), a determinării intensității contaminării prevăzute la lit. b) și a propagării posibile a organismului, ținându-se seama de apropierea altor suprafețe pe care se cultivă cartofi sau alte plante gazdă (sfecla, tomate, vinete), precum și de posibilitatea originii comune a stocului de cartof de sămânță. ... Articolul 6 Carantinarea suprafețelor găsite contaminate se
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
Articolul 8 (1) Tuberculii sau plantele declarate contaminate nu vor putea fi plantate și vor fi distruse sau eliminate de o manieră convenabilă, în cadrul unor măsuri luate sub control oficial, în așa fel încât să nu existe nici un risc de propagare a organismului. ... (2) Vehiculele, materialele, recipientele, antrepozitele, precum și ambalajele declarate contaminate vor fi curățate și dezinfectate. După dezinfectare acestea nu mai sunt considerate contaminate. ... Articolul 9 Cartofii de sămânță trebuie să provină în linie directă dintr-un material care a
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
la art. 7, 8 și 15, în scopuri experimentale sau științifice, teste și lucrări de selecție varietala, în condițiile în care aceste derogări nu aduc prejudicii măsurilor de lupta contra putregaiului inelar al cartofului și nu constituie un risc de propagare a acestuia. Articolul 17 Direcția protecția plantelor și carantină fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitara, inspectoratele județene de protecția plantelor și carantină fitosanitara și inspectoratele județene pentru calitatea semințelor și materialului săditor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
fi livrați direct unor fabrici de prelucrare, care dispun de instalații corespunzătoare de eliminare a deșeurilor, de dezinfectare a zonei de stocare și a vehiculelor sau de orice altă utilizare sau eliminare, prin care să nu existe nici un risc de propagare a organismului. ------------
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125500_a_126829]
-
va recurge la importuri de produse agricole numai după o analiză temeinică a resurselor interne, astfel încît să se evite, pe cât posibil, folosirea resurselor valutare pentru consumul curent. În perioada imediat următoare, Guvernul va acorda întreaga atenție impactului social al propagării efectelor devalorizării leului și eliminării unei părți a subvențiilor. Ținînd seama că acestea vor determina, în cursul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie, creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor de consum, inclusiv la cele de strictă necesitate, se are în vedere
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
caz de epizootie constatată pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, cealaltă parte are dreptul să interzică sau să limiteze, pe toată durata pericolului de contaminare, importul animalelor și produselor animale, precum și al oricărui fel de produse care pot servi la propagarea contaminării. XVII. Prezentul protocol va intra în vigoare la aceeași dată și va rămîne în vigoare pentru aceeași durată că și convenția sanitar-veterinara menționată la art. 1, daca nu va fi înlocuit sau modificat de comun acord între părțile contractante
PROTOCOL din 23 iunie 1971 Între Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor din Republica Socialistă România şi Ministerul Agriculturii şi Resurselor Naturale din Republica Cipru, privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Cipru*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127109_a_128438]
-
prin metastazare hematogenă și/sau limfatică sau prin invazie directă. În primele două variante stadiul evolutiv este IV prin M, (pericard, cord), iar extensia directă stadiul IIIA (T3 pericard) sau IIIB (T4 cord). Venele pulmonare reprezintă o cale directă de propagare a tumorii primare către cord (atriul stâng). Cancerul de sân metastazează pe cale hematogenă, dar și prin invazie directă, precum și pe cale limfatică. Limfomul, melanomul, sarcomul (părți moi sau osos) predominant metastazează pe cale hematogenă. Epanșamentul pericardic se poate acumula lent, progresiv sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cauză de mortalitate prin cancer [2,3]. În acest moment intervenția chirurgicală este singura cu potențial curativ. Pe de altă parte, morbiditatea și mortalitatea ridicate (încă în vecinătatea valorii iar M prin prezența tumorilor secundare la distanță, ca urmare a propagării în organism a celulelor tumorale. Deoarece intervenția chirurgicală în cancerul de pancreas este singura cu potențial curativ, o stadializare de tip anatomic, cum este cea TNM, are valoare practică imediată. Clasificarea are următoarele definiții pentru fiecare dintre elementele amintite T
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Valentin Enache () [Corola-publishinghouse/Science/92198_a_92693]
-
35 - 70 dB pierdere; - deficiență accentuată este situată la 70 - 80 dB pierdere;deficiență gravă se încadrează la peste 80 dB pierdere. Mascarea este o metodă de reducere a efectului transonanței sunetului emis prin căști la urechea controlaterală examinării, datorat propagării prin conducere osoasă, când se investighează pentru conducerea aeriană o ureche la care cofoză depășește 40 - 80 dB. În urechea controlaterală se administrează un zgomot de bandă îngustă de intensitate moderată pentru evitarea overmaskingul opus. Hipoacuzia de transmisie are doar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
i se arată originea și evoluția, autoarea stabilind distincții subtile, desprinzând sagace șase note definitorii ale modei: 1) formă de comportament social temporar, acceptat de societate; 2) preferințe față de anumite practici sociale; 3) fenomen ciclic; 4) comportament de conformare; 5) propagare prin imitație; 6) cod comportamental schimbător. Autoarea dă dovadă de aceeași subtilitate intelectuală și în "Abordarea sociologică a modei", când ni se atrage atenția că moda și modernitatea, ca fenomene, sunt corelative, dar în plan semantic cele două noțiuni nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
statutului, înfrumusețare, semnalizare sexuală. În societățile urbane, motivele adeziunii pe scară largă a indivizilor la curentele modei ar putea constitui explicații ale iradierii acestui fenomen în toate domeniile vieții sociale. După cum sublinia sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), printre cauzele propagării modei se numără: 1) orientarea societăților contemporane către viitor, fapt ce determină percepția pozitivă a inovațiilor, care sunt considerate mai degrabă dezirabile decât periculoase; 2) interesele comerciale ale pieței susțin schimbarea modei, deoarece cererile de noi stiluri de modă înseamnă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale și au deschis era unor noi cercetări empirice care își propuneau să evalueze impactul teribilismelor și modelor în dinamica socială. În ansamblul de studiu al sociologiei, în anul 1969, Herbert Blumer (1900-1987) publică un articol novator despre emergența și propagarea modei, Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection (1969). Constatarea sociologului american potrivit cărei "moda apare nu ca un răspuns al nevoii de diferențiere și de competiție de clasă, ci mai degrabă ca o reacție a dorinței de a fi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și 1780 va marca începutul epocii de definitivare a occidentalizării costumului românesc, determinată de intensificarea comerțului și de schimburile culturale cu alte țări (ibidem). Influența apuseană asupra vestimentației din Țările Române și propagarea acesteia în toate straturile sociale reprezenta un barometru al schimbărilor sociale și politice din acea perioadă, după cum afirma Nicolae Iorga (1910, 85): "Moda de sus fu urmată. Vremea cea nouă învinsese, și prin haine, prin locuință și mobilele ei". Această
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de psihosociologul francez, clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
accentuată între achiziție și performanță poate să apară atunci când comportamentul achiziționat de subiect nu are valoare funcțională ori nu este valorizat social. Invocarea proceselor imitative în sociologia modei reflectă traseul științific al acestui concept. Dacă, la începutul secolului XX, fenomenul propagării modei era explicat prin intermediul imitației-instinct, după 1960 asimilarea unor comportamente vestimentare a fost explicată prin teoria învățării sociale. Astfel, sociologul american Gregory P. Stone (1962, 109) a arătat că, în faza de socializare anticipatorie, copiii imită rolul adulților, fără însă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda păturii mai înalte se deosebește de cea a păturii de jos, fiind părăsită de prima dată în clipa în care aceasta din urmă o adoptă" (G. Simmel, 1911/1998, 31) aceasta este explicația înscrisă în tradiția sociologică ca teoria propagării verticale a modei sau teoria fluxului vertical al modei (trickle- down). Întreaga istorie a modei ilustrează deopotrivă voința individului spre diferențiere și dorința de conformare la o normă socială. Aceasta este caracteristica modei, subliniază Georg Simmel. Astfel, în termenii teoriei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1981, 119). Consider că cercetările ulterioare nu au făcut altceva decât să infirme sau să confirme această teorie. Expunerea teoretică din acest capitol va argumenta ideea că teoria fluxului orizontal al modei (trickle-across), formulată ca alternativă explicativă a mecanismului de propagare a modei, a susținut democratizarea consumului, dar nu a reușit să aibă un rol decisiv în sociologia modei. Multiplele exegeze asupra scrierilor lui Georg Simmel îl caracterizează drept o personalitate marcantă în fundamentarea științifică a disciplinei sociologice (D. Frisby, 1984
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrării, voi prezenta separat asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen în sociologie, aceasta producând o direcție distinctă, identificată prin temele societății de consum. O altă notă definitorie, care desparte cele două concepții, ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este unul imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea și poziția socială. În ceea ce privește dezvoltările ulterioare ale teoriei imitației, reținem că acestea au încercat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei între două sau mai multe grupuri sociale care se află la un moment dat în competiție. Antropologul și profesorul american al prestigiosului institut Harvard Bussiness School, Grant McCracken (1985, 44), a reconfirmat ipoteza teoriei trickle-down, arătând că mecanismele de propagare a modei se manifestă între genurile sociale, femeile imitând în special moda bărbaților pentru a câștiga mai multă reprezentativitate și pentru a dobândi un statut egal cu cel al bărbaților în posturile de conducere. Ulterior, Ivo Welch, David Hirshleifer și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din tablourile epocii, în care doamnele baroce sunt înlocuite de femei mai puțin senzuale, dar mai libertin în moravuri (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective O altă teorie explicativă a mecanismului de propagare a modei se regăsește în perspectiva interacționismului simbolic. Paradigma interacționismului simbolic s-a impus în istoria sociologiei în mare parte datorită operei lui Herbert Blumer (1900-1986) în care sintetiză gândirea profesorului său George Herbet Mead (1863-1931) într-o lucrarea de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dar așa si fac!". Iar omul nostru nu ar rosti decât adevărul. Deci fluxul modei este orizontal și concomitent către toate clasele socio-demografice astfel difuzarea modei poate porni, în același timp, de la orice clasă socială. Oferind o asemenea perspectivă asupra propagării modei, teoria fluxului orizontal se fondează pe celebrele caracteristici ale conducerii: moda se propagă prin liderii de opinie din clasa socială căreia îi aparține individul și din grupul de referință al acestuia (Ch.W. King și J.O. Summers, 1986
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
regăsește în ideea că formele expresive de vestimentație și ornamentare ale corpului se datorează dorinței individului de a marca poziția socială. Regăsim această idee la Thorstein B. Veblen (1889) și la Georg Simmel (1904) sub denominația de "fluxul vertical al propagării modei" (teoria trickle- down), potrivit cărei moda se propagă pe verticală, de sus în jos, iar traseul acesteia descrie structura societății în care se manifestă. Totuși, în baza unor exegeze deja consacrate (D. Frisby, 1984/2004; S. Dungaciu, 2003; R.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Thorstein B. Veblen a produs o direcție distinctă, identificată prin temele societății de consum, pe când concepția simmeliană a fost valorificată în interacționismul simblic. O altă notă definitorie care desparte cele două concepții ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea și poziția socială. În sociologia modei, din păcate, contribuțiile lui Norbert Elias (1939) și Alfred
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conservă statutul social superior, ci mai degrabă un consens stabilit în interacțiunile sociale (H. Blumer, 1969); "modern" este semnificația pe care indivizii o atașează simbolurilor vestimentare ce constitue opțiunea grupului de referință (D. Hebdige, 1979). Dovezile empirice privind mecanismul de propagare a modei vestimentare sunt relativ puține, având în vedere lucrările care recurg la metodologii de cercetare, respectiv: Pierre Bourdieu, La Distinction: critique sociale du jugement (1979); Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985); Fred Davis
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare, concomitentă, a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar moda obiectivează, în același timp, indiferent de direcția orizontală sau verticală a propagării acesteia, curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare. În ceea ce privește semnificația hainelor în context social, aceasta reprezintă o preocupare relativ nouă, caracterizată printr-o activitate de cercetare inovativă, însă și prin preocupări de a testa ipoteze invalide, cu pretenție de universalitate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]