32,046 matches
-
că pierde cea mai bogată și strălucitoare parte a universului său afectiv! Dacă mergea spre casă, școală sau spânzurătoare, nu conta și nu ar fi fost nici o diferență, se prăbușea un cer Înstelat deasupra sa și din cutremurul de mari proporții, ce-și avea epicentrul În auriculul său drept, răsărea o certitudine dulce-amară: Trăise cea mai frumoasă experiență erotică și pierduse cea de-a cincia mare iubire a sa! La vârsta lui, durerea lua forme și căpăta dimensiuni cosmice și nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
influențat-o și care a și zăpăcit-o (așa cum l-au zăpăcit romanele cavalerești pe don Quijote) îl constituie filmele americane cu drăcovenii, că altfel n-avem cum să le spunem, difuzate de televiziunile noastre ceas de ceas și în proporție de masă. În roman chiar este vorba, de altfel, de doi americani, Jacobs și Elsa Travis, care sosesc în România, ca turiști, în căutarea locurilor în care a hălăduit Dracula. După trei luni în care nu se mai aude de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Le-am zis-o. Nu-l pot suferi pe Moruzi ăsta. De ce? Prea se crede deștept. Nu pare să facă tapaj pe chestia asta. Dar n-ați văzut ce mare vorbitor se dădea? Nu. Eu am remarcat doar gafa de proporții a domniei voastre. Probabil n-ați remarcat că toți au fost de acord cu ce-am spus. Ești irecuperabil, zic, întorcîndu-i spatele. La o masă oficială erau universitari de seamă și un francez, proprietarul restaurantului. S-a vorbit doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se țineau lipcă după o cățea. Dintre toți curtezanii, Blegul era cel mai mare și de aceea luase un aer de șef de necontestat. Cu o plăcere sadică, mă îndrept spre potaie ca s-o pun pe fugă. Surpriză de proporții, însă. Blegul se repede la mine, rînjește o gură fioroasă și observ niște colți de groază. Cu o furie dementă apucă de ciomag și-l rupe ca pe o surcică. Furia crește și eu, cum eram înțelept, mă retrag prudent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a lăsat descurajat de judecata vulgului și a cerut, pentru că cele două statui fuseseră făcute pentru a fi plasate pe o coloană, să fie ridicate amîndouă; atunci, statuia lui Fidias obținu premiul. Fidias își datora succesul studiului opticii și al proporțiilor. Această regulă a proporțiilor trebuie să fie urmărită în politică; diferențele dintre locuri fac diferențele dintre maxime; vrînd să aplici una în toate cazurile ar însemna s-o faci vicioasă; ceea ce ar fi admirabil pentru un mare regat n-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
judecata vulgului și a cerut, pentru că cele două statui fuseseră făcute pentru a fi plasate pe o coloană, să fie ridicate amîndouă; atunci, statuia lui Fidias obținu premiul. Fidias își datora succesul studiului opticii și al proporțiilor. Această regulă a proporțiilor trebuie să fie urmărită în politică; diferențele dintre locuri fac diferențele dintre maxime; vrînd să aplici una în toate cazurile ar însemna s-o faci vicioasă; ceea ce ar fi admirabil pentru un mare regat n-ar conveni unui stat mic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vreun politician abil s-ar apuca să blameze luxul unui mare imperiu, acest imperiu ar cădea în suferință; dimpotrivă însă, luxul ar face să piară un stat mic; banii care ar ieși prea abundent și n-ar intra în aceeași proporție ar face să paralizeze acest organism delicat în structura sa și n-ar putea evita desființarea lui etică. Este, deci, o regulă indispensabilă oricărui politician să nu confunde statele mici cu cele mari și, tocmai prin aceasta, Machiavelli păcătuiește grav
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de asemenea, accentul pe orientările actuale ale demografiei mondiale, europene și franceze. Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța Dezvoltarea economică, ce s-a declanșat în Occident la începutul secolului al XIX-lea și care atinge astăzi o proporție în creștere din totalul populației mondiale, este aproape peste tot însoțită de două caracteristici demografice majore: în termeni comportamentali, scăderea fertilității; în termeni structurali, îmbătrânirea populației (creșterea duratei de viață individuală și a procentajului persoanelor în vârstă din populația totală
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care constituie formula [1]. Vedem, pe de altă, parte că tendințele fluxurilor N, D, I, E reacționează și ele asupra compoziției (structurii) unei populații. De exemplu, o puternică creștere a natalității nu poate, ceteris paribus, decât să determine o reîntinerire (proporția celor cu mai puțin de 20 de ani) a populației. Exemplele precise abundă. Rata fertilității totale (numărul mediu de copii născuți de o femeie de vârstă fertilă), un bun indicator al modificărilor comportamentului în materie de fertilitate (Pressat, 1973), care
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lumii. Copiii și nepoții noștri vor trebui să facă față în mod obligatoriu. Direct sau indirect, vor suporta inevitabil anumite consecințe. Dar urmașii lor nu vor mai avea fără îndoială această problemă de rezolvat sau o vor avea într-o proporție mult mai scăzută și ea se va atenua odată cu trecerea timpului. Desigur, evoluțiile populațiilor Lumii a Treia influențează considerabil orientările populării mondiale, din cauza importanței (absolute și relative) a ponderii lor demografice. Trebuie, cu toate acestea, să observăm că tendințele recente
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai mult" atingea 10 % din populația totală în Franța și în Europa; ea reprezintă 15 % astăzi (56 de milioane de persoane în Europa celor cincisprezece, 9 milioane în Franța față de 4,5 milioane în 1962...). Și se pare că aceste proporții se vor dubla de acum până în 2050. Să mai amintim că Franța, contrar a ceea ce se crede adesea, este departe de a fi în fruntea țărilor europene în materie de imigrație netă (Boëldieu și Borrel, 200). În procente din populația
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și a natalității diminuând progresiv importanța relativă a populației tinere) și/sau "de sus" (prelungirea regulată a duratei de viață individuale și accesul crescând al unor generații numeroase la vârsta a treia). Această dualitate de cauze, putându-se combina în proporții variabile, conduce în mod natural, în funcție de cazurile studiate, la opinii diferențiate și nuanțate. Pe lângă asta, măsurarea fenomenului poate fi realizată în modalități diferite, ceea ce, uneori, conduce la concluzii mai mult sau mai puțin precise. Pe de altă parte, însuși conceptul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Pressat (1973, p. 239 și urm.) pentru anii 1775 și 1851, plecând de la Vallin (1973) pentru anii anteriori lui 1946, plecând de la publicațiile INSEE pentru anii de după 1946. Examinarea primelor trei coloane ale tabelului aduce de asemenea informații complementare capitale: proporția tinerilor (0-19 ani) a fost aproape înjumătățită pe parcursul lungii perioade analizate, trecând de la 42,8 % la 24,9 %, ceea ce spune multe despre scăderea fertilității (factor al îmbătrânirii prin partea inferioară), mai ales când cunoaștem victoriile obținute, în același timp, asupra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fost aproape înjumătățită pe parcursul lungii perioade analizate, trecând de la 42,8 % la 24,9 %, ceea ce spune multe despre scăderea fertilității (factor al îmbătrânirii prin partea inferioară), mai ales când cunoaștem victoriile obținute, în același timp, asupra mortalității infantile și juvenile; proporția persoanelor de 60 de ani și peste se găsește, dimpotrivă, multiplicată de 2,25 de ori, trecând de la 7,3 % (1775) la 16,4 % (2005), ceea ce oferă, asupra lungii perioade analizate, o bună măsurare a efectelor îmbătrânirii prin partea superioară
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
60 de ani și peste se găsește, dimpotrivă, multiplicată de 2,25 de ori, trecând de la 7,3 % (1775) la 16,4 % (2005), ceea ce oferă, asupra lungii perioade analizate, o bună măsurare a efectelor îmbătrânirii prin partea superioară; în sfârșit, proporția adulților (20-59 de ani) a progresat cu 20 % în 230 de ani, trecând de la 49 la 59 %, efect notabil și notoriu al victoriilor asupra mortalității la toate vârstele. Observăm, prin acest simplu exemplu, cât de important este să precizăm, printr-
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
un subansamblu al populației totale (P), aceasta din urmă înglobând de asemenea inactivii (tinerii, seniorii și adulții care nu ocupă un loc de muncă și nici nu caută unul). În aceste condiții, indicele de activitate (Ia, exprimat în procente) desemnează proporția populației totale pe care-o putem califica drept activă (lucrătoare sau dornică să lucreze). Fie, deci, Ta = 100. N / P = 100. (L + U)/ P. E de la sine înțeles că acest procent poate fi calculat pentru o întreagă sub-populație clar definită
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vom referi, aici, la tabelul 12. Să luăm în considerare, pentru început, evoluția părții (%) populației de mai puțin de 20 de ani. Pentru perioada 1951-2000, nu avem date, în privința acestui grup de vârstă, decât pentru UE și pentru Rusia. Pretutindeni, proporția populației tinere a scăzut cu zece până la unsprezece puncte din procentaj în vreo cincizeci de ani, ceea ce e considerabil. Într-un mod mai amănunțit, se poate observa o oarecare omogenizare din partea tinerilor. Într-adevăr, în cadrul UE-15, în 1951, țările mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
procentaj în vreo cincizeci de ani, ceea ce e considerabil. Într-un mod mai amănunțit, se poate observa o oarecare omogenizare din partea tinerilor. Într-adevăr, în cadrul UE-15, în 1951, țările mai puțin bogate erau și cele care prezentau cea mai puternică proporție de tineri: Spania (36,9%), Finlanda (37,7%), Grecia (39%), Irlanda (37,1%) și Italia (34,5%). Pretutindeni în rest, procentajele se situau în jurul a 30%, uneori mai puțin. Or, după o diminuare foarte generală, dispersia este mult mai mică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1950, o populație tânără cuprinsă între 35 și 40% din populația totală; dar astăzi, cei sub 20 de ani nu mai fac mai mult de 25% aproximativ din aceasta. Tabelul 12. Îmbătrânirea prin partea inferioară și mișcarea naturală a populației Proporția tinerilor de la 0 la 19 ani UE a celor 15 UE a celor 25 10 noi membri Rusia 1951 2000 1951 2003 32,08 32,71 36,16 38,60 22,76 23,35 26,34 26,20 Rata mortalității
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
câțiva ani, un număr din ce în ce mai mare de țări sărace. Creșterea părții seniorilor în rândul populației planetare va constitui, fără îndoială, una din problemele cele mai mari ale societății secolului nostru. Sarcina demografică globală O caracteristică în acest domeniu este frapantă: "proporția populației adulte" (20-64 ani) a rămas foarte stabilă din 1951 până în 2000 în Uniunea Europeană ca și în Rusia (să ne amintim că nu dispunem, pentru acest grup de vârste, de statistici comparabile pentru Statele Unite și Japonia). O examinare atentă a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în demografia locurilor de muncă. Dacă vom compara, între o perioadă t 1 și o perioadă t, poziția agenților economici, vom constata o dinamică proprie trecerilor de la o stare la alta. Aceste fluxuri traduc, pentru o repartiție inițială dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și o perioadă t, poziția agenților economici, vom constata o dinamică proprie trecerilor de la o stare la alta. Aceste fluxuri traduc, pentru o repartiție inițială dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție pe piața muncii An t An (t 1) Loc de muncă (E) Șomaj
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
E) Șomaj (U) Inactivitate (I) Loc de muncă (E) E → E E → U E → I Șomaj (U) U → E U → U U → I Inactivitate(I) I → E I → U I → I Fiind vorba de loc de muncă drept situație inițială, proporția de activi folosiți care nu-și schimbă starea este mereu cuprinsă între 90 și 95%, ceea ce sugerează o mare stabilitate. Aceasta nu e totuși decât aparentă, căci matricele maschează schimbările de stare interne statutului de loc de muncă, mai exact
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-și întărească capacitățile de adaptare și să administreze tipul și ritmul de achiziționare a cunoștințelor și actualizarea acestora. Să menționăm, pentru a conchide asupra acestui punct, o relație biunivocă între structurile demografice și nevoile de mână de lucru. În special, proporțiile respective de tineri, de salariați de vârstă intermediară și de seniori în cadrul populației active influențează concurența între lucrători de vârste diferite și, ca urmare, capacitatea lor relativă de angajare. Pensionarea generației baby-boom va transforma, pe acest plan, gradele acestor calități
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
al unor politici radical diferite: Suedia și Regatul Unit au o rată de ocupare ridicată, o rată de lucru cu jumătate de normă puternică și o rată de șomaj slabă. Invers, Franța și Germania au rate de ocupare scăzute, o proporție de inactivi ridicată și un șomaj foarte accentuat. Dacă Franța este o țară atipică în privința ratei de ocupare a seniorilor, excepțional de scăzută, ea este așa și raportat la tineri, pentru care ratele de ocupare sunt de asemenea foarte slabe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]